Destinul dreptului comercial
6 februarie 2018 | Stanciu D. CĂRPENARU
Stanciu Cărpenaru
Vă adresez spre reflecție o propunere ce vizează o problemă care a constituit o veche preocupare a mea, de mai bine de 20 de ani, și anume destinul dreptului comercial. Propunerea este intitulată Pentru un Nou Cod comercial în condițiile sistemului unitar monist de reglementare a Codului civil.
Care sunt considerentele pe care se bazează această propunere?
Așa cum cunoaștem, în 2009 a fost adoptat un nou Cod civil. Noutatea fundamentală a acestei reglementări o constituie abandonarea sistemului de reglementare a raporturilor de drept privat, sistemul dualist bazat pe Codul civil de la 1864 și Codul comercial de la 1887, înlocuirea cu sistemul unitar de reglementare monist, și anume Codul civil.
Marea problemă a doctrinei și a practicienilor a reprezentat-o consecințele care decurg din schimbarea sistemului de reglementare a raporturilor de drept privat. Așa cum vă este cunoscut, în doctrină s-au exprimat două opinii fundamental diferite. În opinia autorilor proiectului Codului civil prin adoptarea sistemului monist de reglementare a raporturilor de drept privat, raporturile comerciale „se civilizează”, adică se transformă în raporturi civile și pe cale de consecință încetează să mai existe raporturi comerciale și implicit dreptul comercial. Într-o altă opinie pe care am susținut-o începând din 2010 și la care s-au alăturat majoritatea autorilor care s-au pronunțat asupra problemei, consideră că noua reglementare a Codului civil și-a propus și a realizat schimbarea cadrului legal de reglementare a raporturilor de drept privat. Știm că în trecut, în sistemul dualist, Codul civil reglementa raporturile dintre particulari, iar Codul comercial reglementa raporturile dintre comercianți, dar să nu uităm că art.1 din C. com. spunea că această reglementare este, în principal, reglementarea de bază, dar în completare se aplică dispozițiile Codului civil. Noul Cod civil, prin adoptarea sistemului monist, extinde aplicarea, ca regulă generală a Codului civil asupra tuturor raporturilor, implicit a raporturilor cu caracter comercial, adică a raporturilor care privesc activitatea comercială. Sigur că, schimbând cadrul legal de reglementare a raporturilor de drept privat, prin noul Cod civil s-au adoptat noi criterii de delimitare a raporturilor comerciale de raporturile civile. În locul vechilor concepte ale Codului comercial, actele și faptele de comerț și comercianți, s-au reglementat conceptele de întreprindere și profesionist.
În concluzie, în opinia noastră, în condițiile sistemului monist reglementat de Codul civil, raporturile comerciale continuă să existe pentru că există baza obiectivă a unor relații sociale specifice activității comerciale, iar pe cale de consecință, continuă să subziste dreptul comercial. Apreciindu-se rolul noii reglementări a Codului civil raportate la activitatea comercială, s-a constatat că această reglementare unitară, de fapt este insuficientă. Ea este limitată, ea de fapt se referă numai la două instituții fundamentale, la statutul persoanei fizice și persoanei juridice și la materia obligațiilor, restul reglementărilor privind raporturile comerciale se bazează tot pe legile speciale care au rămas în vigoare și care au suferit puține modificări și cele mai multe de ordinul terminologic.
Față de acestă situație a reglementării Codului civil, în mediul academic și în rândul practicienilor dreptului, s-a avansat ideea necesității adoptării unui nou Cod comercial, desigur, adoptarea unui nou Cod comercial pune problema, mai întâi de a opta pentru un sistem de reglementare care să stea la baza noului Cod comercial. O posibilitate ar fi revenirea la trecut, adică la sistemul dualist, să se elaboreze un nou Cod comercial care să reglementeze raporturile dintre comercianți pe baza vechilor concepte de acte sau fapte de comerț și de comercianți și Codul civil cu modificările necesare, ca să rămână ca reglementare pentru raporturile dintre particulari. Această posibilitate, mărturisesc că mi se pare că nu are nicio șansă de reușită pentru că orice atingere adusă Codului civil este un act de lesne majestate pentru că descendenții actuali fug de orice modificare adusă codurilor adoptate sub oblăduirea reglementărilor Uniunii Europene. A doua posibilitate pe care o propun, ar fi un nou Cod comercial bazat pe sistemul monist, reglementat de Codul civil. Îmi întemeiez această posibilitate pe ideea centrală pe care am precizat-o mai înainte, că sistemul monist este compatibil cu existența în continuare a raporturilor comerciale și respectiv a dreptului comercial. Sigur, un nou Cod comercial alături de Codul civil în vigoare n-ar însemna întoarcerea la dualism pentru că nu am în vedere concepția clasică despre dualism. Noul Cod comercial ar trebui să fie o reglementare de tip nou și anume de tip consolidare legislativă, de orientare europeană. Un model aproximativ ar fi, ceea ce există astăzi, ca denumire folosită în doctrină și în practică pentru a denumi Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, care denumire este înlocuită gratulând legiuitorul, prin denumirea de Codul insolvenței.
Așadar, un Cod comercial de acest tip, ce ar trebui să cuprindă acest nou Cod comercial? Sigur, în primul rând criteriile de delimitare a raporturilor comerciale de raporturile civile, folosind conceptele reglementate de Codul civil, rămânând în vigoare, de întreprindere și profesionist, apoi reglementările cuprinse în legile speciale: Legea nr. 31/1990, Legea nr. 26/1990 și alte reglementări în materie. Apoi reglementările privind contractele și garanțiile specifice activității comerciale, garanțiile bancare, titlurile de credit, apoi reglementarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență și de ce nu, o reglementare a unor probleme de procedură vizând organizarea judiciară prin recunoașterea tribunalelor comerciale și abandonarea acelei denumiri care este greu de înțeles de tribunale specializate.
În concluzie, consider că un atare Cod comercial nu numai că ar fi fezabil, el ar putea avea șanse de reușită la decidenții politici fără de care nu se poate hotărî nimic și înainte de toate cred că ar fi de o utilitate practică deosebită pentru practicienii dreptului.
Prof. univ. dr. Stanciu Cărpenaru
* Opinie susținută în cadrul conferinței Probleme dificile de drept comercial, ediția a 3-a, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
