Persoana juridică – colectiv cu răspundere penală proprie
23 martie 2018 | Alexandra ȘINC
Alexandra Șinc
Eu am anumite rezerve legat de ceea ce înseamnă răspunderea unui colectiv, pentru că până la urmă, persoana juridică este un colectiv care are o răspundere penală proprie, ceea ce comportă o ușoară contradicție în termeni, dacă plecăm de la modalitatea tradițională de a înțelege noțiunea de răspundere penală, ca fiind personală. Pe urmă, și dacă privim răspunderea persoanei juridice ca pe o răspundere apropiată de răspunderea obiectivă, iarăși, asta vine în contradicție cu modul tradițional de a înțelege răspunderea penală de la noi. Totuși, instituția există, și așa cum există în reglementarea noastră actuală, lasă un foarte larg spațiu, pentru a antrena răspunderea persoanei juridice pentru absolut orice infracțiune compatibilă.
E amuzantă, așa, retorica unui distins profesor de drept civil care se întreba, dacă într-o bună zi, vom cerceta persoana juridică pentru viol, bigamie și abandon de familie. Sigur că nu. Dar dincolo de asta, sunt și infracțiuni, cele economico-financiare, care se regăsesc printre cele mai compatibile, cu ideea de răspundere penală a persoanei juridice.
Apoi, la noi, este un paradox. Uneori e mai ușor de dovedit răspunderea penală a persoanei juridice, care nu depinde de unele condiții restrictive ca în alte legislații, respectiv, să fie antrenată de faptele persoanei fizice – reprezentant, organ de conducere al persoanei juridice, să fie limitată la anumite tipuri de infracțiuni. Neavând limitele acestea este chiar mai ușor de dovedit răspunderea penală a persoanei juridice decât răspunderea acesteia în calitate de parte responsabilă civilmente, pentru că în acest ultim caz, pe lângă raportul de prepușenie, trebuie să mai dovedești și că s-a acționat în limitele raportului acestuia. Astfel, deși, răspunderea penală este cea mai gravă formă de răspundere, ea este mai ușor de dovedit.
Ca jurist, la modul teoretic, deși nu sunt un „fan” al instituției, cred că este foarte generos reglementată. Pe de altă parte, câtă vreme legea există, ca magistrați, suntem obligați să o aplicăm ca atare. Și trebuie să recunosc că, această reglementare mai largă și această manieră mai lesnicioasă de a antrena răspunderea penală a persoanei juridice, pentru procuror creează niște oportunități, iar pentru persoana vătămată creează de multe ori o protecție suplimentară.
Vorbim despre un patrimoniu, de multe ori mai consistent. Și aici, nu mă refer numai la infracțiunile de evaziune fiscală, unde poate că lucrurile sunt mai ușor de confundat, dar mă refer și la infracțiunile contra vieții, integrității persoanei. La accidente rutiere, unde, între conducătorul auto, cu salariul minim pe economie, și firma care l-a angajat, diferențele de posibilitate de a plăti în urma răspunderii sunt mari, antrenarea răspunderii persoanei juridice ar atrage și un beneficiu patrimonial, mai ales atunci când, paradoxal, se face mai ușor decât antrenarea răspunderii aceleiași persoane juridice, ca parte responsabilă civilmente. Cam între aceste două coordonate văd eu, la modul teoretic, această chestiune. Sigur, acum, de la caz la caz se poate particulariza.
Proc. Alexandra Șinc, Formator INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Probleme dificile privind răspunderea penală a persoanei juridice, ediția 176 organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ).
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
