TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Măsuri asigurătorii dispuse prin sentinţă. Contestaţie. Inadmisibilitate
05.03.2018 | Adrian ŞANDRU


Adrian Șandru

Adrian Șandru

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că, în raport cu dispoziţiile art. 2501 C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei poate fi exercitată de către inculpat, procuror sau orice altă persoană interesată numai împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară, prima instanţă ori instanţa de apel a dispus luarea unei măsuri asigurătorii, iar nu şi împotriva sentinţei prin care prima instanţă a dispus luarea unei măsuri asigurătorii, sentinţă care poate fi atacată cu apel sub acest aspect de către orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit prin măsura asigurătorie dispusă de prima instanţă, în temeiul art. 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. În consecinţă, contestaţia formulată împotriva dispoziţiei cuprinsă în sentinţă, prin care prima instanţă a luat o măsură asigurătorie, este inadmisibilă, o astfel de dispoziţie putând fi cenzurată prin exercitarea căii de atac a apelului.

În speţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că, în afara căilor de atac prevăzute de lege nu pot fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti, astfel că recunoaşterea admisibilităţii contestaţiilor ar constitui o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept. Însă, în principiu, calificarea greşită de către parte a căii de atac exercitate nu poate răpi dreptul acesteia la respectiva cale de atac, întrucât căile de atac nu sunt cele menţionate de părţi, ci acelea prevăzute de lege.

Cu toate acestea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate ignora cele dispuse prin încheierea prin care a fost respinsă reunirea prezentei cauze la dosarul ce are ca obiect şi apelurile exercitate de M., N., societatea O., P., societatea R., societatea S., Ş., T., L., Ţ., U., V. şi W. împotriva sentinţei nr. 90/F din 11 mai 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală şi cu atât mai puţin poziţia procesuală tranşantă a contestatorilor care au menţionat expres că înţeleg să îşi menţină, fiecare în parte, ambele căi de atac exercitate (atât contestaţiile, cât şi apelurile) şi nu poate califica prezentele contestaţii ca fiind apeluri. (Decizia  nr. 1533 din 13 decembrie 2016 pronunţată de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect contestaţie măsuri asigurătorii dispuse prin sentinţă)

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate