TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Profitul în cazul transferului de întreprindere
26.01.2018 | Ștefan BOTEZATU


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice
Stefan Botezatu

Stefan Botezatu

Ca aspect practic am făcut mai multe transferuri de activitate în care nu ne-am pus problema să obținem acordul înainte pentru simplul motiv că nu știam dacă ne iese operațiunea, adică era nevoie de o aprobare a AGA pentru aprobarea contractului de transfer de activitate, era nevoie de niște evaluări, noi înșine nu știam dacă o să mergem până la capăt cu proiectul respectiv, astfel încât abordarea pe care am luat-o a fost una mai mult pragmatică, și mai puțin juridică, în sensul că după aprobarea la nivelul organelor statutare, am notificat toți partenerii contractuali și toți clienții informându-i că un drept de a spune nu în 30 de zile urmând ca noi să ne comportăm ca și cum acele contracte cu clienții și cu furnizorii, și vorbim de portofolii, am transferat 1.600.000 de clienți – vă dați seama că era imposibil să ne gândim să îi luăm chiar și pe calupuri la consultat și atunci le-am dat acest drept similar dreptului de retragere din protecția consumatorului pe care l-am dus de la 14 zile la 30 de zile și am continuat să emitem facturi pe care clienții au continuat să le plătească, am continuat să plătim facturi către furnizori pe care au continuat să le încaseze, nu s-au manifestat în sens contrar decât 1% din cei care au primit notificări și în felul ăsta în practică ajungi la un transfer de activitate de succes pentru ca să stai să modifici sau să ceri acorduri înainte de aprobarea operațiunii, uneori e nevoie de aceasta, înseamnă să îți creezi piedici în aprobarea operațiunii.

Referitor la discuții legate de profitul reportat, ce se întâmplă cu profitul care este în companie, deja ne aflăm în ipoteza în care am cumpărat o companie, cel puțin în trecut profitabilă și profitul reportat urmează evident a fi distribuit ulterior achiziției, cumva acesta este punctul central al prezentării de astăzi și el a fost generat de un arbitraj internațional care a pus în discuție chestiunea profitului reportat și modului în care se poate distribui ca dividende acest profit reportat și către cine, către fostul acționar, către acționarul care a cumpărat pachetul de acțiuni de la acest acționar în condițiile în care exista în aceea societate un profit reportat destul de consistent și în condițiile în care achiziția respectivă a fost făcută printr-o modalitate un pic atipică, prin exercitarea unui drept de opțiune de cumpărare, un call option așa cum este denumit în limbajul anglo-saxon. Evident chestiunea pare simplă la nivelul Legii nr. 31/1990 și are o reglementare care credem noi e destul de clară, credeam și eu că este destul de clară până înainte de acest arbitraj internațional, dar iată că acesta, pe lângă avantajele pe care le aduce, te aduce în situația de a explica unui arbitru străin prevederi legale din Legea nr. 31 care până atunci ți s-au părut foarte clare.

Este foarte important, pe de o parte să fim extrem de expliciți în cazul unui contract de vânzare-cumpărare de acțiuni și să nu lăsăm legea – art. 67 să se aplice sperând că ele se cuvin cesionarului, deoarece ne putem lovi de astfel de interpretări care vin din aplicarea Codului civil. Pe de o parte e foarte important să fim extrem de expliciți. De ce? Pentru că rareori tranzacțiile de M&A se întâmplă și au closing pe 31 decembrie, deci vorbim de dividende ce se acumulează în fracțiuni de ani, inclusiv cu privire la fracțiunea de an de dinainte de momentul finalizării tranzacției, clauza referitoare la proprietatea dividendelor trebuie să fie explicită cu privire la profitul din anii financiari anteriori și cu privire la fracțiunea din anul financiar în care are loc tranzacția. O altă întrebare interesantă care a fost adresată arbitrului și a fost discutată în acest arbitraj internațional este dacă această convenție referitoare la modul în care se va repartiza profitul și se vor distribui dividendele trebuie sau nu inclusă în mod explicit în contractul de vânzare-cumpărare și doar acolo, în pactul acționarilor, dacă e cazul și doar acolo, sau o astfel de clauză de repartiție a dividendelor trebuie cumva adusă și la cunoștința celorlalți acționari și respectiv a societății.

Ceea ce credem noi că ar trebui să reprezinte  de fapt art. 67 alin. (6) ca și propunere de lege ferenda: în primul rând acest articol ar trebui să vizeze în mod direct și societățile cu răspundere limitată, el face trimitere doar la acțiuni în mod explicit și probabil ar trebui citit în felul următor – „dividendele care se cuvin, de fapt înseamnă a căror distribuire este aprobată de adunarea generală a asociaților după data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor sau părților sociale, sunt proprietatea cesionarului”– Codul civil vorbește de dobândirea cu titlu de proprietate a fructului civil zi cu zi. Nu văd niciun motiv pentru care nu putem face referire la – „sunt proprietatea cesionarului chiar dacă sunt aferente unor perioad anterioare transferului, dreptului de proprietate asupra acțiunilor sau părților sociale din nou, în afară de cazul în care părțile au prevăzut altfel în acordul cu privire la transferul asupra acțiunilor”.

Și ca o chestiune de noutate credem că pentru a nu pune administratorii societății în situația de a face o distribuire după părerea lor corectă, pro rata, e nevoie ca atât cedentul, cât și cesionarul să notifice societatea cu privire la acordul lor în mod diferit la distribuirea de dividende pentru că e posibil ca ulterior ieșirii unui acționar din societate, societatea trebuie să plătească totuși dividende către acel acționar care a ieșit.

Av. Ștefan Botezatu
Managing Partner BOTEZATU & ASOCIAȚII

* Opinie susținută în cadrul conferinței Probleme dificile de drept comercialediția a 3-a, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate