Ziua Culturii Naționale
15 ianuarie 2020 | Cristian JURA, Alina GAJA
Cristian Jura
Alina Gaja
2020: Ziua Culturii Naționale este marcată, anual, la data de 15 ianuarie.
Klaus Iohannis, Președintele României, a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Culturii Naționale și aniversării a 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu: „Cu 10 ani în urmă, Academia Română propunea Parlamentului României instituirea zilei de naștere a lui Mihai Eminescu drept sărbătoare națională și marcarea datei de 15 Ianuarie drept zi a culturii române.
Felicit Academia Română pentru tradiția frumoasă pe care a instituit-o și o patronează. Aflată fericit între sărbătorile unirii românilor de la 1 Decembrie și 24 Ianuarie, 15 Ianuarie celebrează creația eminesciană, cheia de boltă a identității noastre naționale. Ziua de naștere a poetului național ne reunește în jurul limbii și literaturii române, ne dă oportunitatea de a ne cinsti artiștii, dar și ocazia de a reflecta asupra destinului culturii și patrimoniului nostru național.
Ziua Culturii Naționale ne-a oferit, de fiecare dată, un valoros moment de consens și de coeziune în jurul valorilor fundamentale ale spiritualității societății românești, un prilej de bucurie pentru recunoașterea lor universală și de speranță în destinul lor european. Pentru această prețioasă moștenire, îi suntem recunoscători lui Mihai Eminescu și culturii căreia El îi este Luceafăr de 170 de ani!
Doamnelor și domnilor,
Am evocat deseori, cu prețuire și recunoștință, contribuția culturii la modernizarea și europenizarea României. Suntem datori moștenirii „omului deplin al culturii românești” să fim responsabili și demni de această moștenire. Vector al sintezei în spațiul românesc a valorilor umanismului occidental, cultura, prin dăruirea elitelor sale, a trasat țării noastre un parcurs european, care se continuă și se fructifică în zilele noastre. Educația și școala au constituit factorul coeziv între generații și au produs valorile de care societatea românească a avut nevoie. Importantele repere ale acestui parcurs, de la 1848 la 1918 și până la Revoluția română anticomunistă din 1989, au fost pregătite și animate de marile noastre personalități culturale. Românii au văzut în însușirea valorilor europene șansa înfăptuirii idealului național și nicidecum pierderea propriei identități. Marile centre de cultură ale occidentului i-au inspirat pe cărturari și pe politicieni în construirea unei Românii moderne. După Marea Unire, în contact cu principalele curente culturale interbelice, operele artiștilor români au obținut o recunoaștere mondială.
Astăzi, poeții și prozatorii noștri, pictorii și cineaștii „noului val”, compozitorii și interpreții, artiștii scenei dramatice și lirice românești își găsesc afirmarea, admirația și publicul fidel peste tot în lume. La festivaluri și la târguri internaționale, în simezele muzeelor și galeriilor de pe toate meridianele globului, operele artiștilor români și cultura românească, în ansamblul ei, își îndeplinesc nobila misiune de autentic ambasador al identității și diversității societății noastre.
Din această perspectivă, integrarea europeană și apartenența României la spațiul democratic occidental, departe de a cauza un atac la identitatea națională, reprezintă în fapt o mare oportunitate pentru creatorii care dau astăzi strălucire culturii noastre. După ce au fost confruntați cu cenzura comunistă, artiștii români au de 30 de ani oportunitatea de a-și fructifica libertatea și au probat cu prisosință înțelepciunea de a evita capcanele demagogiei și populismului, ca și forța de a se impune prin talent și creativitate în fața globalismelor nivelatoare.
Acestea sunt profilul și contribuția culturii românești contemporane la viitorul „dulcei Românii”. Expresiile diversităților artistice, provenind din tradițiile majorității românești ori din cele ale minorităților naționale, edifică o societate creativă, a identităților care contribuie laolaltă la dezvoltarea durabilă a comunităților.
Tocmai de aceea, stimularea creației și garantarea reală a libertății creatorului, precum și sprijinirea circulației valorilor culturale românești trebuie să fie pilonii angajamentului consecvent al statului în domeniul culturii. Accesul liber și nediscriminatoriu la produsul cultural, inclusiv prin edificarea unei infrastructuri culturale funcționale, este obiectivul pe care trebuie să îl urmărească o Românie normală, țara care își valorifică resursele strategice, între care la loc de cinste se găsesc spiritualitatea și creativitatea. La acest angajament, programul România Educată, pe care l-am inițiat, își va aduce și el o contribuție deosebită.
Doamnelor și domnilor,
Cu prilejul acestei sărbători, care unește românii de pretutindeni, doresc să îi felicit pe toți cei care îmbogățesc, prin creația lor, cultura națională și să-i salut pe cei care o servesc cu trudă și angajament în instituțiile publice. Lor, ca și întregii națiuni, le spun că Președintele României se va afla, și în acest al doilea mandat, în slujba culturii române și a protejării patrimoniului național.”
Ziua Culturii Naţionale este marcată printr-o serie de manifestări organizate în 15 ianuarie 2020 atât în ţară, cât şi în străinătate. De exemplu:
– Academia Română organizează sesiunea festivă „Sincroniile europene ale culturii române”, în Sala Mare a Ateneului Român, începând cu ora 11.00, potrivit unui comunicat. Evenimentul este moderat de academicianul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Preşedintele Klaus Iohannis va transmite un cuvânt de salut, iar în debutul evenimentului vor rosti mesaje Patriarhul Daniel, Monica Anisie – ministrul Educaţiei şi Bogdan Gheorghiu – ministrul Culturii. În cadrul sesiunii, academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, susţine prelegerea intitulată „Naţionali cu faţa spre universalitate”, academicianul Nicolae Breban va vorbi despre „Existenţa prin cultură”, iar academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al forului, va ţine prelegerea „Despre o sincronie europeană a vechii culturi româneşti”. La finalul manifestării, este programat un moment eminescian susţinut de actorul Dorel Vişan.
– În foaierul Ateneului Român este organizată expoziţia foto-documentară „Eminescu 170”, realizată de Primăria Municipiului Bucureşti prin Muzeul Naţional al Literaturii Române, şi sunt prezentate trei colecţii de carte ale Academiei Române: „Civilizaţia românească”, „Basarabica” şi „Izvoare privind istoria românilor” – Seria „Hurmuzaki”.
– Expoziţia documentară intitulată „Floarea cuvintelor: limba română în comori literare şi bibliofile din patrimoniul Bibliotecii Naţionale a României” este organizată în foaierul Ateneului Român. Evenimentul, organizat de Biblioteca Naţională a României, cu sprijinul Ministerului Culturii, îşi propune să pună în lumină specificul cultural românesc, reflectat în pagini de carte din Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale, care constituie mărturii ale evoluţiei culturii scrise în ţara noastră şi au o mare însemnătate pentru formarea limbii române literare. Structurată în trei secţiuni tematice, expoziţia reuneşte o serie de reproduceri după documente valoroase din cadrul fondului de carte românească veche şi rară, reliefând momente de referinţă ale istoriei tiparului în limba noastră, aspecte privind afirmarea identităţii lingvistice şi, nu în ultimul rând, importanţa culturală a scrierilor autohtone.
– Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti organizează tururi ghidate gratuite, oferite celor care vor să afle cum arată şi cum funcţionează cel mai mare teatru din sud-estul Europei, cu cele şapte săli ale sale, cu numeroase spaţii expoziţionale, o librărie şi mai multe foaiere în care publicul poate consulta panourile interactive cu programul şi ofertele culturale din perioada următoare. Tururile vor purta vizitatorii prin culisele teatrului, în spatele scenelor, în zona atelierelor de costume şi decoruri, la cabinele actorilor, pe acoperişul clădirii. La final, o fotografie de grup realizată în foaierul Sălii Mari va fi postată pe pagina de Facebook a teatrului. Tururile au loc la orele 14.00, 15.30 şi 17.00. În intervalul orar 14.00-17.00, la Sala Media, au loc proiecţii repetate ale recitalului „de colecţie” din anul 2008, „Trecut-au anii”, o selecţie din lirica eminesciană în interpretarea unor mari artişti ai scenei româneşti: Valeria Seciu, Ion Caramitru şi Ovidiu Iuliu Moldovan, acompaniaţi de clarinetul maestrului Aurelian Octav Popa.
Prof. univ. dr. Cristian Jura
Alina Gaja
***
Cristian Jura
Daniela Niculcea
2019: Ziua Culturii Naționale este marcată, anual, la data de 15 ianuarie.
Academia Română, potrivit unui comunicat, organizează astăzi, 15 ianuarie, sesiunea festivă „Ziua Culturii Naţionale“, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“. Evenimentul va avea loc în Sala Mare a Ateneului Român, începând cu ora 12.00, şi se va desfăşura în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis, care va rosti un cuvânt de salut. Manifestarea este moderată de Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care, în cuvântul de deschidere, va vorbi despre semnificaţia sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale pe 15 ianuarie, ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu.
La eveniment va fi lansată aplicația „Mihai Eminescu, întreaga opera”, care este o aplicație gratuită pentru telefoanele inteligente, potrivit ziare.com. Aplicația „Mihai Eminescu, întreaga opera” a fost realizată pe parcursul a doi ani de o echipă din care au facut parte cercetători de la Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, membri ai Asociației Romane de Geopolitică, Geoeconomie și Geocultura și tineri informaticieni, cu sprijinul financiar al Asociației NeamUnit. Opera eminesciană va fi disponibilă, în regim gratuit și într-un format compatibil cu telefoanele inteligente, în magazinele App Store și Google Play.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis următorul mesaj, potrivit unui comunicat: „Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea Zilei Culturii Naţionale la 15 ianuarie, ziua de naştere a Poetului Național Mihai Eminescu, dată cu o profundă încărcătură simbolică pentru cultura și identitatea românilor.
Ziua Culturii Naționale reprezintă un moment de celebrare, dar şi un prilej de reflecţie asupra rolului şi locului valorilor patrimoniului românesc în cultura europeană și universală, precum şi asupra importanţei proiectelor culturale de interes naţional și a diplomației culturale.
Cultura este unul dintre elementele fundamentale care ne definesc identitatea naţională și individuală, iar promovarea unei diplomaţii culturale active reprezintă unul dintre pilonii fundamentali pe care se sprijină diplomaţia română, prin participarea la dialogul intercultural european şi global. Preluarea de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene oferă un prilej de excepție de a promova diversitatea culturii naţionale şi spiritul creator românesc şi de a ne reafirma ataşamentul faţă de valorile europene fundamentale.
Acest context cultural deosebit este pus în valoare de desfăşurarea, până pe 14 iulie 2019, a Sezonului România-Franţa, program unic de diplomaţie publică şi culturală, care evită clişeele, dar utilizează ritmurile şi tradiţiile prin valorificarea istoriei europene comune a celor două ţări.
Totodată, seria oportunităţilor de promovare a elementelor culturale specifice şi a spiritului inovator al tinerelor generaţii de artişti va fi continuată prin participarea României, ca ţară invitată, la Festivalul Internaţional EUROPALIA.”
***
15 ianuarie 2018: Ziua Culturii Naționale este marcată, anual, la data de 15 ianuarie.
Klaus Iohannis, Președintele României, a susținut următorul discurs, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale:
„Domnule Ministru,
Domnule Președinte al Academiei Române,
Doamnelor și domnilor,
În 2018 celebrăm un veac de unitate a tuturor românilor, realizare istorică ce nu ar fi fost posibilă fără contribuția fundamentală a culturii la edificarea conștiinței naționale.
Sub aura memoriei și operei lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naționale este, așadar, primul mare eveniment care deschide anul Centenarului.
2018 este marcat de repere semnificative pentru cultura națională, două dintre cele mai importante fiind împlinirea a 150 de ani de la înființarea Filarmonicii Române și aniversarea, în acest An European al Patrimoniului Cultural, a operei monumentale a lui Brâncuși de la Târgu Jiu.
Mă bucur, așadar, că dumneavoastră sunteți printre primii oaspeți ai Palatului Cotroceni în acest an jubiliar, ca simbol al rolului identității culturale și al patrimoniului nostru spiritual în desăvârșirea unității naționale.
Contribuția fundamentală a elitelor culturale la dezvoltarea modernă a României și la înscrierea noastră într-un parcurs european contemporan sunt incontestabile.
Doamnelor și domnilor,
Repet cu convingere cele spuse acum un an: națiunea noastră a fost și este excelent reprezentată în Europa și în lume prin vitalitatea, prin originalitatea și prin diversitatea culturii sale.
De Ziua Culturii Naționale vreau să vă felicit și, prin intermediul dumneavoastră, să-i felicit pe toți creatorii și pe cei implicați în actul cultural, pe toți aceia care însuflețesc instituțiile publice de cultură.
Prin operele și prin activitatea dumneavoastră, din păcate nu întotdeauna sprijinită corespunzător, îmbogățiți cultura universală și consolidați identitatea României în spațiul valorilor cetățeniei democratice europene.
În acest context, evoc cu plăcere premiile internaționale care i-au recompensat și în 2017 pe scriitorii și pe cineaștii români. În plus, contribuțiile culturale românești au primit anul trecut o nouă recunoaștere.
Astfel, tradiția Mărțișorului a sporit patrimoniul imaterial al umanității, iar Memorialul de la Sighet a fost declarat de Comisia Europeană drept una dintre expresiile cele mai profunde ale valorilor Patrimoniului European.
Doamnelor și domnilor,
Centenarul și contextul internațional în care îl marcăm ne cheamă ca, prin opțiunile noastre strategice, prin valorile și atuurile identitare pe care înțelegem să le promovăm, să ne valorificăm oportunitățile și întregul potențial ca societate.
De la Revoluția pașoptistă până la Marea Unire, de la cucerirea Independenței de Stat din 1877 la cea a libertăților democratice din 1989, în toate marile momente ale istoriei noastre regăsim contribuția personalităților culturale.
Prin cultură și educație, prin aportul elitelor sale, țara noastră și-a construit identitatea sa modernă și s-a atașat marilor valori ale Europei.
Cultura este cea care oferă, majorității și minorităților naționale deopotrivă, perspectiva asupra viitorului comun.
Cultura continuă să ne ofere șansa unei societăți a valorilor umaniste, la care putem aspira doar printr-un proiect de viziune și coeziune națională.
Din această perspectivă, reflecția asupra unui Proiect de țară, demers pe care l-am inițiat, are o semnificativă dimensiune culturală.
Angrenând marile energii ale națiunii, un proiect de țară nu poate fi elaborat, și cu atât mai puțin transformat în realitate, fără asocierea valorilor și reperelor culturale cu resursele economice ale țării.
Educația, la rândul ei, are rolul de a transmite mai departe moștenirea noastră culturală, de a forma caracterul și de a stimula creativitatea viitoarelor generații, având puterea de a dezvolta un spațiu cultural dinamic și profund.
Dar nu putem construi acest dinamism fără a ne asigura că sistemul educațional este adaptat societății moderne, având atât flexibilitatea, cât și trăinicia necesare pentru a fi premisa dezvoltării unei societăți de care să putem fi mândri.
Prin intermediul proiectului «România educată» îmi doresc să menținem educația într-o zonă prioritară, oferindu-i împreună o viziune și o strategie pe termen lung.
Doamnelor și domnilor,
Marcăm Ziua Culturii Naționale în anul Centenarului și cu un an înaintea asumării de către România a Președinției Uniunii Europene. Este o excelentă oportunitate pentru a ne stabili prioritățile, sprijinindu-ne în opțiunile noastre pe valorile care ne unesc.
Este și un moment prielnic pentru a ne întreba ce loc trebuie să ocupe în societatea noastră Cultura. Care să fie rolul său în viitorul nostru ca stat de drept și democratic, membru pe deplin integrat al unei Uniuni Europene solide, dar totodată mai apropiată de fiecare cetățean?
Indiferent de ponderea pe care o vom acorda culturii în acest proces, un lucru este cert: continuarea parcursului european al țării noastre nu marginalizează identitatea noastră culturală națională. Dimpotrivă, cred cu tărie că ar fi necesară o mai bună clarificare a contribuției politicilor publice în fructificarea potențialului nostru uman, în principal prin educație și dezvoltare culturală.
Să nu ne amăgim: o treime dintre români nu citesc anual nici măcar o carte, țara noastră a rămas fără cinematografe, iar limba română este victima de serviciu a discursului public.
La aniversarea Centenarului, România trebuie să-și propună și o mare unire în jurul culturii sale.
Marile proiecte culturale bilaterale care vor marca anii 2018 și 2019, ca și Președinția Uniunii Europene pentru care ne pregătim, sunt bune ocazii pentru a ne angaja pe un astfel de drum.
Nu este o sarcină ușoară, dar punerea lor în practică ar demonstra capacitatea României de a aduce, prin cultură, valoare adăugată proiectului european.
Doamnelor și domnilor,
În dezvoltarea României de mâine este nevoie de valorificarea culturii și definirea mai adecvată a rolului creatorilor.
Este datoria clasei noastre politice ca, în dialog cu mediul cultural, să facă astfel încât operele culturale de valoare să se poată naște într-o societate liberă, deschisă, tolerantă și creativă.
Așadar, vă invit, la început de an al Centenarului, să omagiem, să îmbogățim și să servim cultura națională.
La mulți ani!”
***
Mihai Tudose, primul ministru al României, a transmis următorul mesaj, prin intermediul paginii de Facebook: „Sărbătorim astăzi Ziua Culturii Naționale, un moment prielnic pentru a reflecta asupra contribuției constante pe care cultura o are în dezvoltarea statului și a fiecăruia dintre noi în parte.
De-a lungul veacurilor, cultura a unit oamenii și a dat contur identității naționale. Ea ne-a ajutat să dărâmăm barierele prejudecăților și, în momente grele, a scos la lumină spiritualitatea. Cultura oferă cetățenilor săi sentimentul mândriei și al demnității și conferă statului aura unicității.
Deloc întâmplător, Ziua Culturii coincide cu ziua de naștere a celui mai mare poet al României, Mihai Eminescu. La 168 de ani de la nașterea sa, Eminescu rămâne un exemplu despre cum să armonizezi tradiția cu modernitatea, fiind, totodată, expresia absolută a culturii românești.
Avem datoria de a transmite generațiilor viitoare cultura, luată cu împrumut de la toți cei care au consolidat-o. Anul Centenarului reprezintă cea mai bună ocazie să arătăm respectul cuvenit culturii și să ducem mai departe conștiința și identitatea românească.”
***
Ministerul Culturii și Identității Naționale a informat că, în contextul manifestațiilor prilejuite de Ziua Culturii Naționale, Ateneul Român va fi gazda unui concert extraordinar susținut de Filarmonica „George Enescu”, potrivit unui comunicat.
Cu același prilej, vor fi organizate evenimente și în alte instituții aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Culturii și Identității Naționale.
Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 și se celebrează anual la data de 15 ianuarie, ziua nașterii poetului național Mihai Eminescu.
Data de 15 ianuarie marchează Ziua Culturii Naționale nu doar în România, ci și în Republica Moldova, fiind aleasă avându-se în vedere faptul că Mihai Eminescu a influențat într-un mod inegalabil literatura poetică română. În Republica Moldova, Ziua Culturii Naționale a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului nr. 74 din 12 aprilie 2012 şi are drept scop promovarea culturii naţionale, a valorilor culturale autentice, precum şi a personalităţilor din domeniul culturii. La data de 28 octombrie 1948, Mihai Eminescu a fost ales, post-mortem, membru al Academiei Române.
Titu Maiorescu: ”Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui și forma limbei naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești’.”
* Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice.
Prof. univ. dr. Cristian Jura
Ana-Maria Antonovici
Intern SSJ
Daniela Niculcea, Facultatea de Drept, Universitatea din București, Internship la Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
