Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

Posibila afectare a dreptului la apărare al acuzatului, în procedura executării mandatului de arestare în lipsă
16.02.2018 | Irinel SAMOILĂ

Secţiuni: Articole, Content, Drept penal, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust

Dumitru-Irinel-SamoilaDe departe, cele mai multe insuficiențe ale standardelor naționale de protecție privind dreptul la apărare ale acuzatului, cuprinse în actuala reglementare procesual penală, au fost constatate ca fiind relative la garanțiile contradictorialității și oralității.

Întrucât viziunea legiuitorului a fost în sensul de a limita semnificativ aceste prerogative ale apărării, ceea ce constituia o evidentă deplasare de la viziunea tradițională asupra materiei, în numeroase rânduri a fost activat mecanismul de protecție al verificării constituționalității respectivelor repere, rezultatul fiind unul de mare impact.

Numeroase instituții au suferit modificări substanțiale, ceea ce a dus la o totală reconfigurare a structurii lor și la o reașezare a acestora în tiparele constituționale și convenționale.

Spre exemplu, asemenea reașezări au cunoscut intituțiile confirmării redeschiderii urmăririi penale[1], plângerii împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată[2], camerei preliminare[3], contestației în anulare[4], revizuirii[5], contestației privind durata procesului penal[6], procedurii privind confiscarea sau desființarea unui înscris în cazul clasării[7].

Verificări de constituționalitate au purtat și asupra altor instituții ce cuprind standarde de protecție ale dreptului la apărare al acuzatului și deși nu s-au concretizat în soluții de constatare ale insuficienței acestora, au adus totuși o lumină clarificatoare asupra dimensiunii lor.

Astfel, după cum spuneam mai demult[8], neclaritatea anumitor prevederi legale creează premisele unor interpretări neconforme spiritului lor și funcției pentru care au fost reglementate.

Spre exemplu, s-a considerat în practică[9] că, în procedura confirmării mandatului de arestare emis în lipsa inculpatului de către judecătorul de drepturi și libertăți, în conformitate cu disp. art. 231 alin. 7, rolul avocatului se limitează la asistarea inculpatului pe parcursul declarației acestuia, fără însă a putea participa la dezbateri și a formula concluzii, întrucât textul prevede că soluționarea cauzei se face exclusiv „…după audierea concluziilor procurorului…”.

Sesizată cu excepția de neconstituționalitate a acestei norme[10], Curtea a considerat că „…fiind incidentă ipoteza în care asistența juridică este obligatorie, apărătorul ales sau numit din oficiu are toate drepturile procesuale astfel consacrate de art. 91 (referitor la Avocatul din oficiu), art. 92 (referitor la Drepturile avocatului suspectului sau inculpatului) și art. 94 (referitor la Consultarea dosarului) din Codul de procedură penală…”.

Mai mult, a mai constatat instanța de contencios constituțional că „… în procedura de confirmare a măsurii arestării preventive şi a executării mandatului de arestare emis în lipsa inculpatului, acesta beneficiază de garanţiile specifice dreptului fundamental la apărare, fiind audiat cu privire la fapta de care este acuzat şi despre motivele pe care se întemeiază propunerea de arestare preventivă formulată de procuror, în prezenţa apărătorului ales sau numit din oficiu, în condiţii de oralitate şi contradictorialitate.

În concluzie, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 alin. (7) din Codul de procedură penală este neîntemeiată”.

În opinia mea, această intervenție a Curții este neîndestulătoare sub aspectul clarității, întrucât poate fi interpretată în două chei, interpretări ce pot duce însă la rezultate disticte.

Pe de o parte, se poate interpreta în sensul că, ascultarea inculpatului cu privire la faptă și motivele pe care se întemeiază propunerea procurorului, conjugat cu asistarea acestuia de către avocat pe parcursul declarației, sunt garanții suficiente ale respectării dreptului la apărare, mai ales că avocatul a formulat concluzii cu ocazia procedurii de luare a măsurii arestării preventive în lipsă, drept pentru care nepermiterea formulării de concluzii din partea avocatului, apare ca o intruziune permisă.

În sprijinul acestei interpretări, pot fi avute în vedere chiar disp. art. 92 alin. 7, în sensul că dreptul avocatului inculpatului de a pune concluzii, operează exclusiv în cursul procedurii de cameră preliminară și în cursul judecății, iar respectiva confirmare a mandatului de arestare emis în lipsă, se desfășoară în cursul urmăririi penale.

Pe de altă parte, se poate interpreta în sensul că, având în vedere faptul că potrivit disp. art. 92 alin. 7, avocatul exercită drepturile procesuale ale inculpatului, iar potrivit disp. art. 83 lit. d), inculpatul are printre altele și dreptul de a pune concluzii, rezultă că neprevederea expresă a acestei prerogative în cuprinsul disp. art. 231 alin. 7, nu afectează dreptul avocatului de a participa la dezbateri, acest drept fiind unul implicit.

De asemenea și în sprijinul acestei interpretări pot fi avute în vedere disp. art. 92 alin. 7, în sensul că dreptul avocatului inculpatului de a pune concluzii, deși nu operează în cursul urmăririi penale, operează pe cale de excepție în această procedură, întrucât și soluția confirmării/infirmării arestării dispuse în lipsă, se dispune tot în urma unei judecăți.

Apreciez totuși că, cea de-a doua interpretare este cea mai apropiată de standardul convențional de protecție, prin prisma a cel puțin două considerente:

1. Curtea nu a analizat constituționalitatea normei și prin prisma principiului egalității armelor dintre acuzare și apărare. Apare ca vizibil inechitabilă posibilitatea procurorului de formula concluzii, fără ca aceeași prerogativă să fie permisă și avocatului acuzatului.

2. O asemenea permisivitate apare ca o discriminare pozitivă, admisă de jurisprudența convențională, în sensul că apărarea ar beneficia de un privilegiu neconferit de lege, care însă este încuviințat părții adverse, drept pentru care ar avea efectul unei supragaranții interne, în acord cu standardele convenționale de protecție, acestea din urmă fiind unele minimale și nu maximale.

Totuși, pentru a evita posibilitatea unor interpretări contrarii, apreciez că, de lege ferenda, s-ar impune completarea normei cuprinse în dispozițiile art. 231 alin 7 Cod de procedură penală, în sensul că „Judecătorul de drepturi și libertăți procedează la audierea inculpatului conform art. 225 alin. (7) si (8), în prezența avocatului acestuia, și, evaluând declarația inculpatului în contextul probelor administrate și al motivelor avute în vedere la luarea măsurii, dispune prin încheiere, după audierea concluziilor procurorului și ale avocatului, confirmarea arestării preventive și a executării mandatului ori, după caz, în conditiile prevăzute de lege, revocarea arestarii preventive sau înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile preventive prevăzute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d) și punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.”


[1] Decizia 496/2015, M. Of. 708 din 22.09.2015.
[2] Decizia 599/2014, M. Of. 886 din 05.09.2014, Decizia 663/2014, M. Of. 52 din 22.01.2015.
[3] Decizia 641/2014, M. Of. 887 din 05.12.2014.
[4] Decizia 542/2015, M. Of. 707 din 21.09.2015.
[5] Decizia 506/2015, M. Of. 539 din 20.07.2015.
[6] Decizia 423/2015, M. Of. 538 din 20.07.2015.
[7] Decizia 166/2015, M. Of. 264 din 21.04.2015.
[8] A se vedea aici.
[9] Tribunalul Călărași, Secția penală, Încheierea de ședință din 03.11.2015, dosar 1846/116/2015.
[10] Decizia 704/2016, M. Of. 158 din 02.03.2017, paragrafele 34-38.


drd. av. Irinel Samoilă

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti