Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. C-270/16, Ruiz Conejero. Combaterea absenteismului la locul de muncă. Legalitatea unei concedieri care a intervenit ca urmare a unor absențe justificate de la locul de muncă
18.01.2018 | JURIDICE.ro

Trimitere preliminară – Politică socială – Directiva 2000/78/CE – Egalitate de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă – Articolul 2 alineatul (2) litera (b) punctul (i) – Interzicerea discriminării pe motive de handicap – Legislație națională care autorizează, în anumite condiții, concedierea unui lucrător din cauza absențelor intermitente de la locul de muncă, chiar și justificate – Absențe ale lucrătorului cauzate de boli imputabile handicapului său – Diferență de tratament pe motive de handicap – Discriminare indirectă – Justificare – Combaterea absenteismului la locul de muncă – Caracter adecvat – Proporționalitate

La 2 iulie 1993, Ruiz Conejero a fost angajat să lucreze în calitate de agent de curățenie într‑un spital din Cuenca (Spania), care face parte din regiunea Castilia La Mancha (Spania). Ultima întreprindere de curățenie care l‑a angajat pe acest post a fost Ferroser Servicios Auxiliares.

Ruiz Conejero a lucrat fără niciun incident atât pentru această întreprindere, cât și pentru cele care l‑au angajat anterior. Nu a avut niciodată probleme legate de muncă și nici nu a fost supus vreunei sancțiuni.

Din însuși cuprinsul deciziei de trimitere reiese că, prin decizia din 15 septembrie 2014, delegación de Cuenca de la Consejería de Salud y Asuntos Sociales de la Junta de Comunidades de Castilla‑La Mancha (delegația din Cuenca a Consiliului sănătății și afacerilor sociale al guvernului din Castilia La Mancha) a constatat că Ruiz Conejero suferea de un handicap. Gradul său de invaliditate a fost stabilit la 37 %, din care 32 % pentru un handicap fizic caracterizat printr‑o boală a sistemului endocrin‑metabolic (obezitate) și pentru o limitare funcțională a coloanei sale vertebrale, în timp ce restul de 5 % constituie handicapul său rezultat din factori sociali suplimentari.

Între anii 2014 și 2015, Ruiz Conejero s‑a aflat în situație de incapacitate de muncă în următoarele perioade:
– de la 1 martie până la 17 martie 2014, pentru dureri acute care au necesitat o spitalizare de la 26 februarie până la 1 martie 2014;
– de la 26 martie până la 31 martie 2014, pentru vertij/grețuri;
– de la 26 iunie până la 11 iulie 2014 pentru lumbago;
– de la 9 martie până la 12 martie 2015 pentru lumbago;
– de la 24 martie până la 7 aprilie 2015 pentru lumbago;
– de la 20 aprilie până la 23 aprilie 2015, pentru vertij/grețuri.

Potrivit diagnosticului pus de Servicios Médicos de la Sanidad Pública (Serviciile Medicale de Sănătate Publică), aceste probleme de sănătate au fost cauzate de o artropatie degenerativă și de o poliartroză, agravate de obezitatea lui Ruiz Conejero. Aceste servicii au concluzionat că problemele de sănătate menționate își aveau originea în patologiile care au condus la recunoașterea handicapului lui Ruiz Conejero.

Acesta din urmă a comunicat angajatorului său toate concediile medicale menționate la punctul 15 din prezenta hotărâre în termenele și în forma necesară, prin intermediul unor certificate medicale care precizau motivul acestor concedii, precum și durata lor.

18 Prin scrisoarea din 7 iulie 2015, Ferroser Servicios Auxiliares l‑a informat pe Ruiz Conejero cu privire la concedierea sa, în temeiul articolului 52 litera d) din Statutul lucrătorilor, pentru motivul că durata absențelor sale cumulate, chiar și justificate, depășise maximul prevăzut de această dispoziție, mai precis 20 % din zilele lucrătoare în cursul lunilor martie și aprilie 2015, în timp ce totalul absențelor sale în cursul celor 12 luni anterioare atinsese 5 % din zilele lucrătoare.

Ruiz Conejero a introdus o acțiune împotriva acestei decizii de concediere în fața Juzgado de lo Social n° 1 de Cuenca (Tribunalul pentru Litigii de Muncă nr. 1 din Cuenca).

Ruiz Conejero nu contestă veridicitatea și exactitatea informațiilor privind absențele sale, nici procentul pe care îl reprezintă acestea, dar susține că există o legătură directă între absențele menționate și situația sa de persoană cu handicap. El solicită anularea concedierii sale pentru motivul că aceasta constituie o discriminare pe motive de handicap.

Instanța de trimitere arată că Ruiz Conejero a renunțat în mod voluntar la examenele medicale periodice organizate de casa de asigurări la care s‑a înscris angajatorul său, astfel încât acesta din urmă nu știa că Ruiz Conejero suferea de un handicap la data la care a fost concediat.

Potrivit instanței de trimitere, lucrătorii cu handicap sunt mai expuși decât ceilalți lucrători riscului de a li se aplica articolul 52 litera d) din Statutul lucrătorilor, indiferent dacă angajatorul are cunoștință sau nu are cunoștință de această situație de handicap. Astfel, ar exista o diferență de tratament care implică o discriminare indirectă pe motive de handicap, în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2000/78, fără ca această diferență de tratament să poată fi obiectiv justificată de un obiectiv legitim, după cum impune punctul (i) al acestei dispoziții.

Instanța de trimitere arată că reflectează asupra interpretării Directivei 2000/78 ca urmare a interpretării date de Curte în Hotărârea din 11 aprilie 2013, HK Danmark (C‑335/11 și C‑337/11, EU:C:2013:222). Ea subliniază că, în cauza în care a fost pronunțată această hotărâre, reglementarea daneză se înscria într‑o politică de integrare a lucrătorilor cu handicap și avea ca obiect stimularea angajatorilor să angajeze lucrători care prezentau un risc deosebit de a trebui să ia concedii medicale în mod repetat. Această situație nu s‑ar regăsi în cauza principală, în care nu ar exista niciun obiectiv legislativ de integrare a lucrătorilor cu handicap. Prin urmare, instanța de trimitere consideră că articolul 52 litera d) din Statutul lucrătorilor nu este conform cu Directiva 2000/78 și că această dispoziție ar trebui, în consecință, să fie modificată pentru a lua în considerare situația de handicap.

În aceste condiții, Juzgado de lo Social n° 1 de Cuenca (Tribunalul pentru Litigii de Muncă nr. 1 din Cuenca) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Directiva 2000/78 se opune aplicării unei reglementări naționale potrivit căreia angajatorul are dreptul de a concedia un angajat pentru un motiv obiectiv întemeiat pe absenț[e] intermitente de la locul de muncă, chiar și justificate, care ajung la 20 % din zilele lucrătoare în două luni consecutive, cu condiția ca numărul total de absențe în cele 12 luni anterioare să ajungă la 5 % din zilele lucrătoare sau la 25 % în 4 luni neconsecutive într‑o perioadă de 12 luni, în cazul unui lucrător care trebuie considerat o persoană cu handicap în sensul directivei, atunci când absența de la locul de muncă a fost cauzată de handicap?”

Curtea (Camera a treia) declară: Articolul 2 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă trebuie să fie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care prevede că un angajator poate concedia un lucrător pentru motivul unor absențe intermitente de la locul de muncă, chiar și justificate, în situația în care aceste absențe sunt consecința unor boli imputabile handicapului de care suferă acest lucrător, cu excepția cazului în care această reglementare, urmărind totodată obiectivul legitim de combatere a absenteismului, nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv, aspect a cărui apreciere este de competența instanței de trimitere.

:: Hotărârea


Aflaţi mai mult despre , , , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.