JURIDICE SELECTED
Print Friendly, PDF & Email

Cristi Danileț: Codurile se modifică în interesul privat al anumitor indivizi

28.02.2018 | Lucian POPESCU
Lucian Popescu

Lucian Popescu

Cristi Danileț

Cristi Danileț

Lucian Popescu: Cum ai defini statul de drept?

Cristi Danileț: Statul de drept este acea societate care este organizată strict potrivit legii, lege care nu se modifică după bunul plac sau după interesele unor grupuri restrânse, ci lege care este menită să aducă bunăstarea tuturor cetățenilor. Este statul în care separația puterilor este asigurată, adică acela unde puterea legislativă nu intervine în puterea executivă și amândouă nu intervin în puterea judecătorească, iar hotărârile judecătorești sunt previzibile și unitare. Cam asta ar fi o definitie a statului de drept pe înțelesul tuturor. Cu alte cuvinte, este acea societate care este guvernată de către lege, lege care se aplică în mod obiectiv și nediscriminatoriu tuturor.

Lucian Popescu: Declarațiile Comisiei Europene, ale comisarului european pentru justiție, ale lui președintelui Juncker și comunicatul de la Departamentul de Stat avertizau asupra pericolului ca statul de drept să fie amenințat în România. Care e acum amenințarea?

Cristi Danileț: Cred că se refereau la faptul că justiția își poate pierde independența. Așa cum spuneam mai devreme, statul de drept presupune trei puteri separate. În momentul când justiția este dată peste cap, fie pentru că se modifică legile de organizare – și atunci ea nu mai poate funcționa cum trebuie, pentru că judecătorii sau procurorii trebuie să răspundă unor comenzi politice, fie că judecătorilor și procurorilor li se iau instrumentele prin modificarea codurilor – de exemplu, prin modificările la codul de procedură penală se elimină anumite probe cu ajutorul cărora se dovedesc infracțiunile, atunci, logic, deși justiția există ca structură în lege, ea nu este eficientă. O justiție ineficientă, o justiție subordonată politicului, nu este o justiție independentă. Într-un astfel de stat ar fi doar o singură putere, cea politică și atunci am vorbi de un stat tiranic, despotic, dictatorial, dar nu un stat de drept.

Lucian Popescu: Ministrul justiției a insistat la Bruxelles că trebuie făcută o distincție clară între legile justiției și modificările codului penal și de procedură. Și chiar a spus, nu este nicio legătură între cele două aspecte. Chiar așa, nu e nicio legătură între cele două?

Cristi Danileț: Odată cu modificările aduse legilor justiției, au apărut propuneri de modificare ale codurilor penale. Iar eu mi-aduc aminte cu exactitate că magistrații au ieșit la acel „protest mut” în decembrie 2017 împotriva ambelor seturi de modificări. Și pentru legile justiției, întrucât unele propuneri erau ca procurorii și Inspecția Judiciară să fie puse în subordinea ministrului, deci sub control politic, și împotriva modificărilor de la codul penal și de procedură penală care, pe de-o parte, își propuneau să elimine niște infracțiuni sau să diminueze răspunderea penală pentru anumite infracțiuni, pe de altă parte, eliminau utilizarea anumitor probe folosite azi cu succes mai ales în cauzele de corupție. Părerea mea este că cei care sunt la putere, care au inițiat aceste modificări, au încercat să atace justiția pe ambele planuri, atât în organizarea  cât și în funcționarea ei. Pe de-o parte, legile justiției și-au propus inițial, în august, să pună justiția sub control politic, pe de altă parte, modificările la coduri și-au propus să reducă puterile de investigare ale procurorilor și astfel să fie afectate dosarele penale prezente și viitoare. Cu alte cuvinte, dacă nu le-ar fi reușit un plan, trebuia să reușească celălalt. Din fericire, datorită presiunilor străzii, ale magistraților și ale structurilor internaționale, s-a revenit asupra modificărilor intenționate la legile justiției. În momentul de față sunt unele prevederi bune în legile justiției, altele sunt discutabile căci, iată, Curtea Constituțională a returnat legile la Parlament. Pe de altă parte ramân în dezbatere modificările la codul penal și la Codul de procedură penală care încă trebuie ținute sub atenta veghere a societății civile.

Lucian Popescu: În ce stadiu se află acum legile justiției și ce ar putea urma?

Cristi Danileț: Sunt trei proiecte de lege care au trecut deja de Parlament și au fost trimise la președintele țării pentru promulgare. Dar au  fost atacate și de Curtea Supremă, și de partidele de opoziție pentru chestiuni de neconstituționalitate. Curtea a declarat că, într-adevăr, unele formulări din toate cele trei legi sunt neconforme cu legea fundamentală a statului și a cerut Parlamentului să le îndrepte – dar numai acele articole. Prin urmare, după ce Parlamentul va corecta articolele indicate de Curtea Constituțională, legile se vor întoarce înapoi la Președinte care va decide fie promulgarea lor, fie întoarcerea lor din nou la Parlament pentru a se îndrepta alte chestiuni, nediscutate până atunci. Dar am observat în modificările la legile justiției anumite chestiuni care vor putea perturba mersul normal al sistemului judiciar.

Lucian Popescu: Care ar fi acestea?

Cristi Danileț: Chestiunea cea mai acută pe care noi am observat-o citind legea este o chestiune care privește resursa umană. Legile acestea ale justiției aduc mai multe seturi de modificări cu privire la evoluția în carieră a magistraților. Vă spun concret mecanismul. Astăzi trebuie să urmezi la Institutul Național al Magistraturii timp doi ani, după care să devii judecător și procuror stagiar. Legile noi prevăd că durata cursurilor la INM va fi de acum 4 ani. Așadar, doi ani nu vom primi absolvenți noi, așa cum eram obișnuiți până acum, adică câte 200 de oameni anual. Mai departe: pentru a promova de la o instanță la cealaltă, până acum era necesară o anume vechime, considerată prea mică. Noile legi propun o vechime mai mare pentru a putea promova la instanțele superioare. Nu e o problemă asta, căci e firesc ca la instanțele mai mari să fie judecători și procurori cu experiență mai mare. În același timp noile legi au prevăzut posibilitatea de a te pensiona chiar la 20 de ani vechime. Până acum puteai să pleci din sistem la 25 de ani vechime, ce corespundeau vârstei biologice de 49 de ani. Cu noile legi, mulți dintre cei aflați la noua vârstă a pensionării vor pleca: nu doar cei care au 25 de ani vechime, dar și cei cu vechime între 20 și 25 de ani; știți că pensiile noastre sunt mari, avem acele pensii speciale, ceea ce înseamnă ca în sumă netă prima noastră pensie este egală cu ultimul nostru salariu. Prin urmare, cred că de la instanțele și parchetele mai înalte vor pleca judecătorii și procurorii cu experiență, în același timp nu vor putea să fie promovați magistrații mai tineri pentru că încă nu au vechimea necesară. De exemplu la Tribunalul Cluj, unde lucrez la  secția penală, dacă decid să rămân în continuare, deși am 20 de ani vechime, colegii mei cu 25 de ani vechime vor putea pleca. Înseamnă că vom rămâne doi-trei judecători în secție, pentru că cei care îndeplinesc vârsta de pensionare pleacă, cei mai tineri nu pot urca, noi trei vom lucra cât șapte, pe un singur salariu, evident. Vom avea mai multe dosare, posibilitatea de eroare crește, iar noile legi prevăd și o dispoziție că motivarea dosarelor va fi obligatorie în 30 de zile. Sunt dosare atât de grele, cu atât de multe părți, încât 30 de zile pentru a motiva un dosar nu-mi ajung. Zilele trecute a trebuit să motivez un dosar foarte complicat, din Cluj, trei luni și jumătate mi-a luat ca să termin motivarea.

Închipuiți-vă că ai presiunea numărului mare de dosare, termenele pe care trebuie să le administrezi relativ repede ca să nu întârzii dosare, să n-ajungi la prescripție. Inspecția care te poate ancheta dacă tu motivezi prea lent un dosar, surmenajul, oboseala – și așa sâmbetele și duminicile noi suntem la lucru, cel puțin penaliștii. Cam în toată țara se lucrează sâmbăta și duminica, unii suntem aduși la soluționarea propunerilor de arestare inclusiv noaptea. Nu știu în ce direcție ne ducem. Ce vreau să spun este că aceste legi au apărut extrem de rapid, practic într-o lună au fost sute de amendamente discutate, introduse, eliminate din legi șamd și nimeni n-a făcut un studiu de impact. Să spună: „Dacă intră in vigoare modificările astea, ele vor produce efectele astea”. Nu: noi acum citim legile in forma lor finala, ne-am dat seama de pericolul în care am ajuns, nu știm ce se va face, până la urmă nu e o decizie administrativă a noastră, e o decizie strict politică: legile vor intra în vigoare până la urmă, dar vor fi dificultăți.

Ce vreau să spun este că fără presiunea publicului, fără cetățenii care au ieșit în stradă, fără magistrații care au protestat, fără presiunea din afară, legile ar fi fost finalizate într-o formă extrem de dăunătoare. Vă aduceți aminte că în august ministrul justiției voia să pună inspecția judiciară sub controlul său, al ministrului și numirea procurorului general, a procurorului șef și al DIICOT să fie luate de la președintele țării și trecute tot în panoplia ministrului?! Ceea ce – și am atenționat la vremea aceea – crea posibilitatea unui control strict politic asupra justiției penale și asupra disciplinarului. Ceea ce inseamnă că practic politicul ar fi controlat tot sistemul de justiție. Din fericire, ca urmare a revoltei sociale, s-a renunțat la aceste grave modificări. Ramân celelalte chestiuni de natura celor menționate mai sus.

Și rămân în discuție modificări la coduri. Dincolo de legi, am rezolvat problema arhitecturii sistemului, cât de cât, el este așezată, dar rămân legile: nu te mai legi de justiție, în sensul că n-o mai controlezi politic, dar elimini modalitatea prin care ea poate funcționa. Elimini posibilitatea de a administra probe, elimini infracțiuni, în special alea de corupție, reduci pedepsele pentru infracțiunile de corupție și totul apare la trei ani de la intrarea în vigoare a codurilor. S-au băgat atâția bani în redactarea acestor coduri, au trecut de toate aprobările posibile, inclusiv ale UE, au fost în vigoare trei ani, după trei ani găsești că ele au niște defecte pe care, atenție, magistrații nu le-au reclamat, că dezavantajează anumiți infractori din România și ar trebui să le facem mai facile. Să nu putem aresta evazioniștii, să nu putem aresta corupții, să sancționăm mai ușor corupții.

După părerea mea, încă avem o problemă cu sancțiunile aplicate corupților. Ați văzut că mulți sunt cu dosare penale și condamnați definitiv, dar sunt în instituțiile care conduc țara. Mi se pare ciudat că tocmai ei vor să modifice codurile. Pentru mine, ca magistrat, este clar că aceste modificări nu vizează interesul general al populației, ci strict interesele private ale anumitor indivizi din România.

* Mulțumim contributors.ro

 


Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Newsletter
Publicitate
Corporate
Membership