UNBR. Conlucrarea instituțională avocați – judecători. Realități și aparențe
19 martie 2018 | JURIDICE.ro
În cadrul ședinței Comisiei Permanente a Uniunii Naționale a Barourilor din România din data de 19-20 ianuarie 2018 s-au examinat următoarele proiecte:
a) Conlucrarea instituțională cu judecătorii. Realități și aparențe (Raport al Inspecției judiciare 2017. Informarea Consiliului UNBR privind Raportul). Documentele Congresului Avocaților 2017 ”Accesul la justiție”;
b) Implicarea avocaților în procedura de dezbatere publică a proiectelor legislative care vizează apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, apărarea prin avocat în concordanță cu prevederile Legii nr. 51/1995, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Implicarea avocaților in Proiectul Ministerului Justiției privind reglementarea expertizei judiciare;
c) Sprijinirea oricăror demersuri publice pentru realizarea Proiectului privind edificarea „Cartierului Justiției”. Membrii Comisiei Permanente (inclusiv o parte dintre avocații invitați să participe la ședința Comisiei Permanente) au exprimat puncte de vedere privind conlucrarea interprofesională, au făcut aprecieri și propuneri privind activitățile ce urmează a fi inițiate de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) în 2018, activități care implică conlucrarea cu autorități și instituții publice organizate la nivel național. Comisia Permanentă a decis ca Departamentul de Coordonare a Asistenței Judiciare (DCAJ) să solicite public respectarea Programului de Guvernare adoptat de Parlamentul României privind îmbunătățirea accesului cetățenilor la justiție, prin asigurarea pe bază de lege a reașezării taxelor judiciare de timbru potrivit și Apelurilor adresate autorităților de către Congresele avocaților și prin punerea în practică a sistemului de ajutor public extrajudiciar în favoarea cetățenilor defavorizați, inclusiv din punct de vedere material.
Reprezentanții instituțiilor organizate la nivel central au comunicat/au manifestat interes pentru realizarea următoarelor Proiecte:
a) Planificarea în săptămâna imediat următoare a reluării negocierilor dintre Ministerul Justiției, Ministerul Public și UNBR privind modificarea și perfecționarea Protocolului nr. 48025/2015/21-DCAJ-2015 privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru
furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistentă judiciară și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență judiciară privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară
internațională în materie penală;
b) Disponibilitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) de a se constitui un grup de lucru pentru analiza măsurilor ce se impun pentru perfecționarea reglementărilor și îmbunătățirea standardelor de interpretare și aplicare unitară a dispozițiilor legislației fiscale privitoare la avocați (inclusiv cu privire la reorganizarea deductibilităților fiscale prin realizarea unui regim legal egal cu cel asigurat în cazul celorlalte categorii de impozite, organizate prin lege);
c) Inițierea unor consultări permanente privind raporturile dintre avocați și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) prin reprezentantul societății civile în CSM, prezent la ședință;
d) Inițierea de consultări privind corelarea și perfecționarea planurilor de învățământ ale instituțiilor care organizează pregătirea profesională în cadrul profesiilor juridice;
e) UNBR a propus reprezentanților celorlalte profesii juridice prezente la ședința Comisiei Permanente în calitate de invitați, organizarea unei Conferințe Naționale a profesiilor juridice și a profesiilor a căror exercitare impune cunoașterea dreptului românesc
(contabili, auditori, consultanți fiscali).
f) Organizarea unei întâlniri de lucru a conducerii executive a profesiei de avocat pe plan național și a reprezentanților barourilor cu conducerea Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind relațiile interprofesionale dintre avocați și procurori;
g) Conlucrarea între revistele de specialitate ale profesiilor juridice.
Membrii Comisiei Permanente au exprimat opinii în sensul că:
– conlucrarea instituțională în spațiul public este prea puțin vizibilă și ar trebui să funcționeze prin întâlniri mai dese (și nu doar la nivelul conducerii), inclusiv când se fac proiecte legislative în domeniu
– se impune o mare aplicare a Parlamentului la excepțiile de neconstituționalitate ridicate de avocați, care ajung în cele din urmă să fie acceptate de Curtea Constituțională;
– luând exemplul Germaniei, ar fi utilă o conferință națională a profesiilor juridice, în care toate profesiile să își exprime punctul de vedere cu privire la legislație și care să ajungă
la o poziție comună, care să fie trimisă legiuitorului;
– atrage atenția asupra implicațiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, cu privire la care Congresul avocaților a cerut în mod repetat modificarea și care privesc mersul justiției;
– este necesară continuarea proiectului privind arhiva și dosarul electronic și implementarea, măcar la tribunale și curțile de apel, unui proiect privind citarea la o anumită oră a fiecărei cauze.
– în 2018 prioritară este preocuparea pentru o legislație care să asigure protecția profesiei de avocat, colaborarea cu alte profesii înrudite și celebrarea Centenarului Marii Uniri.
– anumite propuneri sau proiecte comune au rămas doar deziderat: dreptul de acces la instanță al justițiabilului ca urmare a nivelului taxelor judiciare de timbru, Protocolul privind educația juridică în școli (UNBR a aderat), Proiectul privind continuarea Avizului 16 (Rezoluția Congresului din 2016).
– necesitatea modificării Protocolului privind stabilirea cuantumului onorariilor pentru prestațiile avocațiale din oficiu.
– demararea cât mai curând, conform promisiunilor, a negocierilor pentru încheierea unui nou protocol cu reprezentanții Ministerului Justiției și a Ministerului Public, inclusiv în ce privește decontarea cheltuielilor de deplasare. De asemenea, arată că se impune
colaborarea cu CSM pentru încheierea unui Protocol pentru audierea prin videoconferință a persoanelor condamnate;
– necesitatea încheierii unui Ghid de bune practici în relația judecător/avocat, soluțiile decise de Inspecția Judiciară a CSM.
– prioritatea autorităților ar trebuie să fie „procesul omului de rând”, care pornește în primul rând de la taxa judiciară de timbru, lipsa unei statistici privind aplicarea noului cod de procedură civilă, față de cel vechi, la 5 ani de la implementarea acestuia, cu implicații privind perceperea actului de justiție în societate, care se reduce doar la dosare penale;
– accesul în instanțe a magistraților față de avocați și necesitatea ca pe timpul vacanței
judecătorești, cel puțin pentru o lună, termenele procedurale să fie prorogate.
– necesitatea ca reprezentanții profesiilor juridice/autorităților în domeniu de a se aplica doar asupra proiectelor în care există opinii congruente: privind art. 1 din Legea nr. 51/1995 – fenomenul avocaturii clandestine, respectul și curtoazia între profesii (legat de scăderea cheltuielilor de judecată aferente onorariului de avocat, lentoarea motivărilor, conlucrarea la legislația colaterală).
Președintele UNBR a subliniat următoarele:
– nu s-a reușit implementarea propunerii Procurorului General de a organiza Conferința națională cu tema „Restabilirea funcției de apărare în procesul penal român”;
– deși Documentul de lucru al Congresului avocaților din 2017 privind accesul la justiție al cetățeanului, realizat cu ajutorul CSM, a devenit document de lucru al CCBE, nu s-a reușit valorificarea sa deplina pe plan intern;
– profesiile juridice din România au stat împreună doar la Forumul România-Republica Moldova;
– proiectul de lege pentru aprobarea OUG privind taxele judiciare de timbru a fost returnat la Guvern cu motivarea că nu conține și punctul de vedere al avocaților (de către Robert Cazanciuc);
– deși au fost adresate 25 de cereri Ministrului Justiției în legătură cu Protocolul privind onorariile pentru prestațiile avocațiale din oficiu, nu doar pentru creșterea cuantumului onorariilor, ci și pentru adaptarea acestuia la noile realități juridice consfințite de coduri și deciziile Curții Constituționale, nu s-au demarat negocierile nici până în prezent;
Arată că în 2018 își propune implementarea următoarelor proiecte:
– transpunerea în legislația penală/procesual penală a directivelor privind apărarea cetățeanului să conducă la reinstaurarea dreptului de apărare;
– luarea măsurilor pentru ca accesul la justiție al cetățeanului să nu mai fie specific „justiției cu 2 viteze”;
– realizarea unei Conferințe naționale a tuturor profesiilor juridice din România în care să fie abordată problematica rolului și funcțiilor pe care profesiile juridice îl au, prin conlucrare, în realizarea statului modern român în trecut, prezent și perspectivă;
– conlucrarea cu ANAF pentru a rezolva deductibilitatea contribuțiilor obligatorii ale avocaților la propriul sistem de pensii, care nu a fost prevăzută în 2017 și egalitatea de tratament fiscal pentru toate profesiile juridice în ce privește anumite cheltuieli profesionale;
– conlucrarea cu CSM/INM la alți parametrii, fără să existe proiecte în care sunt implicați avocați, fără ca instituțional să fie adus la cunoștința avocaților și să-și exprime părerea (Proiect de comunicare între judecători și procurori);
– demararea proiectului Cartierul Justiției.
Jud. Gabriela Baltag, Membru al Consiliului Superior al Magistraturii arată că deschiderea CSM este totală față de avocați, ca și față de celelalte profesii juridice; consideră că organizarea unei conferințe comune este binevenită și ideea trebuie aprofundată; ar fi bine venită o întâlnire de lucru între reprezentanți ai Inspecției Judiciare și reprezentanți ai UNBR, este nevoie ca reprezentanții profesiei de avocat să nu mai tacă și să spună lucrurilor pe nume, arătând că sunt foarte puține plângeri ale avocaților la Inspecția Judiciară; indică faptul că reprezentantul societății civile este avocat (Victor Alistar), care trebuie valorificat la maxim.
Robert Marius Cazanciuc, Președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului României consideră că în anul Centenar trebuie resetată societatea și, odată cu ea și sistemul judiciar, care nu poate fi făcută decât cu ajutorul avocaților, care trebuie să-și spună părerea. Programul de guvernare prevede scăderea taxelor judiciare de timbru și acordarea de către avocați a unei consultații anuale gratuite și solicită intervenția profesiei pentru punerea lor în aplicare, care trebuie să reafirme și interesul pentru Cartierul Justiției (scrisoare la Premier și la Ministerul Justiției). Trebuie ca profesia de avocat să implementeze legile justiției (6 luni stagiu pentru judecători și procurori, urmată de o evaluare a stagiului) și trebuie să se pregătească pentru aceasta. Este de acord cu organizarea unor unei conferințe a profesiilor juridice iar vocea profesiei de avocat trebuie să se audă mai tare în societate.
Avocat Teodor Victor Alistar, Membru al Consiliului Superior al Magistraturii solicită trimiterea materialelor și propunerilor la care s-a făcut referire pentru a le putea înainta la comisiile de specialitate; legat de ajutorul public judiciar, arată că la Ministerul
Justiției există o lucrare finanțată fin fonduri europene realizată cu Legal Aid Board din Irlanda, care prezintă multe aspecte valabile încă; statistica arată că doar 14% sunt cauze penale pe rolul instanțelor și din acestea doar jumătate cu gulere albe; propune constituirea unor grupuri de lucru pentru următoarele problematici-introducerea în sistemul juridic român a hotărârilor pilot, introducerea competențelor partajate pentru grefierii cu studii superioare juridice și magistrați, standardizarea motivării hotărârilor judecătorești; repunerea apărării în drepturi prin participarea publică a avocaților.
Jud. dr. Cristina Rotaru-Radu, Director INM prezintă faptul că mesajul transmisde către conducerea magistraților formatorilor este că trebuie lucrat mai mult la atitudinea viitorilor procurori și judecători în raport cu avocații și cu justițiabilii, iar pregătire se va
axa mai mult pe materiile de bază (mai puțin CEDO și legislația UE) și pe ideea ca se judecă oameni, nu dosare (se vor introduce și materii de genul psihologie, sociologie); se va face propunerea către CSM ca pregătire în cadrul INM să dureze 4 ani, reintroducerea completelor colegiale și schimbarea sistemului de intrare la INM (se va încerca asigurarea unei balanțe între grilă și interviu); va propune consultarea corpului de avocați cu privire la aceste propuneri.
Prof. univ. dr. Ovidiu Predescu – consilier al procurorului general al Parchetului indică faptul că s-a prevăzut în bugetul Ministerului Public pentru prestațiile avocațiale din oficiu suma de 701.000 lei, mai puțin ca în 2017 (765.000 lei), care va putea crește în
urma finalizării negocierii Protocolului cu Ministerul Justiției. Referitor la problematica avocaturii clandestine, va informa pe Procurorul General și va solicita efectuarea unei statistici privind soluțiile adoptate de procurori în acest tip de dosare. Se declară deschis în continuare pentru realizarea întâlnirii între conducerile celor 2 entități și prezintă proiectul conferinței Protecția drepturilor și libertăților fundamentale în faza de urmărire penală cu 5 stagii regionale (Iași, Cluj, București,) invitând barourile să participe.
Nicolae Liviu Popa, secretar de stat Ministerul Justiției arată că Ministerul Justiției este deschis pentru renegocierea Protocolului privind prestațiile avocațiale din oficiu și va lua măsuri pentru informarea instanțelor și plata cu celeritate a onorariilor din oficiu. Se va comunica Proiectul Legii de aprobare a OUG privind taxele judiciare de timbru, care se află într-o stare avansată și se speră că va fi trimis spre aprobare la Guvern și pus în dezbatere publică și pe cel privind experții judiciari; se va sprijini orice inițiativă legislativă privind deductibilitățile în sfera profesiilor liberale.
Marius Iacob Morari, Președintele Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești arată că este de acord cu organizarea unor astfel de întâlniri de lucru, inclusiv organizarea unor conferințe profesionale cu sprijinul INPPA/Centrul de Pregătire al executorilor la nivel
de curți de apel.
Reprezentanții ANAF prezintă deschiderea la dialog pentru ajungerea la soluții benefice în modificarea legislației fiscale. Se va analiza propunerile trimise de UNBR privind deductibilitățile, precum și pe cea specifică privind deductibilitatea contribuțiilor la propriul sistem de asigurări.
Avocat Alexandru Bălănescu, membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților prezintă faptul că Avocatura este cenușăreasa Justiției iar din legile justiției lipsesc cetățeanul și avocatul și speră că vocea avocaților se va auzi în
legătură cu codurile.
Av. dr. Gheorghe Florea, președintele UNBR supune atenției propunerea făcută de UNBR acum 3 ani ca Regulamentul de organizare și funcționare a Parlamentului la nivelul comisiilor juridice ale celor 2 camere să prevadă în mod expre participarea a unei comisii alcătuite din avocați care să vă sprijine în toată legislația.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
