Secţiuni » Arii de practică » Business » Afaceri transfrontaliere
Afaceri transfrontaliere
CărţiProfesionişti

O delegație a Senatului a participat la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în UE
22.02.2018 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, Dreptul Uniunii Europene
JURIDICE - In Law We Trust

Miercuri, 21 februarie 2018, Senatul României a informat că, în perioada 19-20 februarie 2018, o delegație condusă de Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României, a participat la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană – Semestrul European, desfășurată la Parlamentul European, Bruxelles, potrivit unui comunicat.

Temele din acest an s-au axat pe: analiza anuală a creșterii, prioritățile politice ale ciclului Semestrului European 2018, viitorul politicii fiscale a UE, Cadrul Financiar Multianual post 2020 și transformarea Mecanismului European de Stabilitate în Fondul Monetar European.

În acest context, Gabriela Crețu a declarat:

Ref. distribuția inechitabilă a veniturilor catre cetățenii europeni, în baza unor indicatori necorespunzători: „Avem o economie fără frontiere (numită Piața unică și considerată cea mai importantă realizare a Uniunii) dar indicatori cu granițe (indicatori naționali) utilizați pentru elaborarea politicilor și evaluarea rezultatelor implementării acestora. Indicatorul utilizat în mod obișnuit este Produsul Intern Brut, pe cap de locuitor, la puterea parității de cumpărare. Acesta prezintă unele inconveniente atât timp cât dorim să reducem decalajele de dezvoltare și, în special, decalajele privind potențialul de dezvoltare. PIB-ul arată ceea ce se întâmplă într-o țară, nu ceea ce rămâne în această țară. PIB-ul este înșelător și din cauza faptului că se concentrează asupra prezentului, neglijează stocurile de active, adică bogăția unei societăți, de care depinde potențialul său de dezvoltare viitoare.
Analizând structura veniturilor, vedem o altă realitate îngrijorătoare, în ciuda creșterii: convergența profitului este excelentă. În România, spre exemplu, este peste 80% din media europeană, dar  venitul gospodăriilor, pe de altă parte, este doar undeva la 32%.
Asta ne arată că până acum, în Europa, creșterea a mers într-o direcție greșită, fiind extrem de divergentă. Dacă adăugăm și efectul divergent al monedei euro, am putea înțelege că inegalitățile din interiorul fiecărui stat membru și dintre statele membre, în general, reprezintă principalul obiectiv pe care trebuie să-l atingă politicile Uniunii Europene și politicile naționale coordonate, așa cum ați subliniat mulți dintre dumneavoastră!”

Ref. Sistemul Monetar European: „Avem doar o monedă comună într-o zonă cu disparități mari, acționând ca un burete care absoarbe valoarea adăugată de la statele membre mai sărace către cele mai bogate. Chiar și așa, o monedă comună ar putea funcționa dacă aceste disparități vor fi reduse aplicând politici coerente de convergență la nivel comunitar. Or, asistăm la o schimbare de paradigmă – de la solidaritate, la responsabilizarea statelor. Or, statele membre au transferat deja sau au partajat competențele de intervenție și control, deci avem nevoie de instrumentele europene de intervenție adecvate. Instrumentele de solidaritate sunt încă slabe. Mutualizarea riscurilor comune cu care ne confruntăm împreună pe piața unică este încă absentă.

Se promovează la nivel european o înțelegere foarte limitată a disciplinei, pedepsirea statelor membre, ceea ce subminează sectorul și serviciile publice. Se consideră Obiectivele pe Termen Mediu sau criteriile de la Maastricht drept un fel de „trebuie să facă”,  în afara oricărei discuții. Criza ne-a arătat însă că statele care respectă aceste criterii, studenții model, departe de a fi protejați, au suferit efectele negative la un nivel nemeritat, colegii din Irlanda sau Spania pot depune mărturie. Alții, mult mai puțin atenți la aceste criterii stricte, au făcut față cu ușurință crizei.(…) Balanța de plăți, gradul de îndatorare privat și structura investițiilor private pot fi indicatori mult mai relevanți pentru obiectivele urmărite.”

Ref. bugetul UE: “Brexit-ul nu este un motiv pentru tăierea fondurilor europene. În ciuda faptului că mulți regretă faptul că Marea Britanie va părăsi Uniunea, acest moment trebuie privit ca o oportunitate de a clarifica ce fel de Europă ne dorim, de a stabili prioritățile aferente și de a asigura apoi bugetul necesar pentru atingerea obiectivelor. Dar, în primul rând, trebuie să decidem acea viziune!

Adesea, dăm impresia  că avem deja banii și încercăm să vedem cine este cel mai puternic pentru a-i lua, pe modelul cunoscut al nopții cuțitelor lungi din Consiliul European. Ceea ce vrem cu adevărat este ca Uniunea Europeană să fie mai bine explicată pentru a obține sprijinul democratic. Este necesară o flexibilitate limitată, fără a renunța însă la stabilirea unor cheltuieli prestabilite pentru finanțarea politicilor europene. Elaborarea bugetului în baza unui ”principiu al flexicurității” s-ar bucura de un sprijin mai mare. Principiul valorii adăugate europene, bineînțeles, trebuie menținut.

Principala valoare adăugată pentru Uniunea Europeană, aflată sub presiunea tendințelor populismului eurosceptic este menținerea sa unită ca și crearea unui sistem monetar funcțional, care să nu submineze Uniunea. Aș dori să subliniez doar câteva funcții pe care bugetul european trebuie să le îndeplinească: 1. finanțarea coeziunii într-o Uniune divizată economic și social; 2. crearea unei funcții de stabilitate macroeconomică la nivel european; 3. consolidarea funcției de redistribuire pentru a face față inegalităților; 4. reinventarea bunurilor publice europene și alocarea de fonduri pentru acestea.”

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti