Condițiile răspunderii penale a persoanei juridice
17.03.2018 | Mihai Adrian HOTCA

Sunt foarte multe motive pentru care există răspunderea penală a persoanei juridice. Foarte importante sunt prevederile art. 135 din Codul penal, care, în alin. (1) stipulează că persoana juridică, cu excepția statului și autorităților publice, răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice. Din cuprinsul acestor dispoziții legale rezultă mai multe condiții pe care orice entitate colectivă trebuie să le îndeplinească în vederea angajării răspunderii penale a acesteia. Una dintre condiții este chiar personalitatea juridică.
S-a discutat, inclusiv în practica noastră judiciară la un moment dat, dacă, de pildă, întreprinderea individuală răspunde sau nu penal, dacă este persoană juridică în sensul legii penale sau s-a discutat despre societățile civile, mai ales că, în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, avem definit conceptul de contribuabil și, printre cei care pot fi contribuabili, întâlnim și alte entități fără personalitate juridică. Or, entitățile colective, pentru a putea fi trase la răspundere penală, trebuie să îndeplinească, printre alte condiții, și pe aceea de a avea calitatea de persoană juridică. Aceasta înseamnă că trebuie să fie înființate în mod legal și să mai existe la momentul la care se pune problema atragerii răspunderii penale a acestora. Spun asta, pentru că știm că în anumite domenii este recunoscută o capacitate limitată pentru înființare. Și s-a pus problema dacă în această perioadă, până la înființarea valabilă, ar putea răspunde penal persoana în curs de constituire pentru eventualele fapte săvârșite în această perioadă? Răspunsul este „nu”, pentru că încă nu avem o persoană juridică în plenitudinea ei. Sau, de pildă, dacă în faza de dizolvare, până la radiere, chiar în timpul lichidării, pentru faptele săvârșite în această perioadă, ar putea răspunde penal persoana juridică? Răspunsul este „da”, pentru că, atâta timp cât ea încă nu a fost radiată, ea există, neavând, cu alte cuvinte, „certificatul de deces”. Și a mai fost o chestiune, tot referitor la personalitatea juridică, aceea a societăților nelegal constituite sau societăților de fapt recunoscute de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Problema a fost dacă aceste societăți, totuși, sunt implicate în activități de natură infracțională, ele, entitățile, în afara persoanelor fizice pot fi trase la răspundere penală? Răspunsul a fost „nu” de data aceasta pentru că acestea nu au personalitate juridică recunoscută.
Pe lângă condiția personalității juridice, o altă condiție este reprezentată de capacitatea penală. Ca să facem o comparație cu domeniul dreptului civil, această condiție presupune ca persoana juridică, să nu fie una dintre acelea anume excluse, pentru că, așa cum se observă din dispozițiile art. 135 alin. (1) Cod penal, statul este exclus, și de asemenea, sunt excluse autoritățile publice. Atât statul, cât și autoritățile publice sunt excluse de plano, n-avem niciun comentariu de făcut, dar avem în alin. (2) o mențiune specială referitoare la instituțiile publice potrivit căreia, acestea nu răspund penal pentru săvârșirea infracțiunilor în exercitarea unor activități ce nu pot forma obiect al domeniului privat. Și atunci, practic, pe baza acestui criteriu, putem distinge între infracțiuni pentru care aceste instituții răspund penal sau infracțiuni pentru care aceste instituții nu răspund.
Ar mai fi și alte condiții, de pildă, o a treia condiție, săvârșirea infracțiunii în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice. Este momentul să spunem că, de fapt, atunci când discutăm despre răspunderea penală a persoanei juridice, trebuie să identificăm anumite comportamente ale unor oameni, ale unor persoane fizice, care întotdeauna se află în spatele acestei ficțiuni, până la urmă, care se numește „persoana juridică”. Și, pentru a vedea dacă este realizată condiția sau nu, va trebui să identificăm organele, reprezentanții și alte persoane, și rolul fiecăreia dintre acestea, în așa fel încât, să vedem dacă este până la urmă, o problemă a societății, este voința persoanei juridice în cauză sau este o activitate accidentală, o activitate care n-are legătură cu organele acestea sau poate este chiar o activitate contrară societății realizată de către o persoană care n-are niciun rol în manifestarea voinței persoanei juridice respective.
Av. prof. univ. dr. Mihai Hotca, Managing Partner HOTCA & ASOCIAȚII
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Probleme dificile privind răspunderea penală a persoanei juridice, ediția 176 organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ).