Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

Ziua pașaportului românesc
19.03.2022 | Adelina DOBRE

JURIDICE - In Law We Trust
Adelina Dobre

Adelina Dobre

2022: Ziua pașaportului românesc este marcată, anual, la data de 19 martie.

Ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, a transmis următorul mesaj:

Între momentele aniversare ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, Ziua Pașaportului Românesc are o încărcătură simbolică aparte, pașaportul fiind documentul care, în mod tradițional, este legat de un drept fundamental: dreptul la liberă circulație.

Cei 110 de ani de existență ai pașaportului românesc ne vorbesc despre evoluția și modernizarea acestui serviciu public.

Acest document de călătorie este un simbol al libertății și demnității fiind produsul evoluțiilor din societate și al demersurilor de reafirmare continuă a drepturilor și libertăților cetățenești fundamentale.

Deținerea unui astfel de document de călătorie a cunoscut de-a lungul timpului semnificații multiple în funcție de momentele istorice trăite, dar și de dorințele și aspirațiile cetățenilor.

Rezultatul acestui parcurs istoric este acela că românii au astăzi un document de călătorie sigur și eficient care le asigură libertatea de mișcare peste tot în lume.

În continuare, exigențele rămân la un nivel înalt și ele vizează cresterea gradului de accesibilitate, flexibilitate și cât mai puțină birocrație.

Doresc să transmit tuturor celor care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor publice comunitare că apreciez modul în care s-au mobilizat în aceste zile în care există o presiune publică uriașă asupra acestui serviciu.

Volumul de muncă este imens, un record al ultimilor ani fără îndoială, ceea ce a reclamat o organizare și coordonare din partea structurii de pașapoarte. Ați reușit să răspundeți eficient unei cereri crescute, ceea ce dovedește capacitatea mare de adaptabilitate a acestei structuri, dar mai ales profesionalismul celor care și-au asumat să ofere un serviciu public de calitate cetățenilor.

De altfel, inițiativele dumneavoastră în sensul modernizării sunt cunoscute, ele trebuie consolidate și adaptate mereu provocărilor care apar.

Vă doresc tuturor multă putere de muncă și să nu uitați că în centrul preocupărilor dumneavoastră este mereu cetățeanul care așteaptă un serviciu public eficient, modern și de calitate.

La mulți ani!

***

Muzeul Național de Istorie a României a transmis următorul comunicat de presă:

Muzeul Național de Istorie a României anunță deschiderea expoziției temporare „19 martie – Ziua pașaportului românesc. 110 ani de evoluție și performanță pentru cetățeni, alături de cetățeni”. Proiectul expozițional este organizat de Direcția Generală de Pașapoarte, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, cu ocazia sărbătoririi Zilei Pașaportului Românesc, 19 martie, și a aniversării a 110 ani de la promulgarea „Legii asupra pașpoartelor”. Expoziția va fi accesibilă publicului, începând de astăzi, 17 martie 2022, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București.

De la scrisori redactate manual la documente de călătorie ce stochează date biometrice, pașaportul constituie unul dintre cele mai circulate documente la nivel internațional, purtând în paginile sale istoria civilizațiilor trecute și prezente. Importanța acestuia a fost subliniată în anul 1920 când, Conferința de pace de la Paris a Ligii Națiunilor a stabilit primul set de standarde internaționale pentru pașaport.

În fiecare an, la 19 martie, este sărbătorită Ziua Pașaportului Românesc. Este data la care, acum 110 ani, în 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă care se referea la pașapoarte, denumită ,,Lege asupra pașpoartelor”. Potrivit acesteia, „Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”. Pașapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”. Fiecare pagină a pașaportului avea „un fond încadrat, compus cu motive naționale”, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul „ROMÂNIA”, iar dedesubt cuvântul „PASPORT”.

Documentul de călătorie românesc fusese menționat, pentru prima dată în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic. Înainte de „Legea asupra pașpoartelor”, promulgată de regele Carol I, Agia, organul administrativ în cele două principate, elibera, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea răvașele de drum. Fiecare călător era obligat să aibă atât pașaport, cât și răvaș de drum și să le prezinte „la hotare”. Prin Legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei.

Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, pașaportul românesc a trecut printr-un proces continuu de dezvoltare și evoluție, ridicându-se la cele mai înalte standarde la nivel internațional în ceea ce privește securitatea documentelor de călătorie. Pașaportul electronic românesc oferă cetățenilor libertatea de mișcare fără viză în 174 de țări, situându-se pe locul 16 pe scara internațională a mobilității.

În cadrul expoziției, publicul are ocazia să descopere o serie de pașapoarte „istorice”, emise în perioada 1912 -1943, precum sunt cele tipărite în timpul domniilor lui Carol I și Mihai. Alături de acestea, vor fi expuse bilete de liberă trecere din 1925 și 1935 și alte documente de călătorie din 1951.

O serie de pașapoarte pentru cetățenii români stabiliți în străinătate, precum și paşapoarte pentru persoane fără cetățenie, eliberate între 1983 și 1984, se regăsesc, de asemenea, în expoziție.

Proiectul expozițional cuprinde și pașapoarte diplomatice, temporare, simple sau electronice, apărute după anul 2000.

Expoziția va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09.00 – 17.00, până pe 27 martie 2022.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept, Universitatea din București

***

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Ziua pașaportului românesc este marcată, anual, la data de 19 martie.

Data aniversară a Zilei Paşaportului Românesc a fost aleasă ca fiind data de 19 martie, având în vedere promulgarea, prin Înaltul Decret regal numărul 1758 din 19 martie 1912, a Legii asupra paşapoartelor, prima lege modernă în domeniu.

Ziua a fost instituită de Direcția Generală de Pașapoarte și a fost aprobată de către conducerea Ministerului Administrației și Internelor în anul 2006.

Direcția Generală de Pașapoarte are atribuţii de organizare, îndrumare şi control a activităţii de personalizare, emitere, eliberare şi evidenţă a paşapoartelor simple şi paşapoartelor simple temporare desfăşurată de serviciile publice comunitare din subordinea Instituţiei Prefectului; furnizează date cuprinse în Registrul Naţional de Evidenţă a Paşapoartelor Simple; personalizează paşapoartele electronice diplomatice, de serviciu, simple şi alte documente în condiţiile legii, verifică îndeplinirea standardelor şi specificaţiilor naţionale şi internaţionale cu privire la paşapoartele electronice; participă la comisiile internaţionale de elaborare a standardelor şi specificaţiilor pentru documentele de călătorie; asigură interoperabilitatea citirii paşapoartelor electronice româneşti prin implementarea standardelor recunoscute internaţional în domeniul documentelor de călătorie.

***

Direcția Generală de Pașapoarte a transmis următorul mesaj:

Marcăm astăzi, ca în fiecare an la data de 19 martie, celebrarea ZILEI PAȘAPORTULUI ROMÂNESC.

De la scrisori redactate manual la documente de călătorie ce stochează date biometrice, pașaportul constituie unul dintre cele mai circulate documente la nivel international, purtând în paginile sale istoria civilizațiilor trecute și prezente. Importanța acestuia a fost subliniată în anul 1920 când, Conferința de pace de la Paris a Ligii Națiunilor a stabilit primul set de standarde internaționale pentru pașaport.

În prezent, noua generație de pașapoarte electronice românești înglobează nu numai elemente de securitate cu cea mai mare eficiență și utilitate în contracararea încercărilor de contrafacere sau falsificare, ci și elemente de identitate națională, purtând în paginile sale reprezentări grafice ale României precum Delta Dunării, Lacul Roșu, Sfinxul, Arcul de Triumf, Cetatea Sucevei, Mănăstirea Bârsana și altele.

Mai mult decât un simplu instrument de călătorie, pașaportul electronic românesc oferă cetățenilor libertatea de mișcare fără viză în 172 de țări, situându-se pe locul 17 pe scara internațională a mobilității.

În contextul realităților actuale în care cu toții am fost marcați de efectele limitării interacțiunii umane generate de pandemie, structurile de pașapoarte au reușit să valorifice instrumentele digitale pentru a veni în sprijinul cetățenilor. Astfel, eliberarea pașaportului electronic românesc a devenit mai simplă și mai rapidă, datorită facilităților de programare online și de plată electronică, cetățenii români putând intra în posesia acestuia într-un termen foarte scurt (de exemplu, în prezent, pentru cererile depuse în țară, pașaportul simplu electronic a putut fi eliberat în maxim 5 zile lucrătoare de la data depunerii).

Pe măsură ce tehnologia avansează, iar comunicarea la distanță într-un mediu securizat devine noua normă, nu există nicio îndoială că pașaportul românesc de mâine poate căpăta noi valențe, care să corespundă în permanență nevoilor societății.

La mulți ani pașaportului românesc!

Adelina Dobre, Facultatea de Drept, Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Ziua pașaportului românesc este marcată, anual, la data de 19 martie.

Proiectul media intitulat „Timp românesc” a publicat, pe pagina sa oficială, următorul articol:

„Fie că s-au numit salvconducte, scrisori adeveritoare, cărţi de pribegie, răvaşe, sineturi, teşcherele, foi de circulaţie, foi de călătorie, pasuri, pasuşuri sau paşapoarte, aceste documente de trecere a frontierei emise de autorităţile statale certificau, în esenţă, identitatea, cetăţenia şi calitatea posesorului lor.

Termenul de paşaport– denumire utilizată şi în prezent, prin care se desemna documentul general de călătorie în baza căruia călătorii români puteau circula peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic – apare prima dată reglementat în Regulamentele Organice, intrate în vigoare în 1830 în Moldova şi în 1831 în Ţara Românească.

Un moment de referinţă în evoluţia istorică a paşaportului românesc l-a constituit promulgarea, la 19 martie 1912, de Regele Carol I, a primei legi moderne care se referea la paşapoarte, denumită Lege asupra paspoartelor. Astfel, prin “Legea asupra paspoartelor” statul român introducea primele principii generale în privinţa paşapoartelor şi pentru trecerea frontierei, obligatorii pentru autorităţi şi cetăţeni. Legea era structurată pe XI articole, paşaportul devenind, astfel, instrumentul juridic naţional necesar efectuării călătoriilor românilor în străinătate. ”Liberate de Ministerul de Interne şi de prefecţii de judeţe, „paspoartele” erau emise în numele regelui şi aveau formatul unei cărţi mici portative”, de dimensiunile 9 cm pe 13 cm, fiind ”compuse din 20 pagini numerotate”. Fiecare pagină avea ”un fond încadrat, compus cu motive naţionale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparenţă stema ţării şi având deasupra cuvântul „România”, iar dedesubt cuvântul „Pasport”.

Începând cu anul 1928, au fost introduse paşapoartele de protejat român, iar în legislaţia din anul 1938 s-a modificat statutul călătoriilor acestora, protejaţii români beneficiind numai de certificate de călătorie, doar în cazuri bine justificate. Istoria paşapoartelor continuă cu perioada de dinaintea şi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când au fost introduse noi tipuri de paşapoarte simple, de serviciu şi diplomatice, unele dintre acestea distingându-se printr-o tehnică specială de prindere (lipire, broşare) a filelor de coperţi, care crea un efect de evantai.

Cronologic, evoluţia paşapoartelor continuă cu perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, când, în funcţie de forma de guvernământ a României, specifică fiecărei perioade istorice traversate, s-au introdus în circulaţie noi tipuri de paşapoarte, fiecare dintre aceste documente având propriile caracteristici.

Schimbările politice şi sociale survenite odată cu proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare Române au determinat autorităţile de la acea vreme să introducă în circulaţie paşapoarte cu o nouă denumire a statului şi cu un nou însemn heraldic, însemn care se va păstra şi în noile organizări statale ce vor urma acestei perioade, respectiv cea comunistă şi cea socialistă.

Următoarele tipuri de paşapoarte au fost introduse în circulaţie într-o perioadă caracterizată de 50 de ani în care dreptul la liberă circulaţie a fost sever îngrădit, acestea fiind înlocuite odată cu schimbările politice şi sociale care au avut loc după decembrie 1989.

Societatea românească a intrat într-un amplu şi accelerat proces de transformare generat de deschiderea graniţelor ţării, fapt care a generat un exod al cetăţenilor români care doreau să călătorească în străinătate.

A fost necesar ca organele cu atribuţii pe linia emiterii paşapoartelor să pună în circulaţie documente de călătorie româneşti aliniate la standardele internaţionale în materie, pentru a fi similare celor emise de celelalte state. Este primul paşaport cu fila informatizată dublu laminată introdus în circulaţie de autorităţile române.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Daniela Niculcea

Daniela Niculce

 Ziua paşaportului românesc este marcată, anual,  la data de 19 martie.

A fost instituită de Direcția Generală de Pașapoarte, aprobată de către conducerea Ministerului Administrației și Internelor în 2006.

Anul acesta se împlinesc 106 ani de când prin Înaltul Decret Regal nr. 1758/19.03.1912 a fost promulgată Legea asupra paşapoartelor, prima lege modernă în domeniu.

Documentul de călătorie românesc fusese menţionat, pentru prima dată, în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Ţara Românească şi Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste graniţele Dunării şi ale Imperiului Habsburgic. Prin legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru paşapoarte şi pentru trecerea frontierei.

Ulterior, au fost introduse paşapoartele diplomatice (în 1920), paşapoartele de serviciu (în 1941) şi paşapoartele colective. Prevenirea falsificării paşapoartelor a determinat adoptarea unor măsuri la nivel european pentru creşterea gradului de siguranţă al documentului de călătorie, astfel că, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat „Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate şi datele biometrice în paşapoartele şi documentele de călătorie emise de statele membre”, act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE. În conformitate cu acest regulament, România, în calitate de stat membru, a introdus paşapoartele electronice, emise începând cu data de 31 decembrie 2008.

În prezent, activitatea în acest domeniu este reglementată de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.

Carmen Dan, ministrul de Afaceri Interne, a declarat în 2018 cu prilejul Zilei pașaportului românesc, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne: „Pașaportul românesc împlinește 106 ani de existență. De-a lungul acestei perioade de timp a existat un interes permanent de a ține acest document în pas cu vremurile pe care le trăim. Și a mai existat un reper important – așteptările cetățenilor de a avea un document sigur, eficient și care să le asigure libertatea de călătorie.”.

În același sens este și postarea pe Facebook a ministrului Carmen Dan.

:: Website-ul oficial aici

Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice

Prof. dr. Cristian Jura
Daniela Niculcea, I Law You, studentă la Facultatea de Drept a Universității din București

Secţiuni: Content, Legal Days, VARIA (alte surse) | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO