Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept ref. sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi în cazul personalului didactic din învăţământul preşcolar

23.01.2018 | Andrei PAP
Andrei Pap

Andrei Pap

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis, în şedinţa din 22 ianuarie 2018, că admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 1810/84/2016 şi, în consecinţă, stabileşte că:

”Dispoziţiile art. 6 Capitolul 1 Anexa 5 din Legea nr. 63/2011 se interpretează în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi nu se aplică şi personalului didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activitatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 ianuarie 2018.”

:: Minuta Deciziei nr. 1/2018

Andrei Pap
Avocat colaborator SVS & PARTNERS


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “ICCJ. Dezlegarea unor chestiuni de drept ref. sporul pentru predare simultană la 2-4 clase de elevi în cazul personalului didactic din învăţământul preşcolar”

  1. Amelia FARMATHY spune:

    Aştept, cu interes, motivarea.
    Sper să nu fie similară celei făcute de acel domn/doamnă care, neştiind despre ce a vorba în dosarele având ca obiect litigii de asigurări sociale, credea că pensia anticipată e tot una cu pensia pentru limită de vârstă întrucât au…..acelaşi număr:))))))))(s.n. orice decizie emisă unuia şi aceluiaşi pensionar poartă număr identic, doar datele la care sunt emise fiind diferite_ o chestiune de bază pe care o ştie orice judecător care judecă în materia asigurărilor sociale_ , ceea ce nu înseamnă că vorbim despre decizii identice sau date „în continuare”).
    Eu am avut copil de grădi şi ştiu că, la grupa mică, îi învăţau (mă rog, repetau ce învăţaseră aia mici de pe acasă) pe ţânci să se spele, să se îmbrace singuri, ceva poezioare, mă rog, basic things ce ţin de socializare şi deprinderi igienice.
    La grupa mijlocie şi mare începeau cu desenarea beţişoarelor, cârligelor, în pregătirea scrierii, ceva limbi străine, lucrul cu foarfecele, cu lipiciul etc., cei din grupa mică nefiind pretabili, încă, la aşa ceva, ca să nu înghită lipiciul, instrumentul de mâzgălit sau mai ştiu eu ce.
    Acum, din afară, nu o părea prea mult sau prea complicat, însă, în realitate, educatoarea trebuie, în acelaşi timp, să îi supravegheze pe cei mai mici, să ghideze mânuţele care încep să scrie, să lipească cu lipici, să taie stângaci cu foarfecele.
    Dar e o soluţie pentru a nu se da, cumva, mai mulţi bani, educatoarei.
    Eu nu înţeleg altceva, dar nu cred că a preocupat, respectiv: dacă e „totuna” să înveţi preşcolari, indiferent dacă picii au doi,trei, patru, cinci sau şase ani, de ce Dumnezeu or mai fi creat grupele preşcolare distincte?
    Dacă e acelaşi lucru?
    De ce nu îi strâng pe toţi picii la un loc, de ce nu angajează, în toate grădiniţele, o singură educatoare_ hai două_ şi cu asta basta?
    Eu zic că e o întrebare logică, pentru care nu îţi trebuie prea mari studii de drept ca să ţi-o formulezi.
    Dacă nu sunt suficienţi preşcolari, soluţia ar fi să desfiinţezi unitatea de învăţământ care nu îşi mai justifică existenţa şi să îi duci pe micuţi la o altă unitate (cu tot cu educatoare), asigurându-le sau sprijinindu-i pe părinţi să dispună de cele necesare deplasării, nu să îi înghesuim pe toţi „la grămadă”, să îi lăsăm pe capul unei singure educatoare şi, pe post de bomboană pe coliva disperării acesteia (să te ferească Dumnezeu să ai, în acelaşi timp, de şters năsucuri de doi ani, de schimbat pampers, dacă nu ai îngrijitoare, de exersat îmbrăcarea ilicuţului, de ghidat mânuţa pe foaia în care se desemnează cârligele etc.), să îi spunem acesteia_ în rezumat şi în esenţă_ că nu e nimic special în a preda, diferit, ţâncilor între 2 şi 6 ani.
    Aşa o fi!

  2. Bună ziua,

    Eu nu înțeleg de ce se permite în România ca o educatoare să facă astfel de „predări simultane”.

    Ar trebui să fie interzis (a se vedea în țările din vest).
    S-ar proteja astfel sănătatea psihică a educatoarei, precum și buna educare a copilașilor.

    În vest este reglementat strict câți copilași poate avea o educatoare de grădiniță.
    În Germania mi se pare că e un nr de maxim 8 copilași, sau chiar 6 pe „cap” de educatoare.

    Iar inclusiv când se face o grupă combinată, tot acel nr maxim/educatoare trebuie existat.

    De exemplu, în Germania există grădinițe unde într-o zi/săptămână se deschid ușile de la grupe și copilașii se pot muta de la o grupă la alta timp de cateva ore, dar și atunci, sunt prezente inclusiv educatoarele celor trei – patru grupe (adică nu ai o educatoare care atunci se ocupă de toți) (bine, ei nu au împărțiți nici pe categorii de vârstă- adică nu ai grupă mică, mijlocie sau mare la grădiniță – copilașii fiind amestecați cu vârste diferite într-o grupă – ideea fiind de a se juca împreună la grădiniță și de a relaționa, iar în viață nu relaționezi în funcție de vârstă).

    • A nu se înțelege din al meu comentariu că aș fi împotriva unei plăți corespunzătoare a educatoarei.

      Consider că educatorii sunt mult prea puțin plătiți în raport cu efortul psihologic pe care trebuie să-l depună (știu de la soțul meu care a fost educator timp de vreo doi ani – cât de epuizat psihic venea acasă, și mai era epuizat și din modul în care observa cum părinții își ignoră proprii copilași în numele serviciului și al banilor pe care îi fac) – mai ales atunci când reglementarea nu-i protejează precum îi protejează în vest.

      Oricum eu consider că și în vest educatorii sunt mult prea puțin plătiți (un salariu în jur de 1200 de euro e puțin în vest)- și mi se pare total ilogic și nu pot să înțeleg de ce dacă studiile arată că primii 7 ani sunt cei mai importanți pentru dezvoltarea caracterului unui copil, pe de altă parte, în primii 7 ani societatea (prin reglementările aferente) consideră că trebuie să se investească cât mai puțin (în comparație cu reglementările și sporurile pe care le oferă ulterior). Adică mi se pare că dacă ar investi mai mult în cei care educă în primii 7 ani, atunci nu ar mai fi nevoie oricum să mai investească cât investesc acum în cei care educă după primii 7 ani.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Oana Ispas


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan