BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
Print Friendly, PDF & Email

Kristian Winzer: Transpunerea și implementarea legislației europene reprezintă priorități

12.03.2018 | Alina MATEI
Abonare newsletter
Alina Matei

Alina Matei

Kristian Winzer

Kristian Winzer

Alina MateiMulțumesc stimate domnule secretar de stat Kristian Winzer, pentru că ați acceptat să acordați un interviu cititorilor J. Actele legislative europene au reprezentat deseori subiecte sensibile sau chiar problematice pentru România, nu de puține ori Comisia Europeană declanșând proceduri de infringement împotriva țării noastre. În condițiile în care MAE coordonează procesul de transpunere în legislația națională a acestor acte, în calitatea dumneavoastră de secretar de stat în acest minister, vă ocupați de transpunerea și implementarea legislației europene?

Kristian Winzer: La nivelul ministerului, gestionez portofoliul de relații interinstituționale și juridice. Cea mai importantă atribuție privește, într-adevăr, analizarea și avizarea acelor proiecte de acte normative inițiate de ministere și instituții care urmăresc transpunerea sau asigurarea cadrului de aplicare directă în legislaţia naţională a actelor legislative ale UE. În același sens, examinez, sub aspectul compatibilităţii cu reglementările UE, propunerile legislative în vederea formulării punctului de vedere al Guvernului asupra acestora. Analiza și evaluarea pe care le realizăm la nivelul MAE nu privesc, însă, și partea de implementare. Aceasta revine instituțiilor competente și ține de caracterul obligatoriu și direct aplicabil al actelor legislative UE vizate.

Alina Matei: Analizați multe astfel de proiecte? Sunt problematice?

Kristian Winzer: La nivelul anului 2017, în șase luni, echipa noastră a evaluat aproximativ 150 de proiecte de acte normative. Vorbim despre proiecte de legi, proiecte de ordonanțe, proiecte de hotărâri de guvern. La acestea se adaugă și propunerile legislative venite din Parlament, aproximativ 50 la număr. Este adevărat că majoritatea sunt bine fundamentate tehnic și juridic și nu ne dau bătăi de cap, dar sunt și unele proiecte problematice. Reușim însă, de fiecare dată, să identificăm soluțiile optime. La nivelul MAE realizăm o analiză riguroasă și transmitem inițiatorilor observații și recomandări din perspectiva compatibilității cu legislația UE. Mă bazez în acest demers pe echipe de specialiști, oameni bine pregătiți în contenciosul UE și armonizare legislativă. Da, este o activitate complexă, consumatoare de timp. Dar întotdeauna ne străduim, și afirm cu toată convingerea că și reușim, să îi ajutăm cu analize și propuneri concrete, temeinice, riguros fundamentate juridic, pe ai noștri colegi din instituții și ministere care ne solicită, instituțional, sprijinul pentru avizare.

Alina Matei: Și sunteți mulțumit de cum merg lucrurile în această zonă? Pentru că auzim, tot mai des în ultima vreme, despre infringement și posibile condamnări la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Kristian Winzer: Auzim tot mai des pentru că se lucrează tot mai intens și tot mai bine, cu rezultate, în această zonă. Atât pentru MAE, care asigură reprezentarea juridică în acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și coordonează procesul de transpunere, cât și pentru Guvernul României, transpunerea și implementarea legislației europene reprezintă priorități. Trebuie înțeles următorul lucru: calitatea de stat membru al Uniunii Europene înseamnă și obligația de a asigura, în mod corespunzător și mai ales în termen, transpunerea în legislația națională a directivelor europene. Atunci când un stat membru nu adoptă măsurile necesare de transpunere în termenele prevăzute chiar de directive, iar prin aceasta încalcă deci obligațiile care îi revin, Comisia Europeană declanșează acțiuni în constatarea neîndepliniri obligațiilor de comunicare a măsurilor naționale de transpunere. Adică proceduri de infringement.

Anul trecut au fost notificate în baza de date electronică a Comisiei acte normative interne pentru transpunerea a treizeci și unu de directive. În condițiile în care numărul directivelor al căror termen de transpunere se împlinește în 2018 este de 44, dintre care, patru directive au fost deja transpuse integral la acest moment, cele treizeci și unu de directive cu măsuri de transpunere notificate, reprezintă un progres semnificativ în procesul de transpunere a legislației europene. Am încercat și încercăm să ajutăm toate instituțiile care au rol în transpunerea directivelor europene. Nu este o activitate ușoară, dar reușim să avem un dialog deschis și eficient, la nivel tehnic și decizional, cu toți factorii implicați. Iar acest dialog a adus și aduce rezultate. Am urmărit ca prin discuții aplicate cu ministerele, cu reprezentanții Parlamentului, cu cei ai instituțiilor publice în general, să creștem gradul de conștientizare a particularităților procedurilor de infringement și mai ales a consecințelor nerespectării dreptului european. În fiecare lună promovăm în ședință de guvern o notă în care evidențiem stadiul procedurilor de infringement, indicăm măsurile necesare pentru evitarea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene și evitarea pronunțării vreunei hotărâri de condamnare a statului român.

Tot în ședință de guvern a fost aprobat și Planul anual de transpunere a directivelor Uniunii Europene pentru anul 2018. Acesta cuprinde cele 44 de directive amintite mai devreme și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene până la data de 30 ianuarie, cu termene de transpunere în acest an. Documentul este elaborat de MAE și mai cuprinde instituțiile și autoritățile administrației publice centrale competente să promoveze, spre aprobare sau adoptare, acele acte normative prin care se realizează efectiv transpunerea, cu indicarea inclusiv a tipului actelor de transpunere.

Totodată, am urmărit să întărim dialogul cu Comisia Europeană pentru a clarifica aspectele care fac obiectul procedurilor de infringement declanșate împotriva statului român și al clasării acestor proceduri încă din faza precontencioasă.

Alina Matei: Ați vorbit despre transpunerea actelor legislative ale UE ca principală atribuție. Ce alte atribuții mai aveți?

Kristian Winzer: La nivel de structuri interne ale MAE, coordonez activitatea Biroului Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, adică SUERD, Biroului Brexit, Serviciului Organizare și Managementul Sistemului Național de Afaceri Europene și Direcţiei Semestrul European. Există și alte structuri, precum Departamentul Uniunea Europeană, Direcţia Afaceri Generale, Financiare, Interne şi Justiţie, Direcţia Afaceri Instituţionale şi Relaţii Externe UE, Direcţia Planificare şi Coordonare Negocieri, Direcţia Piaţa Internă şi Politici Sectoriale și Direcția Comunicare, promovare și organizare, în legătură cu care analizez și avizez doar lucrările care conțin componente de natură juridică.

Alina Matei: Ați menționat că vă ocupați de Brexit. Ce obiective are România în acest dosar?

Kristian Winzer: Procesul de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din UE, decis la nivel intern printr-un referendum, a început în martie 2017, prin notificarea formală a UK de a părăsi Uniunea. În urma acestei decizii, Comisia Europeană a început pregătirile privind negocierea retragerii UK din UE. Este important de știut că negocierile se desfășoară între o echipă a UE, condusă de Michel Barnier, pe baza unui mandat expres formulat de către cele 27 de state membre reunite în Consiliul European și Consiliul UE și o echipă a UK, condusă de ministrul David Davis. Deci nu negociază fiecare stat membru, separat, cu UK. Nicidecum. Principalul obiectiv al UE în cadrul negocierilor este tocmai menținerea unității celor 27 de state și asigurarea unei retrageri ordonate a UK din UE. Până acum, negocierile au fost gestionate organizat, pe baza unei abordări graduale, cu asigurarea clarității și transparenței procesului și respectarea tratatelor în vigoare. În perioada iunie – decembrie 2017 s-a desfășurat prima etapă a negocierilor, cu șase runde de negocieri și multiple discuții informale, atât la nivel tehnic, cât și politic.

Există trei domenii prioritare la nivelul celor 27 de state membre: drepturile cetățenilor, aranjamentele bugetare și situația frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord. Pentru România, rezultatele care au fost obținute în această primă etapă reflectă obiectivele urmărite. Pe noi ne interesează, în primul rând, ca drepturile, libertățile și interesele legitime, câștigate sau în curs de dobândire, ale cetățenilor români care trăiesc, studiază și lucrează în UK, să fie respectate și garantate, potrivit legislației europene. Susținem accesul pe piața de muncă britanică a cetățenilor români și după momentul ieșirii efective a UK din Uniune și eliminarea riscurilor de discriminare a acestora.

Miercuri, 7 martie 2018, am participat la întrevederea ministrului delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, cu ministrul britanic pentru Brexit, David Davis. Demnitarul român a subliniat cu această ocazie această prioritate a României de a proteja drepturile românilor care locuiesc, lucrează sau studiază astăzi în Regatul Unit. Este important de precizat, în context, faptul că ministrul englez a confirmat că Marea Britanie își va onora obligațiile asumate în prima fază a negocierilor și a reiterat angajamentul guvernului UK de a aborda în mod deschis și transparent întregul proces, prin oferirea unor garanții certe în ceea ce privește drepturile cetățenilor europeni și ale familiilor acestora.

În al doilea rând, ne dorim să asigurăm dezvoltarea și consolidarea parteneriatului economic existent, cu relații bilaterale de colaborare în domenii precum agricultura, comerțul și investițiile. În acest moment am depășit prima etapă a negocierilor. În luna decembrie 2017, pe baza recomandării Comisiei Europene, s-a decis trecerea la cea de-a doua etapă a negocierilor, apreciindu-se că s-au întregistrat progrese suficiente în cele trei domenii prioritare de care aminteam mai devreme.

Noi ne implicăm activ și pe fond în elaborarea mandatului comun al UE în negocierile cu UK. Există mecanisme interministeriale, consilii, grupuri de lucru, în cadrul cărora sunt fundamentate poziția și mandatul României în aceste negocieri. Evident, toate fiind validate la nivel politic în guvern, cu informarea Parlamentului. Am organizat și organizăm evenimente de comunicare publică pe tema priorităților României în zona Brexit, informăm publicul din România și din UK, atât cetățeni, cât și mediul de afaceri, despre evoluțiile negocierilor.

Alina Matei: Revenind la transpunerea și implementarea legislației europene, ce riscuri există atunci când un stat nu își îndeplinește obligația de a transpune directivele europene?

Kristian Winzer: Încălcarea obligațiilor aduce riscul ca statele membre să fie obligate la plata unor sancțiuni pecuniare. Comisia Europeană poate solicita Curții de Justiție a Uniunii Europene obligarea statului membru în culpă la plata unor sume forfetare și / sau penalități cu titlu cominatoriu. Vreau să subliniez în mod expres că de la momentul aderării României la Uniunea Europeană și până în prezent nu au fost aplicate astfel de sancțiuni statului român. Dintre cele 581 de proceduri de infringement declanșate împotriva României de la 1 ianuarie 2007, aproximativ 90% au fost clasate în faza precontencioasă, adică până la împlinirea acelui termen acordat de Comisie pentru comunicarea apărării la avizul motivat. Este rezultatul direct al unei implicări susținute, al unei munci extrem de laborioase, care trebuie continuate la același nivel.

Alina Matei: Una dintre cele mai importante norme ale UE – Regulamentul nr. 679/2016 privind protecția datelor cu caracter personal – va bate la ușă cu putere, începând din luna mai. Statele, instituțiile de stat, companiile, înțeleg importanța acestui Regulament?

Kristian Winzer: Trebuie aplicat începând cu data de 25 mai 2018, mai exact. Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date abrogă Directiva 95/46/CE, care fusese transpusă în legislația națională prin Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date și ulterior prin Legea nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Am convingerea fermă că toate instituțiile cu atribuții în materie înțeleg importanța acestui Regulament și își vor institui, la timp și în mod corespunzător, toate măsurile necesare pentru a crea cadrul necesar aplicării directe a acestuia.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Kristian Winzer: Le transmit gândurile mele bune și îi invit să citească, în continuare, subiectele și informațiile de mare calitate pe care le furnizați.

Alina Matei: Și pentru că România împlinește 100 de ani, ce îi doriți României? 

Kristian Winzer: Maestrul Octavian Paler spunea că, pentru el, România nu este doar o țară, este un destin. Îi doresc astfel României să devină, pentru fiecare dintre noi, un destin. Și împlinind cu toții acest destin, cinstindu-ne istoria și înaintașii, să construim o Românie mai unită, mai puternică și mai prosperă.

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week