Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
32 comentarii

Procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef DNA, declanșată. UPDATE: Reacții. Raportul. Aviz negativ. Decizia Președintelui României. Sesizare CCR. Textul sesizării. Pronunțarea CCR, amânată. Sesizarea, admisă. Punctul de vedere DNA. Decizia. Decretul de revocare, semnat. Reacția Laurei Codruța Kovesi. Anca Jurma, delegată în funcția de procuror-șef DNA. Raportul de activitate
10.07.2018 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

10 iulie 2018: Luni, 9 iulie 2018, pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție a fost publicat raportul privind activitatea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef.

:: Raportul

***

9 iulie 2018: Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a emis ordinul de delegare a Ancăi Jurma, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în funcția de procuror-șef al DNA.

Anca Jurma a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuțiile de procuror șef al Serviciului de cooperare internațională și programe din cadrul DNA, iar ulterior a fost numită consilier al procurorului șef al DNA.

Augustin Lazăr a transmis un mesaj de încredere privind continuarea cu fermitate a activităţii anticorupție, care reprezintă o prioritate a Ministerului Public, în îndeplinirea rolului său constituţional. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

9 iulie 2018: Laura Codruța Kovesi a declarat, potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție: „După cum știți, Președintele României a emis decretul de revocare din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, așadar mandatul meu încetează începând de astăzi. Am fost procuror-șef al DNA timp de 5 ani și tot ce am realizat sau nu am realizat am consemnat într-un raport care va fi făcut public în cel mai scurt timp și care va putea fi studiat pe site-ul instituției noastre.

În ceea ce privește procedura de revocare a procurorului-șef DNA, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condițiile prevăzute de lege. Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ. Am dovedit în fața secției pentru procurori a CSM că motivele invocate de ministrul Justiției în propunere, o parte dintre ele sunt nereale, o parte dintre ele sunt neîntemeiate.

Decretul de revocare emis de Președintele României lasă un mare semn de întrebare: Va exista o ordonare discreționară a procurorilor șefi față de ministrul Justiției? Nu comentez decizia CCR, însă aș vrea să arăt că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi în viitor subordonați ministrului Justiției. De aceea, cred că o clarificare rămâne în continuare necesară.

Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcția de procuror-șef al DNA, iar începând de astăzi nu voi mai lucra în Direcția Națională Anticorupție. Voi rămâne procuror.

Aș dori să adresez un mesaj tuturor colegilor mei, și cei care sunt prezenți, și cei care sunt în birouri și lucrează și, în egală măsură, tuturor procurorilor din Ministerul Public, cu care am lucrat timp de șase ani ca Procuror General.

Vă mulțumesc tuturor pentru curajul vostru, pentru profesionalism. Vă mulțumesc pentru rezistența și dârzenia de care ați dat dovadă în lupta cu infracționalitatea. Vă mulțumesc că ați mers înainte, indiferent de cât de atacați am fost, indiferent cât de umiliți am fost în fața societății, în fața familiilor noastre, târâți în noroi, fără posibilitatea de a ne apăra. Am putut doar să sesizăm CSM pentru apărarea adevărului.

Cu toții știm că DNA în ultimii cinci ani a obținut și alte rezultate, care nu sunt statistici. DNA a demonstrat că legea este egală pentru toți și că nimeni nu este prea puternic pentru a se sustrage din fața legii, indiferent de avere sau statutul social.

Procurorii independenți au făcut investigații față de persoane care păreau de neatins, indiferent de funcția lor, de statutul social și indiferent de averea pe care aceștia au deținut-o. Am contribuit, prin anchetele noastre, la conștientizarea societății cu privire la gravitatea fenomenului corupției.

Dragi colegi, ceea ce am reușit să demonstrăm, în primul rând, a fost să arătăm că instituțiile publice din România sunt eficiente, că lucrează legal. Dar mai ales, da, corupția poate fi înfrântă. Nu, episodul de astăzi nu este o înfrângere. Modul brutal în care se forțează modificarea legilor penale ne arată că vor protecție, pentru trecut, pentru prezent și pentru viitor. 

Am făcut și noi observații, alături de ÎCCJ și CSM. Este de bun simț să observăm că voința politică nu este pentru justiție eficientă, ci pentru blocarea anchetelor. Procurorii nu pot duce lupte politice, iar independența procurorilor este o valoare incoruptibilă. DNA își îndeplinește atribuțiile, indiferent de provocări.

Mulțumesc tuturor din sistemul judiciar și partenerilor instituționali din România și străinate.

Am un mesaj deopotrivă pentru procurori și pentru societate: Corupția poate fi învinsă, nu abandonați!”

***

9 iulie 2018: Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, potrivit declarației Mădălinei Dobrovolschi, purtător de cuvânt al Președintelui României, al cărei text îl redăm integral.

Bună ziua!

Vă mulțumesc pentru participarea la această declarație de presă.

 Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că România nu poate face pași înapoi de la statutul de țară în care domnește legea și în care supremația Constituției este respectată. În România, lupta împotriva corupției nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel. Dimpotrivă, trebuie să continue. Niciuna dintre instituțiile implicate în lupta împotriva corupției  nu trebuie să fie supusă presiunilor sau încercărilor de decredibilizare.

Președintele Klaus Iohannis subliniază că România este și trebuie să rămână un stat de drept. Statul de drept, ca și democrația autentică, se manifestă zi de zi, prin decizia și alegerea fiecărui cetățean de a respecta, mai presus de orice, Constituția și legile acestei țări. O abatere de la acest principiu ar însemna, de fapt, o lovitură și o diminuare a statului de drept.

Într-un stat de drept, hotărârile Curții Constituționale trebuie, toate, respectate. Tocmai de aceea, judecătorilor constituționali le revine responsabilitatea uriașă ca, în asigurarea supremației Constituției, să nu se îndepărteze de la spiritul acesteia, care se fundamentează pe tradițiile democratice ale poporului român și pe idealurile Revoluției din Decembrie 1989.

Însă, hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de către Președintele României, ci și de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept.

Prin Decizia nr. 358/2018 Curtea Constituțională a decis, și citez aici: Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constat, că respectă Constituția și legile țării și a acționat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis,  a semnat, astăzi, decretul de revocare  a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de  procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, subliniază că lupta împotriva corupției nu trebuie, în niciun caz, abandonată sau încetinită. Corupția afectează viața fiecărui cetățean și dezvoltarea României. Banul public nu poate fi folosit în interes personal sau de grup, iar deturnarea resurselor publice și blocarea luptei anticorupție se traduce prin lipsa de spitale, școli, autostrăzi, administrație publică eficientă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, atrage atenția că, indiferent de numele procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, această instituție are obligația să-și continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanță.

Vă mulțumesc foarte mult”

:: Comunicatul Administrației Prezidențiale ref. semnarea Decretului

***

7 iunie 2018: Curtea Constituțională a României a publicat decizia nr. 358 din data de 30 mai 2018 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

:: Decizia

***

7 iunie 2018: Miercuri, 6 iunie 2018, Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale a României, a declarat, potrivit news.ro: “Joi se citeşte în plenul Curţii decizia şi dupa decizie urmează să se facă corecturile şi vă comunicăm atunci când o publicăm întâi pe site şi totodată în Monitorul Oficial.”

***

31 mai 2018: Direcția Națională Anticorupție a transmis următoarele: „În contextul discuțiilor generate de comunicatul emis de Curtea Constituțională a României la data de 30 mai 2018, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită punctul de vedere exprimat de procurorii D.N.A.

Este momentul să tragem un semnal de alarmă și să ne exprimăm îngrijorarea față de potențiala afectare a statutului de independență a procurorilor, care reprezintă o premisă esențială a luptei împotriva corupției. Fără garanțiile legale existente în prezent, lupta împotriva corupției nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanții riscă să afecteze grav investigațiile desfășurate de procurorii anticorupție.”

:: Sursa : www.pna.ro

***

30 mai 2018: Curtea Constituțională a României a admis sesizarea privind existența unui confict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, conflict determinat de refuzul lui Klaus Iohannis, Președintele României, de a da curs cererii de revocare din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, potrivit unui comunicat.

În acest context, prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a transmis, prin intermediul paginii de Facebook: „Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.

Preşedintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional.”

Totodată, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis că a luat act de decizia CCR și așteaptă motivarea acesteia, în principal pentru clarificarea naturii avizului CSM în procedura revocării din funcția de conducere a unui procuror șef, potrivit unui comunicat.

Text integral al comunicatului CCR:

„În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. e) din Constituție și ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), precum și ale art. 34, art. 35 și art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art. 146 lit. e) din Constituţie.

Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art. 132 alin. (1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr. 285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională. Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art. 132 alin. (1) din Constituţie, prin raportare la art. 94 lit. c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur.

Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr. 377/2017].

În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art. 94 lit. c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr. 285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art. 132 alin. (1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr. 45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor. Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art. 94 lit. c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.

Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art. 132 alin. (1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art. 36 din Legea nr. 47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

 

***

10 mai 2018: Curtea Constituțională a informat că, întrucât are nevoie de timp pentru a delibera, pronunțarea în ceea ce privește cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, se amână până la data de 30 mai 2018, potrivit unui comunicat al CCR.

***

10 mai 2018: Klaus Iohannis, Președintele României, a transmis Curții Constituționale punctul său de vedere cu privire la conflictul juridic de natură constituțională în ceea ce privește revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, potrivit știripesurse.ro.

:: Punctul de vedere

***

28 aprilie 2018: Publicăm cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, conflict determinat de refuzul Președintelui României, Klaus Iohannis, de a da curs cererii de revocare din funcție a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, cerere formulată de Ministrul Justiției, Tudorel Toader.

***

23 aprilie 2018: Prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat, după o întâlnire cu Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, potrivit hotnews.ro: „M-am întâlnit cu doamna premier, i-am prezentat proiectul de sesizare a Curţii Constituţionale, argumentele, conţinutul acelui proiect. Domnia sa a fost de acord, l-a semnat în prezenţa mea. În cursul zilei de astăzi, sesizarea ajunge la Curtea Constituţională.”

***

17 aprilie 2018: Prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a transmis următoarele, prin intermediul paginii de Facebook„În condițiile în care Președintele României nu are abilitarea legală și nici competențele funcționale de evaluare a activității profesionale și manageriale desfășurate de procurorul șef al DNA, în condițiile în care argumentele care au stat la baza declanșării procedurii de revocare au devenit mai actuale și mai consistente, văzând legislația aplicabilă în acest domeniu, valorificând jurisprudența instanței de contencios constituțional, vom sesiza Curtea Constituțională cu privire la refuzul Președintelui de revocare din funcție a procurorului șef al DNA!”

***

16 aprilie 2018: Klaus Iohannis, Președintele României, a anunțat că nu va da curs cererii formulate de prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, privind revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, potrivit hotnews.ro.

***

26 martie 2018: Vineri, 23 martie 2018, Klaus Iohannis, Președintele României, a declarat, potrivit agerpres.ro„Cu certitudine, la momentul potrivit voi lua o decizie. Pot acum să vă spun că această decizie nu va fi luată înainte de sărbători, ci mai degrabă după Paşte. Cum va suna această decizie, voi explicita într-o declaraţie publică pe care o voi face la momentul respectiv.”

***

16 martie 2018: Consiliul Superior al Magistraturii a informat că, în urma avizului negativ emis de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii asupra propunerii de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef a Direcției Naționale Anticorupție, hotărârea nr. 52 din 27 februarie 2018 a fost motivată şi înaintată decidenţilor pentru a dispune măsurile legale, potrivit unui comunicat.

Hotărârea va putea fi vizualizată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la secţiunea “Activitate consiliu – Hotărâri ale CSM”.

***

27 februarie 2018: Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să comunice următoarele:

Avizul negativ dat de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii propunerii ministrului Justiției de revocare din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție confirmă punctul de vedere exprimat constant de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind inexistența unui temei legal pentru luarea unei asemenea măsuri.

Revocarea din funcție a unui procuror nu poate opera decât în condițiile clar stabilite de lege, atât sub aspectul motivelor cât și al procedurilor, prevăzute de lege și de Regulamentul de organizare și funcționare al CSM, aprobat prin Hotărârea nr. 326/2005, astfel încât să nu se aducă atingere independenței, imparțialității și reputației magistratului vizat. În același sens, obligația ministrului justiției de a motiva temeinic solicitarea de revocare trebuie să constituie o garanție împotriva abuzurilor si arbitrariului, ignorarea acestui principiu fiind de natură să creeze un precedent periculos în privința interferenței politicului în activitatea sistemului judiciar.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

27 februarie 2018: Direcția Națională Anticorupție a publicat un punct de vedere față de propunerea formulată de ministrul Justiției privind revocarea din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.

:: Punctul de vedere

***

27 februarie 2018: Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ solicitarea prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiţiei privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit unui comunicat.

***

26 februarie 2018: Consiliul Superior al Magistraturii a publicat ordinea de zi a ședinței Secției pentru procurori din cadrul CSM din data de 27 februarie 2018.

Pe odinea de zi figurează un singur punct, respectiv Referatul Direcţiei resurse umane şi organizare nr. 4303/2018 privind solicitarea ministrului Justiţiei de avizare a revocării Laurei Codruța Kovesi din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

:: Ordinea de zi
:: Comunicatul CSM

****

23 februarie 2018: Ministerul Justiției a publicat Raportul privind activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție.

:: Raportul
:: Anexa 1: Raport Inspecția Judiciară
:: Anexa 2: Decizia CCR 68/2017
:: Anexa 3: Decizia CCR 611/2017
:: Anexa 4: Decizia CCR 757/2017
:: Anexa 5: Aviz Comisia de la Veneția 685/2012
:: Anexa 6: Raport Inspecția Judiciară
:: Anexa 7: Comunicat Inspecția Judiciară
:: Anexa 8: Raport Comisia de la Veneția 2100
:: Anexa 9: Raport de activitate Ministerul Public 2018
:: Anexa 10 Comunicat Inspecția Judiciară 2018
:: Anexa 11: Codul deontologic al magistraților

***

23 februarie 2018: Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au decis să inițieze o cerere de apărare a reputației profesionale și a independenței procurorilor din cadrul DNA și și-au exprimat dezacordul față de decizia prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, de a iniția procedura de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, procuror-șef al DNA, potrivit unui comunicat transmis agerpres, al cărui text îl redăm integral.

„Noi, procurorii din D.N.A, am decis să inițiem o cerere de apărare a reputației profesionale și a independenței procurorilor din cadrul DNA, în temeiul disp. art. 30 alin. 2 din Legea nr. 317/2004, pe care să o adresăm Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere evenimentele din ultimele zile când, în spațiul public (televiziuni, ziare, internet, etc.), persoane ce dețin funcții publice sau politice, pornind de la susțineri neprobate formulate de un inculpat trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru fapte corupție, au făcut afirmații cu caracter de generalizare, prin care au acreditat ideea că procurorii din cadrul DNA administrează probe cu încălcarea legii.

Am constatat cu surprindere că persoane ce dețin funcții de demnitate publică au lansat acuzații nefondate la nivelul întregului corp profesional al procurorilor din cadrul DNA, în ceea ce noi considerăm o încercare sistematică de a discredita întreaga activitate pe care am realizat-o în ultimii ani.

Noi, procurorii din DNA, ne-am confruntat în ultimii ani, direct sau indirect, cu atacuri venite prin intermediul mass media de la persoanele pe care le-am cercetat, le-am trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele instrumentate de noi.

Am suportat, chiar dacă aceste atacuri ne-au afectat direct viața prin impactul emoțional negativ avut asupra noastră, a familiilor noastre, a prietenilor și cercului de cunoscuți.

Cu toții am ales să continuăm să combatem corupția și să ne urmăm principiile, fiind conștienți că rezultatul muncii noastre poate reprezenta un element pozitiv în structurarea societății românești, având ca fundament ideile de normalitate, corectitudine, dorință de evoluție și progres.

Astăzi am cerut Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmații, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt nefondate, fiind făcute doar pentru a ne discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că procurorii DNA sunt abuzivi, neprofesioniști, lipsiți de orice etică.

Nu intenționăm, prin acest demers, să cauționăm vreun act de ilegalitate al vreunui coleg și avem încredere că sistemul de justiție și-a dezvoltat anticorpii necesari pentru a dovedi și sancționa orice abatere de la litera legii a unui magistrat procuror.

Ceea ce dorim noi este să cerem singurei instituții abilitate să ne apere independența și reputația profesională, să facă ceea ce are în obligațiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 — să constate că toate aceste afirmații denigratoare la adresa noastră și a muncii noastre sunt neadevărate și au ca scop intimidarea celor angajați în lupta împotriva corupției și afectarea sistemului de justiție.

Totodată, noi procurorii din DNA ne exprimăm dezacordul cu demersul ministrului Justiției de a propune revocarea doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA și tragem un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenței justiției și ale viitorului luptei anticorupție.

Într-adevăr, așa cum a zis ministrul Justiției, lupta anticorupție nu stă într-un singur om, însă nu putem accepta, ca cetățeni liberi ai României și profesioniști ai dreptului, să asistăm la o cerere de revocare întemeiată pe neadevăruri, pe supoziții și pe informații din presă, neprobate în niciun fel în locul unei analize legale și fundamentate. Unicul scop este de a o îndepărta pe Laura Codruța Kovesi pentru singura vină că a reușit să administreze această instituție din care facem parte, cu mult curaj, tact și performanțe apreciate de numeroși cetățeni români, dar și de comunitatea europeană și internațională.

De altfel, resimțim de ani de zile atacul constant, incorect al inculpaților sau condamnaților pentru corupție, la adresa DNA, la adresa noastră a procurorilor din DNA.

Însă, în toată această perioadă, ținta principală a fost Laura Codruța Kovesi, în mentalul inculpaților sau condamnaților pentru corupție, iar înlăturarea ei fiind identificată ca principalul mijloc de a destabiliza și decredibiliza lupta anticorupție. Și nu cred că suntem departe de adevăr.

Să ne imaginăm cu toții că acest demers al ministrului Justiției și-ar atinge obiectivul și, de săptămâna viitoare sau peste două săptămâni, Laura Codruța Kovesi ar fi revocată. Cum am mai putea continua să facem ceea ce facem, cum am mai putea să prindem persoane implicate în acte de corupție când am ști că, pornind de logica ministrului Justiției, oricând am putea fi acuzați în mod nedrept, incorect, pentru anchetele desfășurate, pentru delicte de opinie sau pentru doar pentru simplul motiv că imaginea României în spațiul internațional este afectată de fenomenul corupției.

Nu putem accepta așa ceva și, dacă la acest moment alegem să tăcem, înseamnă că toată munca noastră a fost în zadar, înseamnă că nu există șansă spre normalitate, iar corupția va deveni principalul motor al societății românești.

Semnează: 135 procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție

(parte dintre colegii noștri se află la instanțele de judecată sau se află în concedii de odihnă/medicale și nu au putut să-și exprime opinia în legătură cu acest demers până la acest moment).”

***

23 februarie 2018: Comisia Europeană a transmis următoarele, potrivit digi24„Comisia urmăreşte cu atenţie şi îngrijorare ultimele evoluţii. Independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea sa de a lupta efectiv împotriva corupţiei sunt elemente fundamentale pentru o Românie puternică în cadrul UE, aşa cum au reamintit şi preşedintele CE, şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene în declaraţia lor comună de luna trecută. Comisia va urmări evoluţiile procedurilor declanşate împotriva şefei DNA. (…)

În toate rapoartele precedente din cadrul MCV faptul că DNA şi-a menţinut evoluţia în ciuda presiunilor intense a fost văzut ca un semn de rezistenţă. Comisia a mai notat de asemenea în acest raport că, dacă acolo unde presiunile încep să afecteze lupta anticorupţie, Comisia va trece la reanalizarea concluziilor sale din rapoartele precedente.”

***

23 februarie 2018: Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a declarat următoarele: “Voi urma procedura legală și mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmațiilor prezentate de ministrul Justiției.”

:: Sursa : www.pna.ro

***

23 februarie 2018: Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să prezinte un punct de vedere asupra propunerii ministrului Justiției de revocare din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție precum și asupra raportului prezentat în acest sens după publicarea și analiza raportului ministrului Justiției.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

22 februarie 2018: Ministerul Public a transmis următoarele, prin intermediul paginii de Facebook a instituției:

„Având în vedere decizia ministrului Justiției de a propune revocarea din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă poziția exprimată constant, în sensul că nu există nici un motiv legal de revocare a doamnei Codruța Kovesi.”

***

22 februarie 2018: Administrația Prezidențială a făcut următoarele precizări referitoare la Raportul privind activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție, prezentat de către ministrul Justiției, potrivit unui comunicat:

„Din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA și având în vedere că evaluarea activității DNA și a conducerii acestei instituții de către Președintele României diferă de cea a ministrului Justiției, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administrației Prezidențiale de către departamentele de specialitate.

În repetate rânduri, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a declarat mulțumit de activitatea DNA și a conducerii sale, punct de vedere pe care și-l menține în continuare.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va uza de toate prerogativele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept.”

***

22 februarie 2018: Prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a anunțat că a declanșat procedura de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticoruptie, potrivit hotnews.ro.

Secţiuni: Drept penal, Selected, Sistemul judiciar, VIDEO | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

32 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO