Concursul între ipotecă și sechestrul asigurător

Marieta Avram

Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat recent prin Decizia nr. 2 din 2018 în ședința din 19 februarie 2018, fiind admise recursurile în interesul legii formulate de colegiile de conducere ale unor Curți de Apel, Bacău, Brașov și București, stabilind: „cu referire la dispozițiile art. 249 din Codul de procedură penală și ale art. 2345 din Codul civil, existența unui sechestru penal asigurător asupra imobilelor unei persoane fizice sau persoane juridice nu suspendă executarea silită începută de un creditor ipotecar al cărui drept de ipotecă a devenit opozabil terților anterior înființării măsurii asigurătorii din procesul penal și nu determină nulitatea actelor de executare ulterioare înființării măsurii asigurătorii din procesul penal asupra acelorași bunuri”.

Această soluție a Înaltei Curți de Casație și Justiție este utilă, dincolo de aspectul pe care îl semnalează referitor la executarea silită. Dacă mergem la soluția de drept substanțial, nu neapărat pe planul executării silite, rezolvă problema, de principiu, a concursului între sechestrul asigurător și ipotecă, indiferent de cadrul procesual în care s-ar mai pune o asemenea problemă a sechestrului imobiliar. Într-adevăr, este vorba de sechestrul imobiliar, este vorba de ipoteca imobiliară, dar mai există și ipoteci mobiliare instituite asupra bunurilor mobile corporale. Mult mai sensibilă și mult mai delicată este problema legată de ipoteca instituită asupra conturilor bancare.

Dacă suntem în prezența unui drept de ipotecă cred că lucrurile ar trebui să fie mai simple, pentru că într-adevăr, în lumina dispozițiilor art. 2345 din Codul Civil, creditorul ipotecar beneficiază de dreptul de urmărire și dreptul preferință. Preferința este cea care ne interesează, și atunci, de ce să aștepte, pentru că oricum, el având această preferință din valorificarea bunului, fie acum, fie ulterior după ce se pronunță hotărârea definitivă, se va îndestula cu prioritate. Aceasta ar fi și rațiunea pentru care, nu numai atunci când este vorba de o ipotecă imobiliară, ci și atunci când este vorba de o ipotecă mobiliară, mai exact o ipotecă asupra soldului creanței, ar trebui să existe această preferință.

Este adevărat, Decizia nr. 2/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție are în vedere executarea silită începută de un creditor ipotecar. În cazul ipotecii instituite asupra contului nu avem o executare silită, de regulă, în practică, un creditor ipotecar are control asupra contului și operează pur și simplu asupra lui.

Av. prof. univ. dr. Marieta Avram, AVRAM LAW

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Ipoteca și sechestrul penal așteptându-l pe Godot…, ediția 175 organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Citeşte mai mult despre Marieta AVRAM, sechestrul asigurator, Societatea de Științe Juridice (SSJ)! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.