Desfășurarea primei misiuni de evaluare MCV din anul 2018
16 martie 2018 | JURIDICE.ro
UPDATE 16 martie 2018: Joi, 15 martie 2018, Curtea Constituțională a României a primit, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, vizita delegaţiei Comisiei Europene, potrivit unui comunicat.
Din partea Curții Constituționale au participat Valer Dorneanu, președintele Curții, Claudia-Margareta Krupenschi, director al cabinetului președintelui, magistrat-asistent șef şi Brnke Károly, magistrat-asistent şef.
Discuțiile au vizat progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Pornind de la rolul, locul și atribuțiile Curții Constituționale în cadrul statului de drept, care o obligă să aibă o poziție de neutralitate în relațiile dintre autoritățile publice și îi impun obligația de rezervă în ceea ce privește exprimarea unor puncte de vedere ce fac obiectul dezbaterilor publice, cu eventuale conotații politice, Plenul Curții și-a manifestat dorința de a nu mai fi implicat în programul delegațiilor Comisiei Europene în contextul MCV. De altfel, Curtea Constituțională nu este vizată de problematicile/obiectivele urmărite prin instituirea MCV. În discuțiile cu privire la realizarea obiectivelor MCV, Curtea nu se poate angaja în aprecieri la adresa unor instituții vizate în rapoartele MCV, în sensul de a analiza și evalua activitatea acestora.
****
16 martie 2018: Joi, 15 martie 2018, Ministerul Justiției a informat că, în intervalul 13:30-14:15, a avut loc o reuniune interinstituțională privind progresele înregistrate de România cu privire la recomandările 3 și 6 din Raportul MCV, potrivit unui comunicat.
Discuțiile s-au axat, în special, pe implementarea dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă și pe evoluțiile privind Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020.
Cu privire la aplicarea prevederilor Codului de procedură civilă în termenul stabilit, respectiv ianuarie 2019, au fost prezentate demersurile inițiate în vederea identificării necesarului de camere de consilii solicitat de către instanțele de judecată pentru implementarea dispozițiilor referitoare la cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în cameră de consiliu.
De asemenea, au fost expuse măsurile întreprinse în scopul identificării finanțării necesare pentru implementarea proiectului “Cartierul pentru Justiție”. În acest sens, au fost amintite colaborările inițiate cu Banca Mondială și cu Ambasada Japoniei.
Totodată, în intervalul orar 14:30-15:15, în continuarea întâlnirilor organizate la sediul Ministerului Justiției cu echipa misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, a avut loc o reuniune interinstituțională privind progresele înregistrate de România cu privire la recomandarea 11 din Raportul MCV, potrivit unui al doilea comunicat.
Discuțiile s-au axat pe aspecte referitoare la Strategia Națională Anticorupție 2016-2020.
În intervalul 15:20-16:15, în continuarea întrunirilor organizate la sediul Ministerului Justiției cu echipa misiunii de evaluare a Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, a avut loc o nouă reuniune interinstituțională privind progresele înregistrate de România cu privire la cea de-a cincea recomandare din Raportul MCV, potrivit unui al treilea comunicat.
Discuțiile s-au axat pe chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești, inclusiv cu privire la instituirea unui mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor.
***
UPDATE 15 martie 2018: Consiliul Superior al Magistraturii a informat că, în contextul primei misiuni de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare din anul 2018, la data de 14 martie 2018 a avut loc întâlnirea reprezentanților Consiliului cu experţii Comisiei Europene, potrivit unui comunicat.
În cadrul întâlnirii au fost purtate discuţii punctuale asupra temelor propuse de Comisia Europeană, respectiv recomandările 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 din Raportul CE.
Totodată, CSM a informat că reprezentanții CSM au participat la cele două întâlniri organizate la sediul Ministerului Justiției având ca teme recomandările 3 şi 4, respectiv 3 şi 6 din Raportul CE.
***
UPDATE 15 martie 2018: În continuarea misiunii de evaluare care se desfășoară în România, la sediul Ministerului Justiției a avut loc o reuniune interinstituțională privind progresele înregistrate de România în cadrul recomandărilor 3 și 4 din Raportul MCV, potrivit unui comunicat.
Discuțiile s-au axat, în special, pe demersurile de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală și pe procesul legislativ, fiind subliniată importanța unui proces incluziv de consultare a tuturor factorilor interesați.
La discuțiile cu delegația misiunii de evaluare au participat următoarele persoane:
– din partea Ministerului Justiției: prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției și conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, împreună cu o delegație la nivel tehnic
– din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție: judecător Iulia Cristina Tarcea, președinte și judecător Mirela Sorina Popescu
– din partea Consiliului Superior al Magistraturii: procuror Codruț Olaru, vicepreședinte, judecător Nicoleta Țînț, membru ales al CSM, judecător Lia Savonea, membru ales al CSM, Laura Ceh, șef Serviciu Afaceri Europene si Relații Internaționale și Alina Bărbulescu, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, Direcția Afaceri Europene, Relații Internaționale si Programe,
– din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: procuror Irina Kuglay
– din partea Direcției Naționale Anticorupție: Laura Codruța Kovesi, procuror șef,
– din partea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism: Ioana Albani, procuror șef adjunct
– din partea Camerei Deputaților, Eugen Nicolicea, președintele Comisiei Juridice, de disciplină și imunități.
Reprezentanții sistemului judiciar au prezentat demersurile instituționale efectuate cu privire la cele două proiecte. Totodată aceștia și-au exprimat preocuparea referitoare la o serie de propuneri vehiculate în spațiul public, în același timp cu disponibilitatea de a participa constructiv la dezbaterile din forul legislativ.
Tudorel Toader: „Ministerul Justiției a înaintat Guvernului, care a și aprobat pe parcursul anului 2017, două proiecte de lege pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și a altor dispoziții din domeniul penal, care se află la Comisia specială comună a Camerei Deputaților şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. Un proiect are în vedere transpunerea unor directive ale Uniunii Europene, fiind esențială adoptarea acestuia de către Parlament, în regim de urgență, pentru a evita o procedură de infringement. Celălalt proiect privește punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale.”
***
Joi, 15 martie 2018, Ministerul Justiției a informat că perioada 14-16 martie 2018 se desfășoară prima misiune de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare din anul 2018 potrivit unui comunicat.
În cadrul misiunii de evaluare, prima întâlnire a avut loc între delegația misiunii de evaluare și prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției. La întâlnire au participat și conf. univ. dr. Marieta Safta, secretar de stat, și Sebastian Costea, consilier personal al ministrului, împreună cu o delegație a ministerului la nivel tehnic.
În cadrul întâlnirii s-a prezentat, pe scurt, stadiul celor 12 recomandări din cadrul Raportului de evaluare publicat la data de 15 noiembrie 2017, cu accent pe tematici cunoscute, precum procesul de punere în acord a legilor Justiției cu deciziile Curții Constituționale, activitatea și rezultatele Consiliului de Management Strategic și organismelor aferente, stadiul de implementare și monitorizare a Strategiei de dezvoltare 2015-2020 și au fost punctate progresele înregistrate cu privire la o serie de recomandări, recunoscute deja la nivelul Comisiei, in special cele privind activitatea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și sistemul PREVENT.
Tudorel Toader: „Apreciem deschiderea către dialog constructiv și cooperare pe care atât membrii delegației de evaluare, cât și reprezentanții de cel mai înalt rang de la nivelul Comisiei Europene au demonstrat-o și vă asigur de aceeași deschidere către dialog din partea Ministerului Justiției și Guvernului României. Mi-aș dori ca MCV-ul să se limiteze la domeniul său de aplicare și la obiectivele pentru care a fost instituit, fără a fi exportat în alte categorii de mecanisme. Obiectivul nostru și al Programului de guvernare rămâne ridicarea MCV anterior preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.”
Cele 12 recomandări din cadrul MCV au în vedere:
Recomandarea 1: Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
Recomandarea 2: Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.
Recomandarea 3: Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat.
Recomandarea 4: În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
Recomandarea 5: Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune.
Recomandarea 6: Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor.
Recomandarea 7: Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor.
Recomandarea 8: Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă.
Recomandarea 9: Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi.
Recomandarea 10: Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa.
Recomandarea 11: Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile).
Recomandarea 12: Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
