« Secţiuni
Selected
CorporatePlatinum members
 1 comentariu

Imparțialitatea magistraților. Ghid practic de etică (4)
02.02.2018 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP

Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, articolul 9:
(1) Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe.
(2) Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor.

Cum se aplică acest articol

O serie de exemple ne vor ajuta să clarificăm acest subiect, care este de cea mai mare importanță, atât pentru magistrat cât și pentru sistemul judiciar. Cu toate acestea, ele nu pot acoperi întreaga complexitate a activității unui magistrat și toate provocările cu care ea sau el se va întâlni în viața profesională.

Referitor la alineatul (1):

Judecătorii și procurorii trebuie să fie în permanență conștienți de întrebările referitoare la ce fel de influență ar putea să le afecteze imparțialitatea, dacă și în ce măsură sunt prezente presiuni de natură internă și ce anume ar trebui să facă pentru a-și menține echilibrul interior, pentru a putea ajunge la o decizie obiectivă.

Referitor la alineatul (2):

Se referă la comportamentul de dorit în instanța de judecată sau în activitatea pe care o exercită procurorul, pentru a nu i se putea pune la îndoială imparțialitatea:
– Participarea sau nu la reuniuni sociale (petreceri/activități sportive, vacanțe, etc.) împreună cu avocați în general și, în particular, împreună cu avocați implicați în cazurile pe care magistratul trebuie să le rezolve;
– Posibila participare la diverse evenimente (petreceri/nunți/botezuri), la care pot lua parte persoane care sunt părți în cauze din volumul de lucru al magistraților. Acestea pot include lansarea unei cărți pe probleme juridice de către un fost profesor care este acum avocat într-un caz în care magistratul urmează să se pronunțe;
– Fără cadouri de la avocați/practicieni în insolvenţă/executori judecătoreşti/notari și/sau părți;
– În cazul îndeplinirii unor funcții altele decât cele judiciare (într-o organizație de caritate, club sportiv sau ceva asemănător), judecătorul sau procurorul nu va examina cauza, dacă implicarea sa este de așa natură încât imparțialitatea i-ar putea fi pusă în discuție. Același lucru se aplică pentru funcțiile asemănătoare avute în ultimii trei ani.

Din motive asemănătoare, motivările soluţiilor sunt importante pentru magistrat, întrucât dezvăluie modul în care acesta ia decizii, independent de propriile sentimente, trăiri sau de istoria sa personală.

Există totuși experiențe, personale sau provenite din mediul său apropiat, care pot împiedica examinarea și soluționarea unei cauze. Judecătorul care este victima unei tâlhării serioase în propria casă trebuie să nu judece o astfel de cauză pentru o vreme. Același lucru este valabil, de exemplu, pentru un procuror a cărui nepoată a fost violată sau agresată sexual. Alte exemple: prejudecăți (etnie, sex, orientare sexuală, religie etc.), considerente ideologice (politice, religioase, etc.), experiența de viață, prieteni, hobby-uri, compasiune, empatie exagerată, resentimente, frică, neîncredere, lipsa de formare, judecata bazată pe aparențe etc.

Alt exemplu: dacă unei judecătoare care este mamă a unui copil cu handicap, rezultat al unei culpe medicale, i se repartizează o cauză în care o mamă este nemulțumită de calitatea serviciilor medicale de care a beneficiat copilul ei într-un spital, atunci judecătoarea ar trebui să analizeze faptul dacă nu cumva ar fi cazul să se abţină de la soluţionarea cauzei.

O atenție specială merită mijloacele de comunicare sociale. Magistratul trebuie să fie extrem de atent cu orice postare pe rețelele de socializare. Trebuie să se limiteze – dacă dorește să aibă un cont de Facebook, Twitter sau ceva asemănător – la a posta informații, comentarii sau evenimente ce nu sunt legate de activitatea sa judiciară (legată atât direct de dosarele magistratului, cât și de tot ceea ce are de a face cu legea și justiția) sau informaţii cu caracter general referitoare la domeniul juridic.

În cazul în care partenerul sau soțul este avocat, executor judecătoresc, notar public sau este implicat în oferirea de asistență juridică sub orice altă formă, judecătorul sau procurorul va refuza soluţionarea unor astfel de cauze (prin abţinere) în care este implicat soțul sau partenerul său.

În cazul în care este partenerul/partenera de viață al unui procuror, judecătorul nu va examina cazurile acestuia/acesteia.

În cazul în care angajatorul soțului sau partenerului este parte în proces, judecătorul sau procurorul va trebui să se abţină în soluţionarea cauzei.

Judecătorul sau procurorul trebuie să fie atent să nu soluţioneze cauze în care a fost implicat în timpul activității de la locul său de muncă anterior. În cazul în care una dintre părți este un fost client, judecătorul sau procurorul ar trebui să se abţină.

Judecătorul sau procurorul trebuie să fie conștient de faptul că și implicarea sa anterioară într-un alt dosar poate avea un impact asupra imparțialității sale. De asemenea, imparțialitatea îi poate fi pusă sub semnul întrebării și atunci când va judeca sau soluţiona în mod repetat cauze care implică una și aceeași parte.

O atitudine prudentă este necesară atunci când se analizează acceptarea unui cadou sau a unei oferte aparent gratuite, indiferent de ce natură ar fi ea (achitarea carburantului, plata unui prânz de patronul unui restaurant, scăderea semnificativă a preţului unui produs etc). Este necesar, în acest context, să se facă distincția între acceptarea de cadouri și astfel de oferte care nu au vreo legătură cu exercitarea funcției judiciare, de exemplu de la familie și prieteni apropiați și acele cadouri și oferte care sunt sau ar putea părea că sunt legate, în orice fel, de exercitarea funcției judiciare. În ceea ce privește această din urmă categorie, judecătorii şi procurorii ar trebui să fie vigilenți vizavi de orice acțiune ce ar putea fi privită ca subminându-le imparțialitatea. Judecătorii şi procurorii trebuie să fie precauți, prin urmare, în ceea ce privește acceptarea oricăror cadouri sau oferte ce pot părea că se referă în vreun fel la funcția lor judiciară și ar putea fi interpretate drept încercări de a le capta bunăvoința sau favoarea în calitatea lor de judecători sau procurori.

În funcție de circumstanțe, este posibil ca acceptarea unui cadou sau a unei oferte de valoare modestă, oferite în semn de apreciere, să nu poată fi imputabilă.

Acceptarea invitațiilor la prânz și cină făcute de instituții de drept și de alte instituții profesionale sau publice sau de reprezentanți ai acestora, în cazul în care prezența poate fi considerată în mod rezonabil ca exercitarea unei obligații cu caracter public sau profesional care nu comportă niciun fel de obligații, este pe deplin acceptabilă.

*Acest material este un extras din Ghidul practic de etică profesională pentru judecători și procurori realizat în cadrul proiectului „Asistență pentru consolidarea capacității sistemului judiciar din România de a face față noilor provocări legislative și instituționale”, finanțat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014. Detalii aici.

 
Secţiuni: Selected, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Imparțialitatea magistraților. Ghid practic de etică (4)”

  1. Ioan PITICAR spune:

    Ne zbatem etern intre dorinta si speranta.

    Cum ar putea fi calificata optiunea unui presedinte de instanta din capitala Romaniei – Stat Membru UE- care refuza total abuziv restituirea recipisei unei cautiuni, depuse pentru impiedicarea unei executari silite imobiliare inceputa in 2011 (asupra unei familii cu 2 copii minori), DUPA ce o instanta de stramutare – Tr. Constanta (dispusa de ICCJ), a constatat ca fiind abuziva executarea silita, contractul de asigurare fiind inexistent si implicit si contractul de credit bancar.
    Entitatile bancare in speta – MODERAT si MODERAT – implicate in operatiuni de finantare a terorismului, nu mai exista in spatiul comercial national din 2008 si respectiv din 2013/2015.
    Cu toate acestea un „Presedinte de instanta” mentine in cauza entitati bancare „DECEDATE” (RADIATE) deja in mod legal!!
    Este trafic de influenta si coruptie?
    Vadit DA!
    Subiectii vizati care au o pozitie de contestare ii invit la procedura confruntarii judiciare directe, cu utilizarea mijloacelor tehnico-stiintifice de stabilire a comportamentului simulat (VSA- Voice stress analyzer -in dotarea SRI, sau mai cunoscutul Poligraf) sub expertiza independenta.

    Simplele afirmatii in protectia coruptiei Judiciare sistemice si agresive nu mai pot insela Consumatorii de servicii de Justitie din RO.

    Tehnologia este singura solutie neutrala de combatere a Coruptiei Judiciar-Administrative si politice, prin transparenta publica.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD