« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Ministerul Justiției. Demersuri ref. presupusele protocoale secrete încheiate între SRI și PICCJ. UPDATE: Analiză de legalitate a MP. Protocoalele, trimise către CSM și Ministrul Justiției. Declasificare. Analiza CSM. Laura Codruța Kovesi: Protocolul a fost aplicat în DNA. Mesajul Baroului Cluj. Hotărârile CSM. Sesizare IJ. Control al IJ ref. modul de aplicare a protocolului
31.05.2018 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

31 mai 2018: Miercuri, 30 mai 2018, Inspecția Judiciară a informat, prin intermediul paginii de Facebook a instituției, că va efectua un control tematic în cadrul tuturor parchetelor din cadrul Ministerului Public cu privire la modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale, declasificat şi re-înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. 884/C din 29 martie 2018.

Controlul, care se va desfășura în trei etape, are următoarele obiective generale:
a) stabilirea, după caz, a modalităţii de primire, înregistrare şi aplicare a protocolului la nivelul parchetelor vizate de control;
b) identificarea dosarelor constituite ca urmare a unor sesizări din oficiu, întocmite de procurori pe baza informaţiilor transmise, în temeiul protocolului, de Serviciul Român de Informaţii;
c) identificarea măsurilor dispuse de către procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie de la parchetele vizate de control, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, privind aplicarea protocolului.

Etapele controlului:
–  etapa I: solicitarea de relaţii în conformitate cu obiectivele generale de la conducătorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DirecţieiNaţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, atât pentru unitatea proprie cât şi pentru unităţile din raza de competenţă;
–  etapa a II-a: analizarea materialului documentar transmis în etapa I si stabilirea masurilor organizatorice pentru etapa următoare precum obiectivele specifice, componenţa echipei de control, structura raportului de control şi termenele;
etapa a III-a: efectuarea de verificări pe baza obiectivelor specifice şi finalizarea controlului.

***

19 aprilie 2018: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării unui control tematic la parchete, în temeiul art. 74 din Legea nr. 317/2004, cu privire la modalitatea de aplicare a Protocolului încheiat în 2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii. (majoritate: 8 voturi admitere; 7 voturi respingere)

:: Ordinea de zi soluționată (pct. 24)

***

UPDATE 4 aprilie 2018: În cadrul ședinței Plenului, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât:

– transmiterea către Consiliul Superior al Magistraturii a protocoalelor încheiate cu structuri/servicii de informaţii în materialitatea lor de către instituţiile din cadrul sistemului judiciar care au comunicat existenţa unor asemenea protocoale (15 DA)
– transmiterea unei solicitări către instituţiile emitente în vederea demarării procedurilor necesare pentru declasificarea protocoalelor (15 DA)
– emiterea unei adrese la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a se comunica dacă Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii (declasificat) a fost denunţat în mod formal şi prin ce act (13 DA, 2 NU)
– transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pentru a comunica dacă au existat sau există protocoale clasificate încheiate între instanţe şi parchete (10 DA, 4 NU, 1 NUL)
– emiterea unei adrese către Ministerul Justiţiei pentru a exprima un punct de vedere cu privire la efectele şi conţinutul Protocolului încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii (8 DA, 7 NU)
– transmiterea unei solicitări către CSAT în vederea comunicării Hotărârii nr. 17/2005, iar în situaţia în care hotărârea are caracter secret, să se aprecieze asupra desecretizării (12 DA, 3 NU)
– emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a comunica protocoalele menţionate la art. 64 alin. (2) din Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii precum şi Protocolul încheiat în anul 2003 între Parchetul Naţional Anticorupţie şi Serviciul Român de Informaţii, precum şi luarea măsurilor necesare în vederea desecretizării acestora (15 DA)
– transmiterea unei solicitări către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a comunica:
a) dacă au fost constituite echipe operative mixte, numărul acestora, data constituirii precum şi aria de acţiune a acestora sub aspectul activităţilor procedurale întocmite (12 DA, 2 NU)
b) dacă a existat un flux de informaţii şi s-au realizat comunicările prevăzute la art. 6 din Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, aria acestor comunicări, numărul şi data acestora (12 DA, 2 NU)
c) dacă au existat comunicări în temeiul art. 7 alin. (1) din Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, cu excepţia infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 51/1991 (13 DA, 2 NU)
d) dacă s-au întocmit rapoarte de evaluare periodică cu privire la criteriile de aplicare a Protocolului încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţiişi comunicarea acestora (13 DA, 2 NU)
e)  instituţiile din cadrul sistemului judiciar către care a fost înaintat Protocolul încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de
Informaţii (13 DA, 2 NU)
f) instituţia la iniţiativa căreia s-a realizat încheierea Protocolului încheiat în 2009 între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii(10 DA, 4 NU, 1 NUL)
g) dacă există acte adiţionale sau acte subsecvente la Protocolul încheiat în 2009între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii. (13 DA, 2 NU)

:: Ordinea de zi soluționată (pct. 1)

UPDATE 4 aprilie 2018: Baroul Cluj a transmis următoarele, potrivit unui comunicat semnat de avocat Flavia Ioana Maier, Decan, al cărui text în redăm integral:

„Referitor la recentul desecretizat „Protocol de cooperare între PÎCCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale” Consiliul Baroului Cluj dorește să dea publicității următoarea poziție oficială:

Chiar dacă Protocolul PÎCCJ-SRI debutează cu stabilirea unui cadru legal pe care acesta ar fi urmat să-l respecte, cadru legal girat de chiar invocarea prevederilor Constituției României, din lecturarea pe mai departe a acestui Protocol reiese că preambulul documentului nu face decât să încerce o validare a unor încălcări evidente a regulilor procesului penal, pornind chiar de la principiile acestuia.

Astfel, dincolo de reținerea cu caracter imprevizibil „infracțiuni ce au corespondent în amenințări la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave (s.n.)”, reținută de art. 2 al Protocolului, care nu a făcut decât să lase la îndemâna semnatarilor interpretarea noțiunii de „infracțiune gravă” (fapt reflectat ulterior anului 2009 și în numeroasele dosare penale în care au fost identificate interceptări prin intermediul mandatelor de siguranță națională, deși infracțiunile cercetate nu priveau această sferă a valorilor sociale protejate), Protocolul conține suficiente prevederi care să justifice denunțarea lui ca un act profund neconstituțional, nelegal.

Printre aceste practici nelegale stabilite de Protocolul în discuție enumerăm:
– raportarea de către procurori a modului în care au fost folosite în dosarele penale a informațiilor furnizate de SRI (art. 6 alin. 1 Protocol)
– transmiterea de către procurori către SRI a informațiilor privind cadre militare sau salariați civil ai SRI, aparent obținute în dosarele penale instrumentate de aceștia (art. 7 alin. 2 Protocol)
– punerea de către SRI la dispoziția Parchetului de date, informații sau documente care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru, eludându-se astfel cadrul legal privind modalitatea de administrare a probatoriului în cauzele penale (art. 13, art. 14 alin. 1, art. 15 alin. 1 Protocol)
– punerea de către SRI la dispoziția Parchetului de informații provenite din bazele de date la care are acces în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituții, relevându-se astfel o altă modalitate de eludare a procedeelor probatorii consacrate de Codul de procedură penală (art. 17 alin. 3 Protocol)
– stabilirea cu titlu de cheltuieli judiciare a cheltuielilor cu activitățile desfășurate de SRI în cauze penale, dovadă a faptului că activitatea SRI a fost asimilată celei de organ judiciar (art. 23 alin. 1 Protocol)
– controlarea de către SRI a informațiilor furnizate de acest serviciu care pot deveni sau nu probe în dosarul de urmărire penală, situație în care orice probă în apărare putea fi cenzurată pe temeiul protejării securității statului (art. 24 Protocol)
– substituirea traducătorului autorizat și a organului de urmărire penală de către SRI, prin prestarea de către acesta a serviciilor de traducere și/sau transcriere a interceptărilor (art. 27 Protocol)
– deținerea de către SRI a unor „evidențe specifice” cu informații colectate în realizarea interceptărilor, evidențe care, la nevoie, vor fi verificate, aspect ce denotă că SRI colecta și păstra informații rezultate din interceptări care puteau fi folosite eludând cadrul legal procesual penal, pentru alte cauze decât cele în care fuseseră autorizate interceptările (art. 32 alin. 2 Protocol)
– punerea în executare a interceptărilor era în mod clar efectuată doar de SRI, atât ca interceptare, cât și ca transcriere, astfel cum reiese din exprimarea imperativă a art. 33 și art. 34 Protocol

Sesizăm, de asemenea, că art. 64 alin. 2 din Protocol evidențiază existența anterioară a unor alte asemenea documente secrete de colaborare: Protocol SRI-PÎCCJ – 28.06.2005; Protocol SRI-PNA – 28.01.2003; Protocol SRI-Curtea de Apel București – 4.06.2007.

Față de toate cele de mai sus, Consiliul Baroului Cluj dorește să condamne existența unor astfel de înțelegeri neconstituționale și nelegale între autorități ale statului și să solicite ca pe viitor să se stopeze o astfel de practică care eludează principiile consacrate de Conv.E.D.O Constituția României și Codul de procedură penală, în principal dreptul la un proces echitabil și principiul legalității procesului penal.
De asemenea, solicităm ca în măsura în care Protocolul mai sus amintit a fost revizuit sau înlocuit printr-un altul la momentul intrării în vigoare a noilor Coduri (Codul penal și Codul de procedură penală), acesta să fie desecretizat și dezavuat de ambele părți semnatare.

Nu în ultimul rând, considerăm că la nivel central UNBR prin organele de conducere, fie Consiliul UNBR, fie Congresul Avocaților să adopte o poziție oficială raportat la această problemă.”

***

4 aprilie 2018: Marți, 3 aprilie 2018, Laura Codruța Kovesi, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, a declarat, potrivit mediafax.ro: „Protocolul care a fost semnat în 2009 cu SRI a fost aplicat în DNA. El a fost comunicat în DNA imediat după semnare. Cu aprobarea procurorului-şef al Direcţiei, s-a dispus multiplicarea şi s-a comunicat tuturor procurorilor din subordine. A fost distribuit procurorilor din subordine pentru luare la cunoştinţă, ulterior procurorii din subordine au aplicat acest protocol, sunt în arhiva instituţiei numeroase adrese semnate chiar de către domnul Morar, adrese trimise la SRI în temeiul documentului semnat. Deci există dovezi scrise că acest protocol s-a aplicat. Apoi, singura observaţie pe care a făcut-o DNA la momentul încheierii protocolului şi discuţiile referitoare la acest protocol nu au vizat legalitatea protocolului, ci practic DNA dorea să aibă un protocol direct cu SRI, iar comunicarea cu SRI să nu se facă prin procurorul general, ci în mod direct. (…)

S-a constituit un grup de lucru care a elaborat un proiect de protocol, acest proiect a fost distribuit tuturor structurilor de parchet. În 2009 lucrau cam 2.500 de procurori în România. Toţi au citit protocolul, au făcut observaţii scrise, unele au fost chiar inserate în protocol. Acest protocol a fost aplicat de mii de magistraţi timp de 7-8 ani de zile, nimeni nu a făcut vreodată vreo sesizare că ceva ar fi nelegal. Mai mult, domnul a exercitat atribuţii de procuror general, dumnealui dacă considera că protocol nu era legal, putea oricând să îl denunţe. Dar acest lucru nu s-a îmtâmplat. (…)

Aveam trei protocoale anterioare cu SRI semnate cu structuri de parchet diferite, care conţineau reguli diferite. Erau secrete la acel moment, nu înţelejg de ce sunt secrete acum şi, dacă acest protocol din 2009 a fost declasificat, de ce nu au fost declasificate şi cele anterioare? (…)

Protocolul nu se numeşte de colaborare, există protocol de cooperare. Cooperare, nu colaborare, sunt termeni total diferiţi. Colaborare presupune altceva. Părţile cooperează potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute în lege. Atât. Deci protocolul nu a adăugat în niciun fel la lege. Din punct de vedere juridic, da (există o diferenţă între colaborare şi cooperare -n.r.). A doua noţiune care creează confuzie, nu există noţiunea de echipă mixtă. Nu există nicăieri în acest protocol noţiunea de echipă mixtă. Nu este echipă mixtă. Ceea ce s-a scris în comunicatul de presă este exact cum este în realitate. Sunt termeni diferiţi, cu noţiuni diferite. Echipă mixtă înseamnă că atunci când un ofiţer SRI spre exemplu cu un procuror au o echipă mixtă, pot să facă aceleaşi chestiuni. Ori în realitate, aceste echipe comune se desfăşurau doar pentru realizarea anumitor activităţi. Ofiţerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activităţi în cadrul dosarului penal, ci pur şi simplu doar activităţi tehnice, prevăzute de lege.

Atunci când procurorul solicita efectuarea unui filaj, pentru a prinde în flagrant o persoană, se întocmea această echipă comună. Ce însemna? Că procurorul putea să discute, să poarte un dialog cu ofiţerii care făceau filajul. Pentru că trebuie să existe un dialog: S-a întâlnit persoana care e filată cu denunţătorul? S-au dat banii? Procurorul poate sau nu să intervină? … Sigur că trebuia să existe un dialog. Ori, această activitate nu putea s-o facă procurorul singur. Atunci, acest protocol a stabilit limitele şi competenţele pe care le avea fiecare membru. Nu există noţiunea de echipă mixtă în acest protocol şi nu este o colaborare, ci o cooperare.”

***

3 aprilie 2018: Luni, 2 aprilie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a informat că, în şedinţa de miercuri, 4 aprilie 2018, urmează să examineze răspunsurile transmise, la solicitarea acestuia, de către instituţiile din sistemul judiciar, cu privire la protocoalele încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, potrivit unui comunicat.

În şedinţa Plenului din 20 martie 2018, s-a decis, printre altele, transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data de 1 ianuarie 2005.

***

30 martie 2018: Serviciul Român de Informații a publicat protocolul de cooperare încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în anul 2009.

:: Protocolul

***

27 martie 2018: Având în vedere discuțiile din spațiul public referitoare la declasificarea protocolului de cooperare în domeniul securității naționale încheiat în anul 2009 între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații, Biroul de informare și relații publice este abilitat să comunice următoarele:

La nivelul Ministerului Public a fost finalizată analiza aspectelor legale privind procedura de desecretizare,  concluzia fiind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru declasificarea documentului menționat.

În acest moment, având în vedere concluzia analizei, Ministerul Public așteaptă  punctul de vedere al Serviciului Român de Informații, astfel cum prevede procedura de declasificare a documentelor cu acest regim juridic, punct de vedere care a fost solicitat în scris instituției cosemnatare. Reamintim faptul că protocolul în cauză a fost încheiat în cadrul normativ în vigoare la data semnării, în limita și competențele specifice prevăzute de lege.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

20 martie 2018: Având în vedere decizia luată astăzi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii privind verificarea anumitor aspecte legate de protocoalele clasificate încheiate între instituțiile judiciare și Serviciul Român de Informații, precum și solicitarea  ministrului Justiției de demarare a procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe de o parte, și Serviciul Român de Informații, pe de altă parte, conducerea Ministerului Public a transmis protocoalele clasificate Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului Justiției, spre informare, potrivit prerogativelor constituționale și competențelor legale, precum și a principiului nevoii de a cunoaște”.

În continuare, la nivelul Ministerului Public este în derulare analiza aspectelor legale privind procedura de declasificare a protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informații.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

UPDATE 20 martie 2018Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a declarat, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit agerpres.ro”Este o decizie importantă desecretizarea şi ea se va lua de îndată ce se va încheia operaţiunea de analiză temeinică în această problemă. Ca orice altă decizie, Ministerul Public face mai întâi o analiză de legalitate, apoi luăm măsura. Discutăm de principiu, facem o analiză pentru a vedea dacă există condiţiile legii pentru aceasta.”

***

20 martie 2018: Luni, 19 martie 2018, Ministerul Justiției a informat că prof. univ. dr. Tudorel Toader, ministrul Justiției, a solicitat lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza prerogativelor constituționale și a competențelor legale, comunicarea următoarelor aspecte, potrivit unui comunicat:
– dacă și câte protocoale secrete au fost încheiate între Ministerul Public, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pe de o parte și Serviciul Român de Informații, pe de altă parte;
– data încheierii și semnatarii respectivelor protocoale;
– demararea procedurii legale de desecretizare a conținutului acestora.

Notă JURIDICE.ro: La data de 16 martie 2018, Administrația Prezidențială a transmis că nu a fost aprobată, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu au fost stabilite, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina vreunei entități.

Totodată, Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, a solicitat desecretizarea protocoalelor încheiate între SRI și alte instituții ale statului, potrivit unui comunicat.

Cuvinte cheie: , , ,
Secţiuni: Drept penal, Sistemul judiciar | Toate secţiunile
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD