ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Arbitrajul ICSID și arbitraje investiționale
29.01.2018 | Irina RUSU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Irina Rusu

Irina Rusu

În anul 1965 Banca Mondială sponsorizează un tratat pentru promovarea investiţiilor străine prin stabilirea unui forum neutru pentru soluţionarea litigiilor de investiţii dintre State şi persoane ale altor state. Cunoscută ca Convenţia de la Washington, şi la fel ca Convenţia ICSID, tratatul crează o organizaţie care să se ocupe cu litigiile investiţionale: Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID).[1]

Astăzi, ICSID oferă un cadru organizaţional şi procedural efectiv pentru soluţionarea litigiilor internaţionale de investiţii dintre investitorii străini şi guverne. Convenţia a instituit Centrul care prevede proceduri de conciliere şi arbitraj, unde investitorii străini şi guvernele pot transmite litigiile lor pe bază de consimţământ.[2] În aşa mod, la nivel mondial o mare parte din investiţiile străine private sunt protejate prin intermediul mecanismelor Convenţiei ICSID.[3]

Scopul primar al Convenţiei ICSID constă în promovarea dezvoltării economice, aceasta este proiectată pentru a facilita investiţia internaţională privată prin crearea unui mediu investiţional favorabil.

Considerăm necesar de a remarca că Convenţia ICSID nu oferă o definiţie a conceptului de investiţie. Între timp, autorul Berk Demirkol menţionează că investiția ar trebui să fie apreciată atât în sensul Convenției ICSID, cât și al tratatelor internaționale de investiții drept oferirea unor active în conformitate cu un plan pentru a realiza careva beneficii. Această definiţie include trei elemente: (1) contribuția (oferirea unor active); (2) o anumită durată (realizarea planului); (3) risc (incertitudinea în obținerea unor beneficii).[4]

Potrivit unor comentatori, majoritatea BIT i-au în considerare patru dimensiuni de baza ale definiţiei: (1) forma investiţiei, (2) aria activităţii economice ale investiţiei, (3) perioada când investiţia este realizată, şi (4) legătura investitorului cu alt stat contractant.[5]

Evidenţiem faptul că investiţiile directe străine sunt privite pe scară largă ca cel mai important factor în dezvoltarea economică. Mediul investiţional al unei ţări este determinat de factori economici, politici şi juridici. Printre factorii juridici, un sistem de soluţionare a diferendelor este esenţial.

La nivel de structură concretizăm că ICSID deţine o structură organizaţională simplă, fiind compus din Consiliul Administrativ şi un Secretariat. Consiliul Administrativ al ICSID este organul de conducere al Centrului. Secretarul-General reprezintă în mod legal Centrul, îl conduce şi este răspunzător de administraţia acestuia, inclusiv de recrutarea personalului, conform prevederilor Convenţiei ICSID şi regulamentelor adoptate de către Consiliul Administrativ. Secretariatul constă dintr-un personal de aproximativ 70 persoane cu diverse studii şi naţionalităţi.

Considerăm imperios nominalizarea cauzei Franck Charles Arif v. Republic of Moldova (ICSID Case No. ARB/11/23), unde Tribunalul a constatat că Republica Moldova a încălcat norma BIT privind tratamentul just şi echitabil în raport cu investiţiile dl-lui Arif plasate în cadrul Aeroportului.[6]

Dorim să reliefăm într-o manieră subtilă că Tratatele Bilaterale de Investiţii sunt focusate cu precădere pe continuarea practicii de încheiere a tratatelor de investiţii guvernate de prietenie, comerţ şi navigare. BIT intenţionează să promoveze, să încurajeze şi să protejeze investiţiile cetăţenilor unuia dintre statele contractante pe teritoriul celuilalt stat contractant.

Punctăm că primul BIT a fost semnat între Germania şi Pakistan în anul 1959. Iar, începând cu anul 1990, o creştere explozivă a numărului de BIT-uri în toată lumea a revoluţionat efectiv protecţia investiţiilor străine. Astăzi, au fost semnate circa 3.000 de BIT-uri, care acoperă țările practic în fiecare regiune a lumii.[7]

Cât priveşte Republica Moldova remarcăm că au fost identificate 80 de acorduri internaţionale bilaterale semnate de aceasta care conţin reglementări privind arbitrajul.[8] Cele mai importante reglementări ce ţin de arbitraj se conţin în cele 32 de acorduri bilaterale semnate de Moldova privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, acestea urmând a fi aplicate în special de către autorităţile statului şi instanţele de judecată, pentru a nu admite încălcarea drepturilor investitorilor şi a preveni transmiterea litigiilor la centrul de arbitraj ICSID sau alte instanţe arbitrale convenite prin acordul părţilor semnatare.[9]

Concluzionăm că arbitrajul ca modalitate actuală şi modernă de soluţionare a diferendelor vine să răspundă unor neajunsuri implicate de diversitatea prevederilor sistemelor de drept ale unor state diferite, conferind părţilor posibilitatea ca în absenţa unor reglementări internaţionale unitare şi a unei jurisdicţii internaţionale unice, cunoscute şi acceptate de către toţi participanţii, aceştia să poată cunoaşte şi alege încă de la stabilirea relaţiilor contractuale regimul căruia i se supune contractul încheiat, precum şi jurisdicţia de competenţă pentru eventuale litigii ulterioare.


[1] Vezi: Margaret L. Moses, The Principles and Practice of International Commercial Arbitration, Loyola University Chicago School of Law, Cambridge University Press, p. 221.
[2] Vezi: Dr Yaraslau Kryvoi, Freshfields Bruckhaus Deringer, International Centre for Settlement of Investment Disputes (ICSID), London, United Kingdom, Kluwer Law International, 2010, p. 26-28.
[3] Vezi: Christoph H. Schreuer with Loretta Malintoppi, August Reinisch, Antony Sinclair, The ICSID Convention, A Commentary, Second Edition, Cambridge University Press, New York, p. xi.
[4] Vezi: Berk Demirkol, The Notion of Investment in International Investment Law, The Turkish Commercial Law Review, Volume 1, Issue 1, University of Galatasaray – Faculty of Law, University of Cambridge . Faculty of Law, 1 February 2015, p. 41-50, disponibil la adresa. (Vizitat la: 29.11.2017).
[5] Vezi: Katia Yannaca-Small, ARBITRATION UNDER INTERNATIONAL INVESTMENT AGREEMENTS, A GUIDE TO THE KEY ISSUES,  Definition of “Investment”: An Open-ended Search for a Balanced Approach, Part III, Oxford University Press, New York, 2010, p. 244-246.
[6] Vezi: Cauza în detaliu, disponibilă la adresa. (Vizitat la: 03.01.2018).
[7] Vezi: Întreg articolul, disponibil la adresa. (Vizitat la: 02.01.2018).
[8] Cu titlu de informare, vezi lista întreagă de tratate bilaterale încheiate de Republica Modova, disponibilă la adresa.(Vizitat la: 02.01.2018).
[9] A se vedea: Zinaida Guțu, Studii privind funcționarea instituției arbitrajului în Republica Moldova, UNDP Project, ,,Transitional Capacity Support for the Public Administration of Moldova”, 2012, p. 3, disponibil la adresa. (Vizitat la: 02.01.2018).


Irina Rusu

* Mulţumiri Octavian Cazac pentru susţinere

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate