Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
MARES DANILESCU MARES
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

32 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef DNA, declanșată. UPDATE: Reacții. Raportul. Aviz negativ. Decizia Președintelui României. Sesizare CCR. Textul sesizării. Pronunțarea CCR, amânată. Sesizarea, admisă. Punctul de vedere DNA. Decizia. Decretul de revocare, semnat. Reacția Laurei Codruța Kovesi. Anca Jurma, delegată în funcția de procuror-șef DNA. Raportul de activitate

10.07.2018 | JURIDICE.ro

10 iulie 2018: Luni, 9 iulie 2018, pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție a fost publicat raportul privind activitatea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef.

:: Raportul

***

9 iulie 2018: Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a emis ordinul de delegare a Ancăi Jurma, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în funcția de procuror-șef al DNA.

Anca Jurma a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuțiile de procuror șef al Serviciului de cooperare internațională și programe din cadrul DNA, iar ulterior a fost numită consilier al procurorului șef al DNA.

Augustin Lazăr a transmis un mesaj de încredere privind continuarea cu fermitate a activităţii anticorupție, care reprezintă o prioritate a Ministerului Public, în îndeplinirea rolului său constituţional. În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

9 iulie 2018: Laura Codruța Kovesi a declarat, potrivit unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție: „După cum știți, Președintele României a emis decretul de revocare din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, așadar mandatul meu încetează începând de astăzi. Am fost procuror-șef al DNA timp de 5 ani și tot ce am realizat sau nu am realizat am consemnat într-un raport care va fi făcut public în cel mai scurt timp și care va putea fi studiat pe site-ul instituției noastre.

În ceea ce privește procedura de revocare a procurorului-șef DNA, vă reamintesc că propunerea de revocare nu a întrunit condițiile prevăzute de lege. Consiliul Superior al Magistraturii a dat un aviz negativ. Am dovedit în fața secției pentru procurori a CSM că motivele invocate de ministrul Justiției în propunere, o parte dintre ele sunt nereale, o parte dintre ele sunt neîntemeiate.

Decretul de revocare emis de Președintele României lasă un mare semn de întrebare: Va exista o ordonare discreționară a procurorilor șefi față de ministrul Justiției? Nu comentez decizia CCR, însă aș vrea să arăt că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi în viitor subordonați ministrului Justiției. De aceea, cred că o clarificare rămâne în continuare necesară.

Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcția de procuror-șef al DNA, iar începând de astăzi nu voi mai lucra în Direcția Națională Anticorupție. Voi rămâne procuror.

Aș dori să adresez un mesaj tuturor colegilor mei, și cei care sunt prezenți, și cei care sunt în birouri și lucrează și, în egală măsură, tuturor procurorilor din Ministerul Public, cu care am lucrat timp de șase ani ca Procuror General.

Vă mulțumesc tuturor pentru curajul vostru, pentru profesionalism. Vă mulțumesc pentru rezistența și dârzenia de care ați dat dovadă în lupta cu infracționalitatea. Vă mulțumesc că ați mers înainte, indiferent de cât de atacați am fost, indiferent cât de umiliți am fost în fața societății, în fața familiilor noastre, târâți în noroi, fără posibilitatea de a ne apăra. Am putut doar să sesizăm CSM pentru apărarea adevărului.

Cu toții știm că DNA în ultimii cinci ani a obținut și alte rezultate, care nu sunt statistici. DNA a demonstrat că legea este egală pentru toți și că nimeni nu este prea puternic pentru a se sustrage din fața legii, indiferent de avere sau statutul social.

Procurorii independenți au făcut investigații față de persoane care păreau de neatins, indiferent de funcția lor, de statutul social și indiferent de averea pe care aceștia au deținut-o. Am contribuit, prin anchetele noastre, la conștientizarea societății cu privire la gravitatea fenomenului corupției.

Dragi colegi, ceea ce am reușit să demonstrăm, în primul rând, a fost să arătăm că instituțiile publice din România sunt eficiente, că lucrează legal. Dar mai ales, da, corupția poate fi înfrântă. Nu, episodul de astăzi nu este o înfrângere. Modul brutal în care se forțează modificarea legilor penale ne arată că vor protecție, pentru trecut, pentru prezent și pentru viitor. 

Am făcut și noi observații, alături de ÎCCJ și CSM. Este de bun simț să observăm că voința politică nu este pentru justiție eficientă, ci pentru blocarea anchetelor. Procurorii nu pot duce lupte politice, iar independența procurorilor este o valoare incoruptibilă. DNA își îndeplinește atribuțiile, indiferent de provocări.

Mulțumesc tuturor din sistemul judiciar și partenerilor instituționali din România și străinate.

Am un mesaj deopotrivă pentru procurori și pentru societate: Corupția poate fi învinsă, nu abandonați!”

***

9 iulie 2018: Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, potrivit declarației Mădălinei Dobrovolschi, purtător de cuvânt al Președintelui României, al cărei text îl redăm integral.

Bună ziua!

Vă mulțumesc pentru participarea la această declarație de presă.

 Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că România nu poate face pași înapoi de la statutul de țară în care domnește legea și în care supremația Constituției este respectată. În România, lupta împotriva corupției nu trebuie să fie diminuată ori blocată în niciun fel. Dimpotrivă, trebuie să continue. Niciuna dintre instituțiile implicate în lupta împotriva corupției  nu trebuie să fie supusă presiunilor sau încercărilor de decredibilizare.

Președintele Klaus Iohannis subliniază că România este și trebuie să rămână un stat de drept. Statul de drept, ca și democrația autentică, se manifestă zi de zi, prin decizia și alegerea fiecărui cetățean de a respecta, mai presus de orice, Constituția și legile acestei țări. O abatere de la acest principiu ar însemna, de fapt, o lovitură și o diminuare a statului de drept.

Într-un stat de drept, hotărârile Curții Constituționale trebuie, toate, respectate. Tocmai de aceea, judecătorilor constituționali le revine responsabilitatea uriașă ca, în asigurarea supremației Constituției, să nu se îndepărteze de la spiritul acesteia, care se fundamentează pe tradițiile democratice ale poporului român și pe idealurile Revoluției din Decembrie 1989.

Însă, hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de către Președintele României, ci și de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept.

Prin Decizia nr. 358/2018 Curtea Constituțională a decis, și citez aici: Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constat, că respectă Constituția și legile țării și a acționat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis,  a semnat, astăzi, decretul de revocare  a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de  procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, subliniază că lupta împotriva corupției nu trebuie, în niciun caz, abandonată sau încetinită. Corupția afectează viața fiecărui cetățean și dezvoltarea României. Banul public nu poate fi folosit în interes personal sau de grup, iar deturnarea resurselor publice și blocarea luptei anticorupție se traduce prin lipsa de spitale, școli, autostrăzi, administrație publică eficientă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, atrage atenția că, indiferent de numele procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, această instituție are obligația să-și continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanță.

Vă mulțumesc foarte mult”

:: Comunicatul Administrației Prezidențiale ref. semnarea Decretului

***

7 iunie 2018: Curtea Constituțională a României a publicat decizia nr. 358 din data de 30 mai 2018 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

:: Decizia

***

7 iunie 2018: Miercuri, 6 iunie 2018, Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale a României, a declarat, potrivit news.ro: “Joi se citeşte în plenul Curţii decizia şi dupa decizie urmează să se facă corecturile şi vă comunicăm atunci când o publicăm întâi pe site şi totodată în Monitorul Oficial.”

***

31 mai 2018: Direcția Națională Anticorupție a transmis următoarele: „În contextul discuțiilor generate de comunicatul emis de Curtea Constituțională a României la data de 30 mai 2018, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită punctul de vedere exprimat de procurorii D.N.A.

Este momentul să tragem un semnal de alarmă și să ne exprimăm îngrijorarea față de potențiala afectare a statutului de independență a procurorilor, care reprezintă o premisă esențială a luptei împotriva corupției. Fără garanțiile legale existente în prezent, lupta împotriva corupției nu ar fi fost posibilă, iar pierderea acestor garanții riscă să afecteze grav investigațiile desfășurate de procurorii anticorupție.”

:: Sursa : www.pna.ro

***

30 mai 2018: Curtea Constituțională a României a admis sesizarea privind existența unui confict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, conflict determinat de refuzul lui Klaus Iohannis, Președintele României, de a da curs cererii de revocare din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, potrivit unui comunicat.

În acest context, prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a transmis, prin intermediul paginii de Facebook: „Decizia CCR valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.

Preşedintele României nu are nici o abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul justiţiei care are astfel de competenţe, stabilite atât la nivel constituţional cât şi la nivel infraconstituţional.”

Totodată, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis că a luat act de decizia CCR și așteaptă motivarea acesteia, în principal pentru clarificarea naturii avizului CSM în procedura revocării din funcția de conducere a unui procuror șef, potrivit unui comunicat.

Text integral al comunicatului CCR:

„În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art. 146 lit. e) din Constituție și ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), precum și ale art. 34, art. 35 și art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art. 146 lit. e) din Constituţie.

Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art. 132 alin. (1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr. 285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională. Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art. 132 alin. (1) din Constituţie, prin raportare la art. 94 lit. c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur.

Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr. 377/2017].

În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art. 94 lit. c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr. 285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art. 132 alin. (1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr. 45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor. Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art. 94 lit. c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor.

Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art. 132 alin. (1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art. 36 din Legea nr. 47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

 

***

10 mai 2018: Curtea Constituțională a informat că, întrucât are nevoie de timp pentru a delibera, pronunțarea în ceea ce privește cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, se amână până la data de 30 mai 2018, potrivit unui comunicat al CCR.

***

10 mai 2018: Klaus Iohannis, Președintele României, a transmis Curții Constituționale punctul său de vedere cu privire la conflictul juridic de natură constituțională în ceea ce privește revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, potrivit știripesurse.ro.

:: Punctul de vedere

***

28 aprilie 2018: Publicăm cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, conflict determinat de refuzul Președintelui României, Klaus Iohannis, de a da curs cererii de revocare din funcție a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, cerere formulată de Ministrul Justiției, Tudorel Toader.

***

23 aprilie 2018: Prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat, după o întâlnire cu Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, potrivit hotnews.ro: „M-am întâlnit cu doamna premier, i-am prezentat proiectul de sesizare a Curţii Constituţionale, argumentele, conţinutul acelui proiect. Domnia sa a fost de acord, l-a semnat în prezenţa mea. În cursul zilei de astăzi, sesizarea ajunge la Curtea Constituţională.”

***

17 aprilie 2018: Prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a transmis următoarele, prin intermediul paginii de Facebook„În condițiile în care Președintele României nu are abilitarea legală și nici competențele funcționale de evaluare a activității profesionale și manageriale desfășurate de procurorul șef al DNA, în condițiile în care argumentele care au stat la baza declanșării procedurii de revocare au devenit mai actuale și mai consistente, văzând legislația aplicabilă în acest domeniu, valorificând jurisprudența instanței de contencios constituțional, vom sesiza Curtea Constituțională cu privire la refuzul Președintelui de revocare din funcție a procurorului șef al DNA!”

***

16 aprilie 2018: Klaus Iohannis, Președintele României, a anunțat că nu va da curs cererii formulate de prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, privind revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, potrivit hotnews.ro.

***

26 martie 2018: Vineri, 23 martie 2018, Klaus Iohannis, Președintele României, a declarat, potrivit agerpres.ro„Cu certitudine, la momentul potrivit voi lua o decizie. Pot acum să vă spun că această decizie nu va fi luată înainte de sărbători, ci mai degrabă după Paşte. Cum va suna această decizie, voi explicita într-o declaraţie publică pe care o voi face la momentul respectiv.”

***

16 martie 2018: Consiliul Superior al Magistraturii a informat că, în urma avizului negativ emis de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii asupra propunerii de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef a Direcției Naționale Anticorupție, hotărârea nr. 52 din 27 februarie 2018 a fost motivată şi înaintată decidenţilor pentru a dispune măsurile legale, potrivit unui comunicat.

Hotărârea va putea fi vizualizată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la secţiunea “Activitate consiliu – Hotărâri ale CSM”.

***

27 februarie 2018: Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să comunice următoarele:

Avizul negativ dat de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii propunerii ministrului Justiției de revocare din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție confirmă punctul de vedere exprimat constant de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind inexistența unui temei legal pentru luarea unei asemenea măsuri.

Revocarea din funcție a unui procuror nu poate opera decât în condițiile clar stabilite de lege, atât sub aspectul motivelor cât și al procedurilor, prevăzute de lege și de Regulamentul de organizare și funcționare al CSM, aprobat prin Hotărârea nr. 326/2005, astfel încât să nu se aducă atingere independenței, imparțialității și reputației magistratului vizat. În același sens, obligația ministrului justiției de a motiva temeinic solicitarea de revocare trebuie să constituie o garanție împotriva abuzurilor si arbitrariului, ignorarea acestui principiu fiind de natură să creeze un precedent periculos în privința interferenței politicului în activitatea sistemului judiciar.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

27 februarie 2018: Direcția Națională Anticorupție a publicat un punct de vedere față de propunerea formulată de ministrul Justiției privind revocarea din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.

:: Punctul de vedere

***

27 februarie 2018: Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ solicitarea prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiţiei privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit unui comunicat.

***

26 februarie 2018: Consiliul Superior al Magistraturii a publicat ordinea de zi a ședinței Secției pentru procurori din cadrul CSM din data de 27 februarie 2018.

Pe odinea de zi figurează un singur punct, respectiv Referatul Direcţiei resurse umane şi organizare nr. 4303/2018 privind solicitarea ministrului Justiţiei de avizare a revocării Laurei Codruța Kovesi din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

:: Ordinea de zi
:: Comunicatul CSM

****

23 februarie 2018: Ministerul Justiției a publicat Raportul privind activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție.

:: Raportul
:: Anexa 1: Raport Inspecția Judiciară
:: Anexa 2: Decizia CCR 68/2017
:: Anexa 3: Decizia CCR 611/2017
:: Anexa 4: Decizia CCR 757/2017
:: Anexa 5: Aviz Comisia de la Veneția 685/2012
:: Anexa 6: Raport Inspecția Judiciară
:: Anexa 7: Comunicat Inspecția Judiciară
:: Anexa 8: Raport Comisia de la Veneția 2100
:: Anexa 9: Raport de activitate Ministerul Public 2018
:: Anexa 10 Comunicat Inspecția Judiciară 2018
:: Anexa 11: Codul deontologic al magistraților

***

23 februarie 2018: Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au decis să inițieze o cerere de apărare a reputației profesionale și a independenței procurorilor din cadrul DNA și și-au exprimat dezacordul față de decizia prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, de a iniția procedura de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, procuror-șef al DNA, potrivit unui comunicat transmis agerpres, al cărui text îl redăm integral.

„Noi, procurorii din D.N.A, am decis să inițiem o cerere de apărare a reputației profesionale și a independenței procurorilor din cadrul DNA, în temeiul disp. art. 30 alin. 2 din Legea nr. 317/2004, pe care să o adresăm Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere evenimentele din ultimele zile când, în spațiul public (televiziuni, ziare, internet, etc.), persoane ce dețin funcții publice sau politice, pornind de la susțineri neprobate formulate de un inculpat trimis în judecată și condamnat în primă instanță pentru fapte corupție, au făcut afirmații cu caracter de generalizare, prin care au acreditat ideea că procurorii din cadrul DNA administrează probe cu încălcarea legii.

Am constatat cu surprindere că persoane ce dețin funcții de demnitate publică au lansat acuzații nefondate la nivelul întregului corp profesional al procurorilor din cadrul DNA, în ceea ce noi considerăm o încercare sistematică de a discredita întreaga activitate pe care am realizat-o în ultimii ani.

Noi, procurorii din DNA, ne-am confruntat în ultimii ani, direct sau indirect, cu atacuri venite prin intermediul mass media de la persoanele pe care le-am cercetat, le-am trimis în judecată sau care au fost condamnate în dosarele instrumentate de noi.

Am suportat, chiar dacă aceste atacuri ne-au afectat direct viața prin impactul emoțional negativ avut asupra noastră, a familiilor noastre, a prietenilor și cercului de cunoscuți.

Cu toții am ales să continuăm să combatem corupția și să ne urmăm principiile, fiind conștienți că rezultatul muncii noastre poate reprezenta un element pozitiv în structurarea societății românești, având ca fundament ideile de normalitate, corectitudine, dorință de evoluție și progres.

Astăzi am cerut Consiliului Superior al Magistraturii să constate că toate aceste afirmații, unele dintre ele de o gravitate deosebită, sunt nefondate, fiind făcute doar pentru a ne discredita profesional, pentru a induce în rândul opiniei publice ideea că procurorii DNA sunt abuzivi, neprofesioniști, lipsiți de orice etică.

Nu intenționăm, prin acest demers, să cauționăm vreun act de ilegalitate al vreunui coleg și avem încredere că sistemul de justiție și-a dezvoltat anticorpii necesari pentru a dovedi și sancționa orice abatere de la litera legii a unui magistrat procuror.

Ceea ce dorim noi este să cerem singurei instituții abilitate să ne apere independența și reputația profesională, să facă ceea ce are în obligațiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 — să constate că toate aceste afirmații denigratoare la adresa noastră și a muncii noastre sunt neadevărate și au ca scop intimidarea celor angajați în lupta împotriva corupției și afectarea sistemului de justiție.

Totodată, noi procurorii din DNA ne exprimăm dezacordul cu demersul ministrului Justiției de a propune revocarea doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA și tragem un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenței justiției și ale viitorului luptei anticorupție.

Într-adevăr, așa cum a zis ministrul Justiției, lupta anticorupție nu stă într-un singur om, însă nu putem accepta, ca cetățeni liberi ai României și profesioniști ai dreptului, să asistăm la o cerere de revocare întemeiată pe neadevăruri, pe supoziții și pe informații din presă, neprobate în niciun fel în locul unei analize legale și fundamentate. Unicul scop este de a o îndepărta pe Laura Codruța Kovesi pentru singura vină că a reușit să administreze această instituție din care facem parte, cu mult curaj, tact și performanțe apreciate de numeroși cetățeni români, dar și de comunitatea europeană și internațională.

De altfel, resimțim de ani de zile atacul constant, incorect al inculpaților sau condamnaților pentru corupție, la adresa DNA, la adresa noastră a procurorilor din DNA.

Însă, în toată această perioadă, ținta principală a fost Laura Codruța Kovesi, în mentalul inculpaților sau condamnaților pentru corupție, iar înlăturarea ei fiind identificată ca principalul mijloc de a destabiliza și decredibiliza lupta anticorupție. Și nu cred că suntem departe de adevăr.

Să ne imaginăm cu toții că acest demers al ministrului Justiției și-ar atinge obiectivul și, de săptămâna viitoare sau peste două săptămâni, Laura Codruța Kovesi ar fi revocată. Cum am mai putea continua să facem ceea ce facem, cum am mai putea să prindem persoane implicate în acte de corupție când am ști că, pornind de logica ministrului Justiției, oricând am putea fi acuzați în mod nedrept, incorect, pentru anchetele desfășurate, pentru delicte de opinie sau pentru doar pentru simplul motiv că imaginea României în spațiul internațional este afectată de fenomenul corupției.

Nu putem accepta așa ceva și, dacă la acest moment alegem să tăcem, înseamnă că toată munca noastră a fost în zadar, înseamnă că nu există șansă spre normalitate, iar corupția va deveni principalul motor al societății românești.

Semnează: 135 procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție

(parte dintre colegii noștri se află la instanțele de judecată sau se află în concedii de odihnă/medicale și nu au putut să-și exprime opinia în legătură cu acest demers până la acest moment).”

***

23 februarie 2018: Comisia Europeană a transmis următoarele, potrivit digi24„Comisia urmăreşte cu atenţie şi îngrijorare ultimele evoluţii. Independenţa sistemului judiciar din România şi capacitatea sa de a lupta efectiv împotriva corupţiei sunt elemente fundamentale pentru o Românie puternică în cadrul UE, aşa cum au reamintit şi preşedintele CE, şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene în declaraţia lor comună de luna trecută. Comisia va urmări evoluţiile procedurilor declanşate împotriva şefei DNA. (…)

În toate rapoartele precedente din cadrul MCV faptul că DNA şi-a menţinut evoluţia în ciuda presiunilor intense a fost văzut ca un semn de rezistenţă. Comisia a mai notat de asemenea în acest raport că, dacă acolo unde presiunile încep să afecteze lupta anticorupţie, Comisia va trece la reanalizarea concluziilor sale din rapoartele precedente.”

***

23 februarie 2018: Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a declarat următoarele: “Voi urma procedura legală și mă voi prezenta, oricând este nevoie, să răspund, punct cu punct, tuturor afirmațiilor prezentate de ministrul Justiției.”

:: Sursa : www.pna.ro

***

23 februarie 2018: Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să prezinte un punct de vedere asupra propunerii ministrului Justiției de revocare din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție precum și asupra raportului prezentat în acest sens după publicarea și analiza raportului ministrului Justiției.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

22 februarie 2018: Ministerul Public a transmis următoarele, prin intermediul paginii de Facebook a instituției:

„Având în vedere decizia ministrului Justiției de a propune revocarea din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, domnul Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă poziția exprimată constant, în sensul că nu există nici un motiv legal de revocare a doamnei Codruța Kovesi.”

***

22 februarie 2018: Administrația Prezidențială a făcut următoarele precizări referitoare la Raportul privind activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție, prezentat de către ministrul Justiției, potrivit unui comunicat:

„Din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA și având în vedere că evaluarea activității DNA și a conducerii acestei instituții de către Președintele României diferă de cea a ministrului Justiției, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administrației Prezidențiale de către departamentele de specialitate.

În repetate rânduri, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a declarat mulțumit de activitatea DNA și a conducerii sale, punct de vedere pe care și-l menține în continuare.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va uza de toate prerogativele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept.”

***

22 februarie 2018: Prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a anunțat că a declanșat procedura de revocare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticoruptie, potrivit hotnews.ro.


Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Au fost scrise până acum 32 de comentarii cu privire la articolul “Procedura de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef DNA, declanșată. UPDATE: Reacții. Raportul. Aviz negativ. Decizia Președintelui României. Sesizare CCR. Textul sesizării. Pronunțarea CCR, amânată. Sesizarea, admisă. Punctul de vedere DNA. Decizia. Decretul de revocare, semnat. Reacția Laurei Codruța Kovesi. Anca Jurma, delegată în funcția de procuror-șef DNA. Raportul de activitate”

  1. Mihail EMINOVICI spune:

    Procurorul din regimul comunist MODERAT, prieten bun cu MODERAT… isi bazeaza un raport pe opiniile lui MODERAT, judecator la Tribunalul Suprem in acelasi regim comunist, parlamentar MODERAT mai multe mandate inainte de a fi propus la MODERAT de acelasi MODERAT.

    Mai lipsesc opiniile asesorilor populari, in realitate sunt si acestea la postul de propaganda al turnatorului la securitate MODERAT.

  2. Amelia FARMATHY spune:

    L-am urmărit și eu pe domnul ministru.

    A fost… greu, dar am răzbit și am fost, ca să zic așa, și pe fază și de față (televizorului), după fix 1 ora și 19 minute, când a venit și concluzia concluziei: propunerea(pardon declanșarea procedurii) de revocare a proc. gen. DNA.

    Și am rămas, la rându-mi, cu câteva concluzii.

    Trec peste începutul cu prea multe microfoane și cu mă urc/ nu mă urc pe podium (mă mir că nu e domnia sa obișnuit cu înălțimea podiumului, cred că cel de la Curtea Constituțională e la fel de înalt, dacă nu cumva mai înalt, însă bănuiesc (vă rog să citiți acest cuvânt cum l-ar citi domnul ministru) că cel de la CC are trepte, cum au, de regulă, și cele din instanțe și ajung la lectura ”în diagonală”.

    Prima concluzie: dacă atât durează o… diagonală, trebuie rescrise legile matematicii.

    A doua concluzie: cât trăiești……(era să spun înveți, dar, sincer, nu e cazul), auzi: justiția trebuie să fie bună, nu rea. Domnule ministru, Justiția nu operează cu astfel de concepte: bun,rău, iar asta, cu siguranță, o știe oricine e jurist.

    A treia concluzie: procurorul șef DNA e… divină dacă suspectul e arestat și, ulterior, este achitat sau, mai rău, dacă se întâmplă să câștige la CEDO. Am fost aproape bulversată: eu știam că judecătorii arestează (sau nu) și tot ei condamnă/achită. Adicătelea, pe mâna judecătorului ajungi inclusiv la CEDO despre care domnul ministru a amintit, așa, în treacăt, deși m-aș fi a așteptat să vină cu o statistică dramatică din care să ne spicuiască, tot… pe diagonală, ceva care să ne convingă de cât de multe condamnări a încasat România pentru arestuiri și procese nelegiuite… Adevărul e că sunt puține, de nu dau bine în statistica de prezentat (evident, mă refer la cele penale, imputabile, înțeleg, acuzării, iar nu celui care emite judecata finală, iar nu la cele civile sau la cele generate de condițiile din penitenciare pe care le păstorește Ministerul Justiției).

    A patra concluzie: cel mai bine îți cunoști subalternul din discuțiile cu alții despre ce se întâmplă în țara în care sunteți conaționali. Domnul ministru era supărat pe dezinformare și uimit de acel domn – one of the nine –
    care îl întreba, pe la Bruxelles, dacă e adevărat că nu se va mai putea dispune în România arestarea preventivă pentru cei acuzați de săvârșirea de infracțiuni de corupție. Evident că un astfel de orizont stimulator al infracționalității nu e de actualitate imediată, dar…, probabil, domnul cela o fi auzit despre anumite intenții de modificare ale Codului penal și de procedură penală. Nu știu, zău, cui să îi facem un proces de intenție în aceste condiții.

    A cincea concluzie: dacă vrei să găsești cuiva noduri în papură, e suficient să te ocupi de noduri, papura iese din discuție, căci, oricum, nu permiți discuția și, dacă mai și insistă să se apropie ăștia cu camerele și obiectivele lor, gata, pleci (mă rog, e un fel de a spune căci nu se pleacă nicăieri și nu se ajunge niciunde)! Poate că nici nu ar fi fost așa rău întrucât bănuiesc că dura mai puțin lectura individuală – apropo, site-ul MJ nu e accesibil la ora la care scriu, ca să încerc și eu o ”diagonală” – a celor 36 de pagini, ca să nu mai zic că, oamenii, pragmatici fiind, ar fi ”sărit” (iarăși vorba domnului ministru, nu fac decât să îl citez) la concluzii și ar fi lăsat pe altă dată contextualizarea în lectura diagonalei.

    A șasea concluzie: când vrei să ajungi undeva într-un discurs, adică tot la tine, începi cu tine (cum ai făcut facultatea, cum ai terminat facultate, cum ai ales să devii ce ai devenit_oarecum profetic – un soi de lectură a CV-ului, tot în diagonală desigur) și termini – la propriu și la figurat – cu… altul.

    A șaptea concluzie: habar nu avem noi cum se manipulează statisticile. Domnul ministru ne dă un exemplu de ”măgăreală” statistică: prezinți câți inculpați ai trimis în judecată în 2016 și câți inculpați au fost condamnați, deși acei inculpați condamnați în același an de grație (era sa zic de gratii) erau trimiși în judecată anterior anului 2016.

    După care, domnul ministru ne asigură că nu intră în detalii care sunt ”prea tehnice”; în realitate, nu e chiar așa de greu. Domnul ministru ar fi trebuit să răspundă (mă rog, e un fel de wishfull thinking) la următoarea întrebare logică: cum ar fi putut face DNA Kovesi o statistică a condamnărilor în funcție de anul trimiterii în judecată, adică, în concret, la ce ani de statistică, de bilanț să îi includă pe cei condamnați?
    La anii trecuți, în bilanțurile trecute, un soi de erată CC, de acum ceva ani în urmă?
    Dar pe cei achitați?
    Tot la anii trecuți?
    Cum ar fi trebuit, logic-statistic vorbind, să procedeze ca să nu manipuleze?
    Evident că îi treci pe cei condamnați, la ”activ”, în Raportul de bilanț, în anul rămânerii definitive a condamnării și pe cei achitați, la ”pasiv”, în același moment, pentru că doar în acel moment se vede dacă ceea ce s-a început cu un număr de ani în urmă a confirmat sau nu acuzațiile penale.
    Eu nu îl suspectez că a fost rău intenționat, dând acest nefericit exemplu, dar îi suspectez de crasă nepricepere (asta ca să mă exprim eufemistic) pe cei care l-au ajutat în conceperea stilistică a materialului pe care l-a citit. În diagonală.

    Aș putea să mai continui cu câteva concluzii, dar un Tudorel Toader pe seară/pe zi(dacă veți avea răbdarea să citiți mâine) e mai elocvent decât domnia sa și un palid – am pălit ascultându-l și văzând reacția celor prezenți la informarea de presă – ecou (adică moi).

    Nu pot să închei fără a remarca un gest pe care domnul ministru l-a făcut de cel puțin 2 ori pe durata informării de presă: de câte ori era nevoit să treacă la următoarea diagonală – a se citi pagină – domnia sa ducea, probabil involuntar, degetul înspre gură, și apoi spre fila care trebuia desprinsă de celelalte. Asta mi-a amintit de doamnele casiere care, pe vremuri (sunt amintiri de copil care le are în memorie pe doamnele casiere de la magazinele acelea deprimant de goale de dinaintea lui 89, cea mai mare bucurie trăită, pentru multă vreme, a fost să văd magazinele pline cu salam, unt, carne și să nu mai car după mine cartela de pâine, trăind cu spaima că o să o pierd și o să îmi iau vreo chelfăneală), își udau, cu salivă, degetele pentru a număra banii aceia soioși de hârtie, care, de cât de murdări erau, se lipeau între ei și puneau la grea încercare dibăcia numărătoarelor. Uneori, vreuna mai orientată, găsea acel burețel umed (nu de salivă, sper) pe care apăsa nervoasă, îmbrăcată într-un halat alb ce acoperea/expunea o corpolență emanând bunăstare (ehei, să fii vânzătoare pe vremea decedatului era ceva, nu glumă), din când în când, înainte de a continua operațiunea de numărare. Însă, cele mai multe preferau, hm, gestul cu degetul înmuiat, mai mult sau mai puțin discret, în propria gură, gândindu-se la câte alte degete se lipiseră anterior de burețel, într-un raționament destul de limitat de altfel, căci tot un focar de infecții erau și banii pe care îi numărau, înmuiați în saliva proprie.

    Am fost, sesizând gestul, probabil involuntar – pe cuvânt de fost pionier (utecist nu am mai apucat) -, în egală măsură, nostalgică de parcă eram Proust cu a sa madlenă, și uimită că un atare gest se regăsește în recuzita de prezentare a unui intelectual, decan, profesor universitar, fost judecător al Curții Constituționale și actual ministru.
    Restul e tăcere.
    Și o eternă diagonală între amintirile din trecut și perplexitățile din prezent.

    Fără nicio legătură cu cele mai sus scrise, tatăl meu mi-a spus odată: omul ajunge ce poate, rămâne ce-a fost, să nu uiți asta!

    • Marius COLONEZE spune:

      Frumos spus si corect! daca imi permiteti, dupa ce terminati cu magistratura va puteti orienta si spre stand up comedy. am ras cu lacrimi. din pacate, omul e MJ si nu un subiect de la interviurile stradale cu oameni subIEVALUATI.

    • Sunt dezamagit de comentariul Dvoastra Dna Judecator. Daca ati lua povestea Dnei LCK si ati analiza-o in detaliu, veti consemna f. multe jumatati de adevaruri, cu trimiteri aiurea, bazate pe o caracteristica de superficialitate. Si o persoana condamnata aiurea este mult daca nu plateste cel ce a acuzat-o eronat. Experienta colegelor mele experte, arestate dar gasite nevinovate in Cauza O., sau numai a mea personala in numeroase dosare in care adevaruri contabile sau fiscale sunt distortionate in lucruri ireale, sau lipsa de pregatire economica a judecatorilor (CB) ce inventeaza decizii ce nu au o logica contabila, sunt cateva exemple. Din punctul meu de vedere, nici nu as fi trecut pe la Sectia de procurori. Am luat decizia, am facut recomandarea, sunt MJ, pa. Dl TT a acuzat-o pe Dna LCK de mizilicuri. Comparativ, Dl TT are o mare valoare profesionala, pe cand Dna LCK MODERAT. Sunt peste 10.000 dosare in care exista incalcarea principiului ne bis in idem/principiului securitatii juridice si inspectia judiciara inca nu a inteles despre ce este vorba. De toate raspund procurorii. Mihaela Mazilu a postat experienta Suediei: https://citate.juridice.ro/4858/eforturile-facute-de-procurorul-din-suedia-pentru-a-opri-judecarea-cauzei-fransson-pe-rolul-cjue/ si https://citate.juridice.ro/4851/este-estimate-ca-in-jur-de-1000-de-persoane-au-fost-condamnate-in-mod-eronat-in-suedia-incalcare-jurisprudenta-ne-bis-in-idem/

      • Atentia la detaliu. Discursurile pompoase cu trimiteri la articole de lege ascund de multe ori si superficialitate, fapt caracteristic rechizitoriilor si procurorilor. Deconspirarea are nevoie de timp si oameni inclinati detaliului, drept pentru care aparatorii recurg la experti, pentru convinge judecatorii. Dl Toni Neacsu a analizat un exemplu: acest fatidic art. 24 ind 1 din regulamentul CSM, invocat nefericit de primul procuror al țarii.
        În realitate nu e art. 24 ind 1 ci art. 21 ind 1 (hai să înțelegem această eroare de citare), iar în al doilea rând această procedură se referă exclusiv la revocarea judecătorilor și procurorilor din funcțiile de conducere care sunt de competența CSM, adică cele dispuse de CSM.

        Văd ca nici ministrul Tudorel Toader Toader nu a citit regulamentul, pentru că altfel raspunsul pentru procurorul general trebuia să constea în a-l trimite scolareste la texte nu in a invoca direct legea (ceea ce nu e neapărat greșit).

        Deci, potrivit art. 21 pct. 2/1 din Regulamentul CSM, Secțiile CSM au competența de a revoca judecătorii și procurorii din funcțiiile de conducere pentru motivul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor de conducere. Este vorba de toate funcțiile de conducere din sistem (președinti de judecatorii, tribunale, curti de apel, prim-procurori ale parchetelor similare), cu excepția celor la vârf, unde revocarea nu se face de CSM.

        Ei bine, acest atât de invocat art. 21/1 din regulament detaliază exclusiv procedura de revocare din aceste funcții care sunt in competența exclusivă a CSM. Ambele articole sunt în capitotlul intitulat Atribuțiile Consiliului, fiind vorba aici de atribuțiile de revocare pe care le are potrivit legii.

        E la mintea cocoșului că, atât timp cât revocarea procurorului-șef DNA se face de către Președintele României, organul care dă doar un aviz nu poate reglementa în Regulamentul propriu, care nu e lege ci o hotârâre internă, care e procedura pe care Președintele sau ministrul justitiei ar fi obligati s-o respecte.

        Repet, nici nu știu dacă într-adevăr e vorba doar de rea-credință sau e ceva mai mult, iar procurorul general chiar crede sincer în interpretarea pe care a dat-o, de tot MODERAT pentru orice jurist cât de cât scuturat.

    • Asa cum ii sta bine unui expert, acesta trebuie sa analizeze probele. Rasfoind presa acestea sunt comentarii pertinente despre revocare si doresc sa nu las neterminat comentariul meu despre dezamagire. Nu este nimic personal in a o place sau nu pe Dna Kovesi. Mie, de exemplu, mi-a placut extrem de mult comentariul unui om intelept: „Discursul dumneavoastra poate fi seducator pentru cei care nu se pricep.” Tudorel Toader

      Procurorul sef al DNA, Laura Kovesi, a declarat marti, in cadrul sedintei CSM, ca nu exista nicio condamnare la CEDO in dosare instrumentate de DNA dupa anul 2013 si nu i se poate imputa acest motiv in propunerea MJ de revocare din functie. De fapt DNA a fost condamnata la CEDO pentru tortura si rele tratamente. Statul roman a primit o condamnare in cazul Emanuela Elena Pendiuc intr-un dosar al DNA din 2014.

      Nu s-a prins nimeni că decizia plenului CSM din 2007, care oricum n-are valoare de lege, a fost invocată trunchiat pentru că se referă la faptul că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă dacă este vorba doar de atribuţiile de serviciu ale lor. Pentru că aceeaşi hotărâre a plenului CSM spune următoarele la acelaşi punct 12: „De asemenea, s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public”. Cum nu era vorba de atribuţii de serviciu/ dosar penal, ci de prezenţa într-o sufragerie în noaptea alegerilor din 2009 şi dezbaterea a ajuns de interes public, nu putea să se invoce această hotârâre. Sorina Matei

      Inspecţia Judiciară din cadrul CSM o contrazice pe Laura Codruţa Kovesi, după conferinţa de presă de miercuri seară, şi afirmă că şefa DNA a fost cercetată disciplinar în doar două dosare în ultimul an, nu în cincisprezece, aşa cum a afirmat aceasta. Mai mult, Inspecţia Judiciară contrazice şi afirmaţiile lui Kovesi despre controalele de la DNA Ploieşti.

      Sebastian Ghiţă a prezentat documente din care reiese că procurorul care i-a făcut dosarele, Mircea Negulescu, a anchetat anumite persoane în cazul fostului primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, pe baza unor denunţuri obţinute nu tocmai legal. Problema este, însă, că procurorul DNA le-a spus celor de la CSM că nu a anchetat respectivele persoane.

      Cele două experte contabile din dosarul lui Marian Oprişan au fost reţinute de procurorii DNA, fiind acuzate că au stabilit împreună cum vor aborda expertiza, astfel încât să îi favorizeze pe inculpaţii din dosar. Elena Valentina Muşuroiu şi Ileana Roxana Cernea (fostă Pintea), expertele arestate în ianuarie 2015 și trimise apoi în judecată de DNA în dosarul de corupţie al lui Marian Oprişan – achitat ulterior de judecători – au fost achitate și ele. Decizia a fost luată, marți seară, de magistrații Tribunalului București. Asta, după ce, anul trecut, cele două femei au stat mai bine de șase luni după gratii.

      In cadrul bilantului anual al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi a prezentat rezultatele institutiei pe care o conduce, mentionand ca procentul de achitari s-a mentinut la nivelul anilor anteriori – 9%, sub media europeana.

      Jurnalistii de la lumeajustitiei.ro au analizat datele prezentate de Laura Codruta Kovesi, precizand ca sefa DNA este contrazisa chiar de propriul raport, care indica pentru 2014 o rata a achitarilor de 10.16%!

      Cifrele oficiale privind rata achitarilor in dosarele Directiei Nationale Anticoruptie, au darul de a crea confuzie, acestea fiind diferite in functie de raportul care le face publice.
      Pentru anul 2014, situatia ratei de achitari se prezinta in felul urmator – 7,9% in Raportul MCV, 9% – prezentata public de Kovesi DNA sau 10,16% cat scrie chiar in Raportul anual al Directiei!

      Datele referitoare la achitari se regasesc in Raportul anual detaliat, dat publicitatii, marti 24 februarie 2015, la Cercul Militar National, in cadrul unui eveniment la care au participat reprezentantii de frunte ai celor trei puteri in stat.
      Astfel, Raportul DNA pe 2014 ne spune ca rata achitarilor a fost de 10,16%, cu 2 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul precedent.
      Pentru a avansa aceasta cifra, DNA a invocat algoritmul de calcul al ratei achitarilor sugerat de CSM (numarul persoanelor achitate, raportat la numarul persoanelor trimise in judecata). “Ponderea achitarilor indiferent de temei din totalul trimiterilor in judecata, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 10,16% (138 de inculpati achitati din 1.358 trimisi in judecata) in comparatie cu 8,11% in cursul anului 2013”.
      Chiar si asa, acest procent este susceptibil a fi gresit, intrucat numarul persoanelor trimise in judecata in 2014 nu a fost de 1.358, ci de 1.167, dupa cum ni se spune atat in Raportul detaliat, cat si in sinteza Bilantului.
      Or, matematic, 138 de persoane achitate dintr-un total de 1.167 de persoane trimise in judecata inseamna o rata a achitarilor de 11,82%.

      Pe de alta parte, folosind tot cifrele din Bilantul DNA pe 2014, rata achitarilor ar fi de 10,81%. Acesta este procentul la care se ajunge daca s-ar aplica un alt algoritm – considerat mai eficient de catre luju.ro – decat cel sugerat de CSM, si anume, daca am raporta cele 138 de persoane achitate definitiv in 2014, la cele 1.138 de persoane condamnate definitiv in 2014.

      Desi chiar Raportul DNA pe 2014 avanseaza un procent de achitari de 10,16%, Laura Codruta Kovesi a afirmat la Bilantul institutiei, in fata a peste 200 de persoane, ca rata achitarilor s-a mentinut la 9%.

      Sefa DNA a spus ca acest procent de 9% este “sub media europeana” dar nicaieri in documentul dat publicitatii de DNA nu exista vreo dovada ca rata achitarilor in statele europene ar fi de peste 9%, asa cum sustine sefa DNA. In Romania, media achitarilor la parchete este de doar 1%.

      • Ioan BUCSA spune:

        D-le Udrescu, văd că sunteţi bine documentat, dar nu sunteţi atent la un mic detaliu: d-na CK este şefă de mai puţin de 5 ani (din mai 2013), deci în câte dosare penale începute şi trimise pe rolul instanţelor în mandatul ei se puteau pronunţa achitări definitive, iar mai mult decât atât, în câte se putea pronunţa şi CEDO, având în vedere că un dosar stă pe rolul instanţelor ani de zile!? Nu cumva ar trebui avute în vedere şi evaluate şi mandatele celuilalt domn care a fost promovat la CC, iar acum face parte din majoritatea care a declarat neconstituţionale inclusiv dispoziţii legale în baza cărora el a confirmat rechizitorii!???? De asemenea, multe achitări vin şi vor veni ca urmare a declarării ca neconstituţionale a dispoziţiilor privind interceptările cu ajutorul aparaturii aflate la SRI (probele respective nu mai pot fi folosite) şi a celor privind abuzul în serviciu (a dispărut temeiul infracţiunii); care e culpa actualului şef pentru aceste achitări!?? Iar la cum se declară neconstituţionale dispoziţiile din procedura penală, ajungând ca un dosar să stea la prima instanţă in camera preliminară şi peste un an de zile, iar procesele penale se lungesc tot mai mult din această cauză, unde mai pui că dacă iese la pensie, promovează judecătorul, o iei de la capăt cu administrarea probatoriului, vor fi şi multe achitări pe prescripţie! Apoi mai sunt şi procurorii de caz care pe dosarele instrumentate le revine prima dată responsabilitatea; că tot aţi adus aminte de dosarul Oprişan, dosarul e foarte vechi şi nu are legătură cu actuala şefă DNA, rechizitoriul a fost întocmit pe baza unui raport al Curţii de Conturi, fără un probatoriu solid, doar pe baza „indiciilor de suspiciune de fraudă” (cum le place celor de la ANAF să-ţi dea jos cheltuielile din contabilitate!) ale auditorilor publici; este regretabil ce s-a întâmplat cu cele două doamne expert în 2015 (nu CK le-a arestat), probabil a fost excesul de zel al procurorului de caz care a dorit cumva să-şi salveze dosarul, iar dacă vor fi achitate definitiv vor fi despăgubite de statul român!

        • Și mie mi se pare că argumentul cu CEDO este un argument eronat, având în vedere timpul care trebuie să treacă pentru ca o cauză să ajungă la CEDO, apoi să fie comunicată (între data la care se depune o cerere și data la care se comunică – adică data în care cererea devine publică pe HUDOC și cunoscută de oricine altcineva în afara de CEDO – trec, de principiu, ani de zile (2-3-4 ani) – excepție este atunci când se aplică procedura WECL (și atunci ai mai rapid dar doar dacă avocatul care te reprezintă și-a făcut foarte bine temele când a invocat jurisprudența CEDO pertinentă în cerere).

          Adică e posibil chiar să existe în prezent cereri pe rolul CEDO în care să existe plângeri cu privire la activitatea DNA sub actualul procuror-șef dar nimeni să nu aibă dreptul de a ști în afară de registratura CEDO și persoana care a depus plângerea.

          Oricum, și dacă am avea aceste informații, mai știm că o plângere depusă nu este egal automat cu o hotărâre câștigată, și de asemenea, o hotărâre câștigată nu este egal automat cu vina DNA. De altfel, e foarte posibil ca CEDO să rețină doar o răspundere solidară a mai mult autorități naționale (DNA + instanțe).

          Apoi, este la fel de eronat să se susțină că doar pentru că nu avem condamnări la CEDO pentru acțiuni ale DNA, atunci DNA nu ar încălca drepturi fundamentale precum sunt protejate de CEDO și jurisprudența aferentă, din moment ce putem avea soluționări în favoarea celui care se plânge de o încălcare a CEDO de către DNA direct la nivel național – și astfel nu mai ai de ce să te mai duci la CEDO. Acest aspect este cu atât mai evident cu cât avem principiul subsidiarității și obligația de epuizare a remediilor de la nivel intern, și mai ales că în România, CEDO este cu aplicare directă.

  3. Ioan BUCSA spune:

    A fost MODERAT şi când a spus că d-na procuror şef DNA a contestat deciziile CC, respectiv acelea privind abuzul în serviciu şi altele asemenea, când toată lumea ştie şi a subliniat în ultima conferinţă de presă că a prezentat efectele deciziilor CC, nicidecum nu a comentat justeţea lor! Nu are decât legiuitorul să legifereze mai bine şi in acord cu Constituţia, eventual să inventeze alte infracţiuni care să încrimineze şi incălcarea legislatiei secundare, dar nu cred că o va face, pentru că-i convine aşa! Păi tot CC,dacă nu mă înşel chiar făcea parte din ea d-l ministru, a fost nemulţumită când s-a dezincriminat insulta calomnia (decizia 62/2007), dar a mai făcut ceva puterea legislativă apoi!??? Sau acum cu decizia CC privind litigiile evaluabile în bani, ne place nu ne place, dar efectul va fi că va umple rolurile curţilor de apel cu recursuri de 2 lei!!

    • Ioan BUCSA spune:

      Decizia CC 62/2007, din complet a făcut parte si d-l ministru

      Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de MM în Dosarul nr. 3.003/325/2006 al Judecătoriei Timişoara, de ST în Dosarul nr. 2.414/P/2006 al Judecătoriei Târgu Jiu şi de Elena Iulia Ştefănescu în Dosarul nr. 1.462/85/2006 al Tribunalului Sibiu – Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 şi 207 din Codul penal, sunt neconstituţionale.
      Definitivă şi general obligatorie.
      Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
      Pronunţată în şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2007.

      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
      prof. univ. dr. IOAN VIDA

      Magistrat-asistent,
      Marieta Safta

  4. Amelia FARMATHY spune:

    Am văzut astăzi replica la ”Raport”: cifre, date concrete, răspunsuri punctuale.
    Și o concluzie ușor iexhaustivă: dați-i afară pe cei care v-au sprijinit să înjghebați acel ”Raport”, ei habar nu au despre iexistența unor hotărâri CSM, nu cunosc jurisprudența CEDO în materie penală din 2013 încoace, nu cunosc departajarea de competențe între procurorii șefi și Inspecția Judiciară, cât despre sumele cheltuite de DNA în ultimi doi ani, tot statistica îi trimite oriunde, dar nu la minister, în preajma domniei voastre, pe cei care v-au prezentat ca fiind prea ”scump” DNA-ul: 4 milioane cheltuiți în 2016-2017, la vreo 350 de milioane confiscate definitiv, tot în cei doi ani,asta dacă nu a fabulat proc.șef DNA, și e greu de crezut că a fabulat, socotind sume de prin dispozitivele hotărârilor judecătorești definitive.
    Cum zice zicala aceea: dai un ban, dar șezi în față.
    De recuperat banii confiscați definitiv, nu se ocupă DNA-ul, adresați-vă criticile acolo unde ar trebui să se realizeze recuperarea iefectivă și vedeți ce nu funcționează acolo.
    Dar și 10% din cei 350 milioane dacă ”ies” la recuperare, tot e ceva la patru milione cheltuiți sau o fi și asta un soi de statistică ”măsluită”?
    Cât despre condamnările la CEDO ȘI LA BIEȚII ROMÂNI(era să zic pensionari) CARE PLĂTESC DIN BUZUNARELE LOR…, din cauza dosarelor cu rechizitorii DNA: nada, niente, rien, nothing at all, domnule ministru, din 2013 încoace, de când e DNA condusă de propusa spre revocare.
    Iar, anterior, timp de 12 ani,înțeleg că a plătit Statul Român măreața sumă de… 43.000 Euro în 12 cauze, din care veo 30000 de IEuro pentru condiții improprii de detenție. Parcă acestea erau în ograda domnului ministru, nu-i așa?
    Rămân 15000 IEuro în 12 ani… adică puțin peste 1000 Ieuro anual.
    Hm, asta e cum mult sub 1 la sută din ”comisioanele” dovedit a fi cerute de cei condamnați definitiv pentru luare de mită, trafic de influiență sau abuz în serviciu.
    Nu am urmărit, recunosc, ce a zis proc.-șef cu privire la veșnica sufragerie a generalului Oprea, la neprezentarea la Comisia din Parlament ce a anchetat aspecte relaționate cu celebra sufragerie, dar mă întreb ce treabă au acestea cu eficiența propusei spre revocare, din perspectiva funcției de procuror șef DNA?
    În afară de repetarea acestei obsesive preocupări pe vreo 2 posturi TV.
    Lăsând la o parte că poate fi nepotrivit, principial, să fii în sufrageria cuiva, în timpul liber aflându-te (adică în partea ta de viață privată), și că e absurd să susții că manipulezi – atenție, fără a și arăta/demonstra pentru orice posesor rezonabil de minte limpede, care cere dovezi, iar nu doar vorbe, vreun mecanism concret de prezumtivă fraudare/influiențare, ci numai ținând-o, una și bună, cu teoria conspiraționistă – alegeri naționale de pe canapeaua sau fotoliul generalului Oprea, ce, Doamne iartă-mă, au acestea cu ieficiența unui procuror-șef, chiar nu înțeleg.
    Domnul ministru și-a primit astăzi încă o mostră de răspunsuri punctuale, ferme, rostite cu un ton ponderat (cu mult mai ponderat decât ar fi necesitat unele dintre ”acuzații”), dar și o întoarcere elegantă (în aceeași notă ponderată în care rostirea ardelenească e de mare ajutor, probabil inclusiv pentru mascarea unor trăiri sufletești mai… nuanțate), dar fermă a mănușii de duel judiciar pe care domnia sa a aruncat-o, la ceas de seară, propunând revocarea.
    Citez din memorie: eu nu am venit să vă răspund dvs. la acuzații, căci, dacă doreați răspunsuri, m-ați fi întrebat înainte de a prezenta Raportul.
    Touche, domnule ministru, orice ”acuzat” are dreptul să fie întrebat cu privire la acuzațiile care i se aduc, pentru a iexprima un pct.de vedere.
    Ați sărit_ca să vă citez din informarea de presă_ acest pas, deși, ca formație profesională, sunteți printre cei mai în măsură că înțelegeți, în profunzime, ce înseamnă să acuzi fără să-l asculți, în prealabil, pe cel acuzat, să scrii/să citești(fie și în diagonală, ca să vă citez din nou) fără să soliciți, anterior, date concrete pe care să se fundamenteze respectivele ”concluzii”.
    M-a mirat și că ați spus că nu v-a convins P-Ș al DNA, căci, dacă stau să mă gândesc, a vorbit aproape cât dvs. joia trecută, dar, spre deosebire de dvs., nu știu de ce, probabil e doar vina mea (de gustibus până la urmă), nu m-am plictisit și nici nu am simțit anecdotic nevoia de a ”sări” la concluzii, căci erau interesante argumentele.
    Aș zice, din toate acestea, că procesul deliberativ al Secției de Procurori a CSM nu va dura prea mult.
    Și aș paria că nici nu se va bloca site-ul CSM-ului, cuprinzând avizul consultativ dat propunerii de revocare.

  5. În ordinea constituţională română, procurorii şefi, împreună cu procuratura (parchetul) fac parte din Guvern – Ministerul Public, fiind numiţi şi subordonaţi ministrului justiţiei.

    Parchetul are un anumit grad de independenţă în cadrul Executivului dar niciodată Procuratura nu a fost o instituţie judiciară independentă cum este ramura judecătorească.

    Ierarhic şi în teoria separaţiei puterilor în stat, procurorii au fost întotdeauna parte din Guvern, ministerul public – cum se numeşte mai nou.
    Să nu confundăm sistemul de justiţie cu ramura judiciară a statului-rezervată exclusiv judecătorilor. Sistemul de justiţie include instituţii formate din judecători, procurori, avocaţi, poliţişti, instituţiile corecţionale, etc.

    Deşi parte din sistemul de justiţie, procurorii nu fac parte din ramura judecătorească.

    Ei sunt subordonaţi şi cel puţin la nivel de procurori şefi – sunt posturi politice.

    Ei pot fi revocaţi oricând deoarece sunt membri ai guvernului.

    Această confuzie a procurorilor cu judecătorii este regretabilă şi dă naştere la această falsă indignare, şi anume că guvernul loveşte în justiţie, subminează justiţia… etc.

    Este un exerciţiu democratic a unor prerogative pentru care Guvernanţii au fost aleşi.

    Toate aceste comentarii ale unor magistraţi… acestea sunt adevăratele ingerinţe de ordin politic ale unor profesionişti judiciari cărora le este strict interzis să facă POLITICĂ.

    Nu poţi să fii politician şi magistrat imparţial în acelaşi timp.

    Opiniile politice şi critica la adresa guvernului de către magistraţi reprezintă o violare serioasă a obligaţiei de abţinere de la exprimarea de opinii politice sau partizane deoarece aduc o gravă atingere integrităţii şi respectului faţă de ramura judiciară.
    Toată destrăbălarea asta de opinii politice ale unor magistraţi care dau lecţii guvernului trebuie să înceteze. Lupta politică nu este acelaşi lucru cu lupta juridică.

    Judecătorii se discreditează grav când ies public cu tot felul de comentarii politice.

    Judecătorii se exprimă printr-un SINGUR MOD: Hotărârile Judecătoreşti!

    Încă nu s-a inventat judecătorul-politician.

    Vreţi să fiţi judecători politicieni? Atunci să schimbăm sistemul de numire al judecătorilor prin candidatură şi prin VOT POPULAR şi veţi vedea că 95% din actualii judecători vor dispărea din peisaj şi se vor îndrepta către salahoreală – la munca de jos – avocatură, pe care o dispreţuiesc suprem.

    Cred că în România ar trebui introdus sistemul curţii cu juraţi pentru că în prezent, judecătorii nu se ridică la nivelul respectului pe care ar trebui să îl aibă un judecător într-o ţară normală.

    Cred că cerem prea mult de la judecători.

    O curte cu 6 sau 12 juraţi, oameni simpli neafectaţi de torpeala şi plictisul judecătorilor este o idee mult mai bună pentru a înfăptui justiţia în România.

    • Ioan BUCSA spune:

      Dumneavoastră aveţi impresia că procedura penală românească este făcută pentru a fi judecate procesele penale in faţa juraţilor!? Credeţi că la noi un proces penal durează câteva zile ca să poţi indisponibiliza 6-12 oameni 2-3 săptămâni să participe la un proces penal! La noi abuzul procesual este la cotele cele mai inalte; rar o să vezi cazuri in care avocaţii nu cer tot felul de termene de amânare numai ca să mai lungească procesul; rar când martorii se prezintă de la prima citare, iar când vin, cere vreun avocat termen şi pierde omul ziua de pomană; rar când o expertiză se efectuează până la primul termen acordat, fiind puţini experţi! Ce să mai spunem de căile de atac; rar o să vezi că e apelată cu succes o sentinţă penală, iar avocaţii nu o fac doar ca să mai amâne executarea pedepsei şi să mai ia un onorariu de la client! De ce credeţi că în acele state unde se judecă cu juraţi, multe sentinţe se negociază, iar judecătorul aplică pedeapsa fără a implica juraţii!? Uitaţi-vă la tv in această perioadă, vedeţi vreun inculpat să-şi recunoască faptele, iar cei care o fac, revin şi spun că au fost forţaţi!? Numai probe false, numai maşinaţiuni… Or, in acele state cu juraţi, dacă ai pus în mişcare un sistem şi pledezi NOT GUILTY, iar în urma procesului juraţii spun GUILTY… atunci să vezi tu cum îţi iei pedeapsă zeci de ani, poate şi fără posibilitatea de eliberare condiţionată!

  6. Amelia FARMATHY spune:

    Așadar, pa(s) revocare!

    Acum, vorba domnului ministru cu ”voi/vom contesta”, în ”pa(s) ” alergător și înfierător spre CC.
    Doar-doar o ieși de-acolo ceva.

    Și, presupunând că va ieși, ce o să facă? Mai nimic, că nu îl poate nimeni obliga pe Președinte să fie ”de acord” cu ceea ce a zis că nu e, probabil dnul. ministru nu a sesizat diferența între a a propune – ”dânsul”, ca să mă exprima oarecum similar domniei sale, deși știu că pronumele ”dânsul” nu e pronume de politețe, putând doar să propună Președintelui – și a decide, partea cu decizia prezentând forța juridică a revocării nefiind nici la CC, nici la Guvern, nici la MJ, ci rămânând la Președinte.

    Așa că urmează pasul doi, inclusiv o suspendare, pe timp de vară, posibil nici să nu reprezinte o miză prea mare rezultatul referendumului, ci faptul că, pe perioada suspendării, un alt președinte, probabil, își va așterne semnătura pe ceea ce cere astăzi, în van, ministrul și pe multe alte inițiative legislative…

  7. Guvernul va câştiga la Curtea Constituţională! Ministerul Public nu este în subordinea preşedintelui. Preşedintele nu este şeful executivului.
    Deşi nu sunt personal de acord cu revocarea Kovesi, Primul ministru are tot dreptul să o revoce din funcţie şi să numească o altă persoană.
    Fiecare ministru îşi aduce propria echipă la Ministerul Public iar funcţiile superioare din Minister sunt POSTURI POLITICE.
    Toate persoanele care sunt numite la propunerea Primului ministru, a ministrilor sau ale sefilor de ministere/agentii sunt NUMIRI POLITICE in Posturi politice.
    Asa functioneaza Executivul. Nimeni nu ii poate dicta pe cine sa propuna sau sa revoce.
    Postul de procuror şef este un post eminamente politic.
    Nu este un post de carieră administrativă.

    • Conform previziunii, CCR a dat dreptate Guvernului. În sfârşit se revine la o normalitate, Curtea Constituţională descoperă un principiu vechi, din 1789, USA,”Judiciary Act”.
      Avocatul statului este numit de către şeful executivului.
      Este un vot de blam adresat preşedintelui, care a nesocotit ordinea constituţională.
      A exercitat un drept de veto care nu îi este conferit de Constituţie.
      În România, preşedintele este un fel de prinţesă a diplomaţiei (ca regina Albionului) care bea şampanie şi face declaraţii solemne de ziua naţională. Atât!
      Aşa a vrut poporul, când a votat Constituţia după revoluţie, să nu dea puteri executive plenare preşedintelui, temători fiind că în proasta noastră tradiţie dictatorială latină, vom ajunge să repetăm istoria.
      A fost o încercare de uzurpare de autoritate din partea preşedintelui, bine cenzurată de CC. Aşteptăm scuze… la calendele greceşti. Politicienii nu par să aibă bunul simţ să-şi ceară scuze în România.
      În ordinea noastră constituţională, Preşedintele este doar figura galionului la corabia României, şi poate că e bine să fie aşa. Căpitanul corabiei este primul ministru.

  8. Primul ministru nu are nicio obligaţie de „justificare legală” pentru revocarea unui procuror şef, deoarece este o numire politică. Preşedintele nu poate refuza să semneze, el nu are forţă aici, ci doar pune o ştampilă formală.
    Procurorii nu sunt judecători. Protecţiile de independenţă şi separare a puterilor în stat aferente profesiei de judecător nu se aplică la procurori. Ei sunt minister în executiv.

    • Alina BADEA spune:

      Deci daca in Constitutie scrie: „Consiliul Superior al Magistraturii PROPUNE Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.”, asta inseamna ca CSM, de fapt, numeste judecatorii, iar Presedintele „doar pune o stampila formala”?
      In anul I de Drept am invatat despre un principiu de interpretare gramaticala/literala a textului de lege si ca norma legala trebuie sa se interpreteze in sensul aplicarii, nu al neaplicarii. Eu cred ca „propune” inseamna „propune”, iar „numeste” inseamna „numeste”. Asemenea si in cazul procedurii prevazute de Legea 303/2004. Daca legea spune ca presedintele numeste, atunci la el este decizia. Legea nu ar trebui interpretata in sensul ca ar prevede o simpla formalitate. Desi in practica vad ca asta e tendinta: „la naiba cu legea, stim noi mai bine”.

      • Asa se intampla cand citesti Constitutia fara sa ai in vedere jurisprudenta constitutionala si principiul separatiei puterilor in stat.
        „Textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor. Aşadar, legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative privind numirea procurorilor în funcţiile de conducere”, arată MJ, într-o „interpretare corelativă” a prevederilor constituţionale şi legale în vigoare.

        Posturile politice – de conducere – nu se propun de catre CSM, ci de catre Guvern. CSM propune doar magistratii de cariera, nu ŞEFII.
        Preşedintele în România NU este şeful executivului (deşi face parte formal din executiv) Primul ministru este şeful executivului. Preşedintele statului este un fel de regină care se ocupă de diplomaţie şi reprezentare formală. Are atribuţii foarte atenuate. Preşedintele nu poate împiedica numirea membrilor guvernului.
        Şefii Parchetului sunt membri ai guvernului – funcţii politice.
        Este dificil să citeşti Constituţia fără jurisprudenţă, fără cunoştinţe de drept constituţional comparat. Nu e uşor.
        Nici CC nu le nimereşte tot timpul.

        CSM se ocupă de numirea procurorilor şi judecătorilor de carieră, nu cei politici.
        În România sistemul de numire al judecătorilor este de tip MERITORIU, adică se dau teste de cunoştinţe şi grile. Este o eroare mare deoarece promovează logicieni formalişti de calitate proastă.
        Nu promovează gânditori independenţi, ci tehnicieni roboţi fără principii.

        Cel mai bun sistem de numire al procurorilor şi judecătorilor este un sistem mixt: prin alegeri libere şi numire.
        Judecătorii aleşi în funcţie împreună cu instituirea precedentului judiciar duc la stabilizarea jurisprudenţei şi evoluţia dreptului.
        Sistemul judiciar din SUA este, de departe, cel mai bun sistem juridic din lume. De departe, cel puţin 100 de ani înaintea RO.
        Sistemul civil românesc de funcţionari şi dactilografe este întruchiparea corupţiei birocratice. O dactilografă bine şpăguită este mai puternică decât primul ministru.

        Un judecător în SUA, uneori când scrie o sentinţă, aceasta poate fi publicată în România ca o carte. Una singură. Atât de clare, erudite şi bine scrise sunt sentinţele.

        În lipsa jurisprudenţei, adică a vocii judecătorului… legea în România este creată de Parlament, care habar nu are de principii, de stabilitate, etc.
        Judecătorii sunt creatori de stabilitate judiciară, nu Parlamentul.
        În RO nu avem tradiţie, istorie, e doar o peticeală, o perpetuă redescoperire a găurii covrigului, un etern cerc vicios, o loterie cu pretenţii de justiţie.
        Este tristeţea culturilor juridice minore în care justiţia înseamnă PERSOANE, de regulă politicieni de proastă calitate, nu de principii.
        CEDO ajută, dar nu prea mult.

        • Alina BADEA spune:

          Daca ati ajuns sa considerati ca punctele de vedere ale MJ sunt interpretari ale legii in propriul sens al cuvantului, nici nu cred ca e cazul sa raspund restului afirmatiilor.

          • Dacă aspiri la demnitate într-o profesie juridică trebuie să înveţi să te abţii de la denaturarea sau citarea eronată a declaraţiilor oponenţilor sau citarea falsă a faptelor sau citarea eronată a legii.
            În SUA, dacă scrii astfel de gogomănii în acţiuni sau răspunsuri sau apel se cheamă „mistating the facts or misstating the law”,”breach of duty of candor”, „breach of duty of competence”. Chiar „failure to disclose adverse precedent” este serios sancţionat.
            Asemenea tertipuri sunt sancţionate de judecător sau de ordinul profesiei. Ruşine mare.
            Fă chestia asta de 2, 3 ori şi poţi să îţi iei la revedere de la profesie.
            Am observat în RO acţiuni absolut jignitoare şi în care legea sau faptele erau prezentate absolut în mod fals. Nu vorbesc de „opinii juridice”, ci de „fapte şi lege”. Asemenea circ nu e acceptat peste ocean. Nimeni nu are timp de frivolităţi sau mincinoşi în instanţă. Eşti plesnit în 3 secunde cu sacţiuni.
            Conjuncţia „dacă” nu te salvează.
            ……………………..
            MJ emite opinii/interpretări persuasive.
            MJ nu interpretează legea – ei aplică legea – sunt parte a executivului. Instanţele interpretează legea.

            Punctele de vedere sau opiniile Ministerului Justiţiei (Guvernul) au putere persuasivă foarte mare în ce priveşte interpretarea legii. De ce?
            În marea majoritate a cazurilor, Ministerul Justiţiei (Guvernul) este iniţiatorul procesului legislativ, înaintează legile spre aprobare în Parlament, le susţine şi le redactează textul.
            În cazuri de urgenţă, Guvernul emite ordonanţe de urgenţă, care sunt acte normative adoptate fără intervenţia Parlamentului.
            Desigur că opinia MJ în materie de legi ale justiţiei sau materie constituţională are mare greutate.

            Şi trebuie să mai înveţi un lucru: există multe decizii ale unor instituţii sau organizaţii, administrative sau nu, care interpretează legea. Oricine are putere decizională, interpretează legea. Şi asociaţia de proprietari interpretează legea când dă o decizie. Da, asociaţia de proprietari interpretează chiar constituţia.
            Este vorba de gradul de persuasiune al interpretării.

            Nu există un sens propriu sau impropriu al interpretării legii. Interpretarea este interpretare.
            Dacă nu ataci decizia asociaţiei de proprietari într-un termen prescris de procedura civilă, chiar dacă interpretarea legii sau a constituţiei de către vecinul Vasile este foarte proastă şi chiar frivolă, ai decăzut din dreptul de a contesta decizia.
            Interpretarea lui Vasile devine obligatorie.

            • Domnule Kurtyan,

              Aveți milă!

              Știți vreo metodă prin care pot evita să vă citesc comentariile?… și apoi prin care pot evita dorința de a întrerupe orice aș face, și dorința de a lua vreo 3-4-5 cărți și de a mă apuca să vă citez din ele pentru a vă arăta erorile pe care le faceți?

              Sau cum pot evita vina pe care o simt atunci când – din lipsă de timp – nu vă arăt erorile pe care le faceți prin comentariile juridice pe care le postați aici?

              Am nevoie de ajutor!

              • Mă simt flatat că ai nevoie să citeşti 3-4-5 cărţi ca să-mi dai replica.
                Acum vreo 4 ani ai zis acelaşi lucru.
                Nu te simţi vinovată! Nu e nicio ruşine Mihaela. Cum ar arăta lumea dacă toţi am fi intelectuali? Cine ar mai spăla podelele sau geamurile? Cine ar mai face cafele?

              • Of, deci nu mă ajutați cu vreo sugestie?
                Am nevoie nu să citesc 3-4-5 cărți ca să vă dau replica, ci să deschid 3-4-5 cărți din care să vă citez ca să vă arăt unde faceți erori.

                Am nevoie de acele cărți scrise de autori străini, ca să citez din ele, pentru că dvs ați zic că din start juriștii români sunt slab pregătiți – ca atare, părerea mea și numai a mea nu v-ar fi convins.

                Probabil când v-ați referit la juriștii români care din start sunt slabi, dvs v-ați exclus pe dvs…

              • Râdem noi, râdem, dar MODERAT.

              • Stimate domn Kurtyan,

                Am citit – de voie, de nevoie – multe cărți de filosofie și de logică, astfel încât am învățat – de voie, de nevoie – să mă pierd cu firea doar când vreau.

                Chiar nu are rost să apelați la caracterizări. Nu funcționează cu mine această metodă de a devia conversația sau de a încerca să-ți faci interlocutorul să nu mai gândească logic pentru că îl zgândări 🙂

                Numai bine,

      • Nu te blamez că nu ştii să interpretezi legea.
        1. Nu există un dicţionar juridic în România. Am văzut nişte glosare ridicole.
        2. Manualele de drept din RO sunt de fapt rezumate.
        3. Accesul la jurisprudenţă gratuit pentru studenţi NU există.
        4. Cred că juriştii români sunt, de departe, cei mai slabi din Europa.
        5. Jurisprudenţa e de proastă calitate.
        6. RO este o ţară extrem de săracă unde principiile juridice sunt de cele mai multe ori sacrificate în schimbul necesităţii de supravieţuire.
        7. O ţară în care constituţia se schimbă o dată la 10 ani nu are nicio şansă la stabilitate.

  9. Am ascultat declaratiile publice ale ***** Kovesi.
    Nu este normal ca un procuror sa comenteze sentintele CC sau deciziile primului ministru.
    Functia de procuror sef este o functie politica, la discretia executivului.

    Nu e normal. Este contrar demnitatii judiciare.
    Procurorii nu sunt politicieni si nu sunt alesi de popor. Ei sunt numiti pe criterii profesionale.
    Ei nu au voie sa vorbeasca de politica.
    Sa iti dai cu parerea ca revocarea este ilegala… este… asa ceva doar in Romania.
    Procurorii au devenit actori intr-un circ de prost gust.
    In loc sa vedem acuzari celebre si sentinte celebre sau extrem de importante, pe care sa le dea exemplu profesorii in scoli… noi vedem doar fuga dupa un ciolan juridic.
    Kovesi a iesit din scena in mod *****, nu din cauza altora, ci din cauza atitudinii ei *****.
    Mi se pare ca acolo in cercurile procurorilor si judecatorilor, exista zone in care realitatea este distorsionata puternic.

    • Hotararile Curtii Constitutionale nu pot fi modificate nici macar prin Lege data de Parlament. Nimeni si nimic nu le pot rasturna (decat o noua constitutie).
      Comentariile fostei procuror general Kovesi cu privire la decizia CC si revocarea proprie din functie sunt neavenite si inoportune.
      Emisiunile TV nu creeaza drept.
      Dna Kovesi nu este persoana fizica parte in proces aici, ci demnitatea publica este in cauza. Iar ca fost procuror general pateaza functia cu aceste comentarii.
      Nu inteleg ce recurs crede ca mai are pentru a-si pastra functia?
      Sa mearga la Haga, la Patriarhul Danut, la Poarta Raiului, nu inteleg.
      CC a spus stop-joc!
      E stop-joc!

  10. Andrei OPREA spune:

    Orice procuror poate comenta deciziile curtii ori ale oricarei autoritati cata vreme implica insasi persoana in cauza. Oricum, la ce decizii de tip calamitate da CCR cam din anul 2003 incoace ma si intreb daca nu cumva ati avut dreptate cu parerea exprimata mai demult potrivit caareia Constitutia ar fi fost scrisa la betie… Ca sa pun si concluzii, cred ca da, in sensul ca cel putin la asa-zisa revizuire din 2003 cei care au scris cuvintele de modificare aveau vagi cunostinte de drept constitutional ori chiar au uitat sa coreleze anumite texte, asadar erau un pic beti… Dar, cu toate acestea, ramane inca un paradox, si anume interpretarea constitutiei se face tot la un pahar de horinca sau se face avand corpul liber? Intr-o alta publicatie vi se confirma decatre un domn Frunda ca statea la o horinca cu alti mari constitutionalisti gen Zegrean si isi imaginau cum sa scrie Constitutia.
    Fara prezenta in cadrul CCR a profesorilor Valentin Constantin de la Timisoara, BS Gutan de la Sibiu si DC Danisor de la Craiova constitutionalismul romanesc pur si simplu se afla in perfuzii.
    Cu bine.

    • Procurorul sef nu poate critica decizia Curtii Constitutionale.
      CC s-a pronunta asupra functiei de procuror sef, nu a avut in vederea persoana doamnei Kovesi.

      CSM nu este autoritate legislativa. Autoritatea acestei institutii este pusa sub semnul indoielii din cauza prezentei procurorilor.
      Judecatorii nu pot fi disciplinati de procurori.

      Ma bucur ca iti amintesti de tatal constitutiei, defunctul Iorgovan, care este scriitorul constitutiei, un mare prieten al *****.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan