Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

RIL admis. Competența de soluționare a cererii de recunoaștere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțată de o instanță străină
21.03.2018 | Andrei PAP

JURIDICE - In Law We Trust
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 19 martie 2018 a fost publicată Decizia nr. 1/2018 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de Curtea de Apel București, înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție cu nr. 3.094/1/2017, vizând „calificarea și competența de soluționare a cererii de recunoaștere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțate de o instanță străină formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanțele române și deducerii duratei executate în străinătate”.

I. Obiectul recursului în interesul legii

Prin recursul în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curții de Apel București s-a arătat că, în practica judiciară națională, nu există un punct de vedere unitar privind „calificarea și competența de soluționare a cererii de recunoaștere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțate de o instanță străină, formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanțele române și deducerii duratei executate în străinătate.”.

II. Optica jurisprudenţială

A. Într-o primă orientare se consideră că recunoașterea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțate de o instanță străină, formulată de un condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanțele române și deducerii duratei executate în străinătate, îmbracă forma unei cereri de recunoaștere, pe cale incidentală, întemeiate pe dispozițiile art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care este de competența instanței învestite cu cererea principală ce are ca obiect modificarea pedepsei în temeiul art. 585 din Codul de procedură penală, motivându-se că, prin cererea formulată, condamnatul urmărește efectuarea operațiunii juridice de contopire a pedepselor și, în final, deducerea din pedeapsa rezultantă a întregii perioade executate, inclusiv cea executată în străinătate, aceasta constituind finalitatea mediată a cererii.

S-a mai argumentat că recunoașterea hotărârii nu are ca efect executarea, în individualitatea sa, a pedepsei aplicate de instanța străină, această pedeapsă pierzându-și individualitatea și regăsindu-se în pedeapsa rezultantă, aplicată în condițiile art. 585 alin. (1) din Codul de procedură penală, astfel încât dispozițiile art. 142 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt incidente întrucât acestea se referă la situația în care pedeapsa aplicată de autoritățile străine nu a fost executată.

Totodată, s-a subliniat că art. 142 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, impune ca cererea de recunoaștere și punere în executare a hotărârii judecătorești să fie transmisă de statul emitent.

B. Într-o a doua orientare, alte instanțe învestite cu soluționarea unei asemenea cauze au considerat că temeiul de drept al cererii este cel prevăzut de art. 1401 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul recunoașterii, pe cale principală, a hotărârilor judecătorești străine, în vederea realizării contopirii cu pedeapsa pronunțată de statul român și, ulterior, a deducerii perioadei executate (fără a fi dezbătut vreun argument pentru temeiul de drept reținut).

C. Într-o altă opinie, instanțele au considerat că soluționarea cererii de recunoaștere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțate de o instanță străină, formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanțele române și deducerii duratei executate în străinătate, este de competența curții de apel potrivit dispozițiilor art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În susținerea acestei opinii s-a arătat că, prin recunoașterea hotărârii străine și operațiunea juridică a contopirii cu pedeapsa aplicată, prin hotărârea penală română se ajunge la o pedeapsă rezultantă ce include și pedeapsa aplicată prin hotărârea penală străină, cu executare în regim de detenție, context în care sunt aplicabile dispozițiile art. 142 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd competența exclusivă a curților de apel în soluționarea acestui demers juridic. Deopotrivă, s-a susținut că textul de lege permite condamnatului, ca persoană interesată, să fie titular al cererii de recunoaștere a hotărârii străine..

III. Opinia Curții de Apel București

Punctul de vedere al Curții de Apel București, autoarea sesizării, este în sensul că recunoașterea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțate de o instanță străină, formulată de condamnat în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanțele române și deducerii duratei executate în străinătate, are caracter incidental potrivit art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în raport cu cererea principală, cerere formulată în materia executării, iar competența de soluționare nu revine curții de apel, ci instanței competente a soluționa cererea principală.

IV. Opinia Procurorului General al PÎCCJ

În esență, punctul de vedere al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul că persoana condamnată în străinătate poate solicita contopirea pedepsei aplicate prin hotărâre judecătorească străină, după executarea acesteia în statul de condamnare, doar în situația în care mai există o pedeapsă de executat în România, concurentă cu cea pronunțată în străinătate, în baza dispozițiilor art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Raportat la cererea principală ce face obiectul procedurii judiciare de contopire de pedepse s-a precizat că recunoașterea hotărârilor străine definitive executate în statul de condamnare are un caracter accesoriu operațiunii de contopire, interesul urmărit fiind deducerea perioadei executate anterior din condamnări aplicate pentru fapte concurente.

În acest context s-a menționat că, așa cum prevăd dispozițiile art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, competența aparține instanței de judecată pe rolul căreia se află cauza spre soluționare, respectiv instanței competente să soluționeze cererea (principală) de contopire a pedepselor, potrivit art. 585 alin. (2) din Codul de procedură penală.

V. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului, pronunţând următoarea soluţie:
„Admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București și, în consecință:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1401 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește următoarele:

Cererea de recunoaștere a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii pronunțată de o instanță străină, formulată de persoana condamnată, aflată în România, în vederea contopirii cu pedepse aplicate de instanțele române și deducerii duratei executate în străinătate, este o cerere incidentală de competența instanței învestite cu soluționarea cererii de contopire.

Obligatorie, conform dispozițiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 ianuarie 2018.”

Andrei Pap
Avocat colaborator SVS & PARTNERS

 



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.