TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Sensul cuvintelor și prezumția de nevinovăție
03.02.2018 | Rodica Aida POPA


Rodica Aida Popa

Rodica Aida Popa

Am adus câteva spețe pentru a sublinia mai ales condamnări ale României. Este vorba de cauza Neagoe contra României definitivă în 21 octombrie 2015 în care sigur domnul Neagoe a dat statul român în judecată la Curtea Europeană pentru încălcarea art. 6, paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului legată de nevinovăție. Sub aspectul că purtătorul de cuvânt a Curții de Apel Galați a lansat în comunicatul pe care l-a formulat la acea vreme o acuzație de vinovăție înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive. Iar Curtea Europeană în analizarea standardului de aplicare a art. 6 paragraful 2 înainte de a invoca sigur lucrurile concrete a invocat aspecte principiale de a face distincția între: pe de o parte decizia unei hotărâri și declarațiile care reflectă sentimentul persoanei privind vinovăția, și ceea ce înseamnă descrierea unei suspiciuni. Și notează în paragraful 45 al acestei cauze anume că judecătorul a intervenit în calitatea sa oficială de purtător al Curții de Apel pentru a informa presa și a aduce la cunoștința publicului stadiul procedurii. Ceea ce critică Curtea Europeană este că observă că acest purtător de cuvânt în 46 chiar intră și analizează comunicatul de presă al purtătorului de cuvânt și spune că purtătorul de cuvânt nu s-a limitat la o simplă comunicare a informației privind etapele procedurale ale cauzei, dar s-a apucat să facă aprecieri asupra vinovăției, indicându-l pe domnul Neagoe ca fiind un posibil condamnta fără să fie pronunțată o hotărâre definitivă. Deci, analizând acest standard, iată Curtea Europeană ne invită să fim atenți și noi ca judecători, și ca procurori, și mai ales purtătorii de cuvânt, ne invită să fim atenți la sensurile cuvintelor și la modul ceea ce se transmite cu privire la o persoană față de care nu s-a pronunțat o hotărâre.

Și ca să nu menționez numai o cauză contra României, am adus și o cauză contra Elveției unde era vorba despre o persoană preot care a dat statul elvețian în judecată pentru modul cum a fost dispusă o soluție de clasare, echivalentul nostru în ordonanța de clasare de către procuror, unde faptele erau descrise, era vorba de un preot acuzat de abuzuri sexuale și faptele erau prescrise. Iar din modul în care a fost redactat în termen ordonanța respectivă, chiar dacă s-a pronunțat o soluție de clasare, s-a menținut că el se face vinovat de aceste fapte, iar, în aceste condiții, Curtea Europeană a considerat că se încalcă principiul nevinovăției chiar și într-o soluție care, sigur, trebuia să-și aibă finalitatea.

Deci, sensul și folosirea termenilor trebuie să se facă adecvat până la momentul în care sigur nu avem într-adevăr o hotărâre pronunțată cu caracter definitiv. Cred că aici legiuitorul nostru, din perspectiva cum este redactat în art. 4 din Codul de procedură penală, este un pic redactat în termenii constituționali, evident termenul respectiv, cel puțin alin. 1. Plaja este mult mai mare din perspectiva art. 6 paragraf 2 al Conveției Europene al Drepturilor Omului care este mult mai larg în a interpreta noțiunea de acuzat. Din această perspectivă, cred că ne revine nouă celor care interpretăm, dar și apărării și acuzării, rolul de a explica în hotărârile judecătorești și a face distincții. Mă gândesc că o hotărâre în momentul în care face distincții cu privire la aceste noțiuni, prezumția de nevinovăție este limpezită. Și până la urmă instanța se pronunță și spune dacă a fost răsturnată sau nu prezumția de nevinovăție este bine s-o și spună chiar cu caracter nedefinitiv, după aceea sigur rămâne ca în instanța de control să se verifice dacă prima afirmație a hotărârii judecătorești că s-a răsturnat prezumția de nevinovăție își dobândește valențele de autoritate de lucru judecat.

Jud. dr. Rodica Aida Popa, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, Secţia penală, Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu, reprezentantul României la CCJE
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Prezumția de nevinovăție, ediția 166, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate