BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Întrebare preliminară cu privire la vânătoarea în scopul gestionării efectivelor. UPDATE: Hotărârea CJUE (sarcina instanței naționale)
16.10.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL

 
Competition Law
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

16 octombrie 2019: Curtea declară:

Articolul 16 alineatul (1) litera (e) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică trebuie interpretat în sensul că se opune adoptării unor decizii care acordă derogări de la interdicția de ucidere deliberată a lupului, prevăzută la articolul 12 alineatul (1) litera (a) coroborat cu anexa IV litera (a) la această directivă, în cadrul vânătorii în scopul gestionării, având ca obiectiv lupta împotriva braconajului, dacă:

– obiectivul urmărit de astfel de derogări nu este susținut în mod clar și precis și dacă, având în vedere date științifice riguroase, autoritatea națională nu reușește să demonstreze că aceste derogări sunt apte să atingă acest obiectiv;

– nu se dovedește în mod corespunzător că obiectivul pe care acestea îl vizează nu poate fi atins printr‑o altă soluție satisfăcătoare, simpla existență a unei activități ilegale sau dificultățile de care se lovește punerea în aplicare a controlului său neputând constitui un element suficient în această privință;

– nu se garantează că derogările nu vor dăuna menținerii într‑un stadiu de conservare corespunzător a populațiilor speciei vizate în aria lor de extindere naturală;

– derogările nu au făcut obiectul unei evaluări a stadiului de conservare a populațiilor speciei vizate și nici a impactului pe care derogarea avută în vedere o poate avea asupra acestuia, la nivelul teritoriului acestui stat membru, sau, dacă este cazul, la nivelul regiunii biogeografice vizate atunci când frontierele acestui stat membru străbat mai multe regiuni biogeografice sau, în plus, dacă aria de extindere naturală a speciei o impune și, în măsura posibilului, pe plan transfrontalier și

– nu este îndeplinit ansamblul condițiilor referitoare la criteriile selective și la nivelul limitat al prelevărilor, în număr limitat și stabilit, de anumite specimene din speciile enumerate în anexa IV la directiva menționată în condiții de strictă supraveghere, a căror respectare trebuie să fie dovedită având în vedere în special nivelul populației, stadiul său de conservare și caracteristicile sale biologice.

Instanței de trimitere îi revine sarcina de a verifica dacă această situație se regăsește în cauza principală.

:: hotărârea CJUE

***

26 februarie 2018: Judecătorul suprem finlandez specializat doar în contencios administrativ se întreabă cu privire la vânătoarea în scopul gestionării efectivelor (C-674/17).

Situația de fapt:
1. necesitatea de a afla dacă o anumită dispoziție dintr-o directivă incidentă ar permite acordarea pe baza cererilor vânătorilor a derogărilor limitate la o anumită regiune pentru așa-numita vânătoare în scopul gestionării efectivelor
2. mai precis, necesitatea de a afla dacă pentru a afla răspuns, ar fi relevant faptul că la exercitarea puterii de apreciere în cadrul deciziei privind derogările se are în vedere limita superioară a numărului de animale ucise, stabilită potrivit planului național de gestionare și potrivit unui decret, în cadrul căreia pentru teritoriul unui stat membru pot fi acordate anual derogări
3. necesitatea de a afla dacă în cadrul acestei aprecieri pot fi avute în vedere și alte elemente, precum scopul, prevenirea pagubelor referitoare la câini și sporirea sentimentului general de siguranță
4. apoi, necesitatea de a afla dacă poate constitui temei pentru acordarea derogărilor pentru vânătoare în scopul gestionării efectivului faptul că pentru prevenirea braconajului nu există nicio altă alternativă satisfăcătoare
5. de asemenea, necesitatea de a afla dacă:
5.1. dificultățile practice de supraveghere a braconajului pot fi avute în vedere în acest caz
5.2. sau daca scopul de a preveni pagubele referitoare la câini și sporirea sentimentului de siguranță pot fi relevante pentru aprecierea problemei dacă există o alternativă satisfăcătoare
6. apoi, necesitatea de a afla modalitatea în care trebuie evaluată condiția referitoare la stadiul de conservare a populațiilor de animale dintr-o anumită specie, în cadrul acordării derogărilor limitate la o anumită regiune
6.1. mai precis, necesitatea de a afla dacă stadiul de conservare a unei specii trebuie evaluat atât în raport cu un anumit teritoriu, cât și cu întregul teritoriu al statului membru sau în raport cu o arie de extindere mai mare a speciei respective
6.2. sau dacă este posibil să fie îndeplinite condițiile pentru acordarea unui derogări cu toate că dintr-o evaluare obiectivă rezultă că stadiul de conservare al unei specii nu este corespunzător în sensul directivei
7. dacă se răspunde cu afirmativ la punctul 7.2., necesitatea de a afla, mai precis, care este situația în care acest lucru este posibil.

Dispoziții incidente: articolul 16 alineatul (1) din Directiva habitate

Articolul 16

(1) Statele membre pot deroga de la dispozițiile articolelor 12, 13, 14 și 15 literele (a) și (b), cu condiția ca derogarea să nu afecteze negativ menținerea populațiilor din speciile respective la un stadiu corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală și în măsura în care nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare, în următoarele scopuri:
(a) pentru a proteja fauna și flora sălbatică și pentru a conserva habitatele naturale;
(b) pentru a evita daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, pădurilor, exploatațiilor piscicole, apelor și altor forme de proprietate;
(c) în folosul sănătății și siguranței publice sau pentru alte motive cruciale de interes public major, inclusiv din rațiuni de ordin social sau economic și în situații care ar avea efecte benefice de importanță majoră asupra mediului;
(d) în scopuri educative și de cercetare, pentru repopulare sau pentru reintroducerea anumitor specii, precum și pentru operațiunile de reproducere necesare acestor scopuri, inclusiv propagarea artificială a plantelor;
(e) pentru a permite, în condiții de strictă supraveghere, după criterii selective și la un nivel limitat, prelevarea sau deținerea de anumite specimene din speciile enumerate în anexa IV, în număr limitat, stabilit de autoritățile naționale competente.

dr. Mihaela Mazilu-Babel


Aflaţi mai mult despre ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.