Asigurări pentru avocaţi, Barouri, Citate juridice, Grile juridice, INTERPROFESIONAL, Jurisprudenţă inedită CITR, Legal Days, Legal FUN, Legal Style, NOTARIAT, Revista revistelor juridice, Sistemul judiciar, Studenţi la drept, TOP LEGAL
 
Sistemul judiciar [MJ, CSM, INM, SNG, PÎCCJ, DNA, parchete]
Secţiune dezvoltată în parteneriat cu CSM, Ministerul Public şi DNA
JURIDICE
Print Friendly, PDF & Email

Revista Forumul Judecătorilor 2/2017
30.01.2018 | JURIDICE.ro


A apărut nr. 2/2017 al Revistei Forumul Judecătorilor, singura revistă editată de judecătorii din România.

Director: judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București
Redactor-șef: judecător Ionuț Militaru, Curtea de Apel București

Cuprins

INTERVIURI – Despre justiție și judecători

Interviu cu António Henriques Gaspar, Președintele Tribunalului Suprem din Portugalia

ATITUDINI

Dragoș Călin, Ionuț Militaru, Claudiu Drăgușin – Vulnerabilităţi actuale în funcţionarea sistemului judiciar român [articol în lb. engleză]

Robert W. Emerson – Judecătorii ca îngeri păzitori: Practica germană a indiciilor şi a feedbackului [articol în lb. engleză]

Yuichiro Tsuji – Independenţa justiţiei şi a judecătorilor în Japonia [articol în lb. engleză]

Robert V. Percival – Judecătorul care escalada munţii [articol în lb. engleză]

László Ravasz, Péter Szepesházi, Gabor Ivan, Gabor Szekely – Starea sistemului judiciar şi a justiţiei în Ungaria – 2017 [articol în lb. engleză]

STUDII JURIDICE

Voicu Puşcaşu – Unele probleme privind aplicarea principiului nemijlocirii în cazul modificării compunerii completului în materie penală

Sietske Dijkstra – Libertatea de expresie a judecătorului în privinţa opiniilor personale şi a convingerilor în lumina CEDO [articol în lb. engleză]

Javier André Murillo Chávez – Dreptul de autor al judecătorului. Cum ar fi dacă am dovedi că dreptul de autor ar putea îmbunătăți – într-un anumit sens – justiția? [articol în lb. spaniolă]

JURISPRUDENȚĂ

Din jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului

1. Cauza Antović și Mirković c. Muntenegrului. Încălcarea art. 8 din Convenție ca urmare a supravegherii video ilegale a amfiteatrelor universitare – prezentare de Dragoș Călin

Din jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene – selecţii de Dragoș Călin

1. Transporturi aeriene. Regulamentul (UE) nr. 1178/2011. Limita de vârstă de 65 de ani prevăzută de dreptul Uniunii Europene pentru piloții din transportul aerian comercial de pasageri, de marfă sau de poștă este validă. (Hotărârea CJ din cauza C-190/16, Fries, EU:C:2017:513)

2. Transport. Regulamentul (CE) nr. 261/2004. Compensația datorată pasagerilor în cazul anulării sau al întârzierii prelungite a unui zbor cu legătură directă trebuie calculată în funcție de distanța în linie dreaptă dintre aeroporturile de plecare și de sosire. (Hotărârea CJ din cauza C-559/16, Bossen și alții, EU:C:2017:644)

3. Protecția consumatorilor. Directiva 93/13/CEE. Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractuale. În cazul în care o instituție financiară acordă un împrumut încheiat în monedă străină, aceasta trebuie să furnizeze împrumutatului informații suficiente pentru a-i permite să adopte o decizie prudentă și în cunoștință de cauză. (Hotărârea CJ din cauza C-186/16, Andriciuc și alții, EU:C:2017:703)

4. Protecția securității și a sănătății lucrătorilor. Directiva 2003/88/CE. Repausul săptămânal al lucrătorilor nu trebuie acordat în mod necesar în ziua următoare unei perioade de șase zile consecutive de muncă. (Hotărârea CJ din cauza C-306/16, Maio Marques da Rosa, EU:C:2017:844)

Din jurisprudența recentă în materia organizării judecătorești și a statutului magistraților – selecții de Dragoș Călin și Paula-Andrada Coțovanu

1. Reglementările constituționale referitoare la autoritatea judecătorească, Curtea de Conturi sau Curtea Constituțională nu se opun ca, spre exemplu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul-general al României, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Curții de Conturi, președintele Curții Constituționale să ia parte la lucrările comisiei de anchetă parlamentare. Însă, aceleași reglementări se opun participării persoanelor care compun aceste autorități în fața comisiilor de anchetă în legătură cu activitatea lor jurisdicțională, judiciară, de urmărire penală sau de audit, după caz.

2. Independența financiară a justiției nu poate fi afectată de faptul că gestionarea alocațiilor bugetare se face de Ministerul Justiției sau de Înalta Curte de Casație și Justiție, întrucât independența financiară nu este determinată de existența unui anume titular însărcinat cu gestionarea bugetelor, ci de existența în sine a unor alocații bugetare suficiente pentru a se asigura buna funcționare a instanțelor.

3. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor, care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte, din rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Aplicarea sancţiunii poate fi realizată doar dacă se stabileşte răspunderea persoanei şi numai în caz că aceasta a acţionat cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, simpla admitere a unor contestaţii la barem neputând fi apreciată ca atrăgând ope legis aplicarea sancţiunii constând în reducerea drepturilor băneşti cuvenite membrilor comisiei de elaborare a subiectelor.

4. Scoaterea unor posturi la promovare pe loc pentru gradul profesional de parchet de pe lângă ÎCCJ, dar nu şi pentru judecători la promovarea pe loc pentru gradul corespunzător, anume judecător la ÎCCJ, nu reprezintă discriminare, cele două categorii de magistrați nefiind într-o situaţie similară. Deşi procurorii pot dobândi gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin concursul de promovare în funcţii de execuţie, în timp ce judecătorii pot obţine prin acelaşi concurs cel mult gradul de curte de apel, pentru promovarea la instanţa supremă aceleaşi condiţii şi acelaşi concurs sunt aplicabile tuturor magistraţilor.

5. Dispoziţiile reparatorii prevăzute în cuprinsul art. 1 alin.5 indice 1 din OUG nr.83/2014 se aplică judecătorilor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale, respectiv beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, acesta fiind unicul înţeles al normei legale care se desprinde din interpretarea coroborată a prevederilor Legii nr.71/2015 cu cele ale OUG nr.83/2014. Prin urmare, textul de lege are în vedere doar diferențele salariale între judecătorii aflați în aceeași treaptă de vechime și gradație, diferențe rezultate din calculul diferit al vechimii în raport de fluctuațiile legislative intervenite, iar nu la diferențele între categorii diferite de personal, respectiv judecători și procurori.

6. Lăsând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii stabilirea, prin acte cu forță juridică infralegală, a unor elemente esenţiale ale raportului de muncă şi, implicit, ale statutului magistraților, legea imprimă un caracter relativ, nepermis, procedurii şi cazurilor de încetare a detașării acestora. Aceste norme trebuie să respecte anumite exigenţe de stabilitate, previzibilitate şi claritate, iar emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, în această materie, determină o stare de incertitudine juridică.

7. În contextul practicii administrative, atât în ceea ce privește activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, cât și referitor la cea a Agenției Naționale de Integritate, activitatea didactică desfășurată în cadrul programelor de formare și perfecționare profesională a altor profesii juridice nu încalcă regimul juridic al incompatibilităților, ca urmare a deținerii simultane a calității de magistrat și de formator.

8. Lipsa dezbaterii publice a proiectului de modificare a ”legilor justiției” propus de Ministrul Justiției. Respectarea drepturilor minimale reglementate de art. 7 din Legea nr. 52/2003 reprezintă o obligaţie imperativă în sarcina autorităţilor publice şi, implicit, o obligaţie esenţială pentru o societate democratică. În mod corelativ, raportat la imperativul acestei obligaţii al administraţiei publice, dreptul corelativ al societăţii civile de a participa la acest proces decizional este un drept esenţial, a cărui viciere face necesară şi obligatorie intervenţia instanţei de contencios administrativ.

PREZENTĂRI

Broșura ”Magistrații români se opun proiectului de modificare a ”legilor justiției” propus de Ministerul Justiției: august-octombrie 2017”

GREFA VESELĂ

Hotărâre judecătorească din SUA sub forma unei scrisori către părţi. Re A (Letter to a Young Person) [2017] EWFC 48 (Family Court, Peter Jackson J, 26 July 2017)

:: Cuprinsul în limba engleză
:: Cuprinsul în limba franceză

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate