Statistici CJUE 2017: Numărul cauzelor introduse depăşeşte pragul de 1 600
23 martie 2018 | JURIDICE.roCurtea de Justiţie a consolidat rezultatele bune ale anilor anteriori, iar cele ale Tribunalului sunt marcate atât de o creştere a numărului de cauze soluţionate, cât şi de o reducere semnificativă a duratei procedurilor.
Pentru al doilea an consecutiv, pragul de 1 600 de cauze introduse la Curtea de Justiţie şi la Tribunalul Uniunii Europene a fost depăşit. În 2017, au fost deduse judecăţii celor două instanţe un total de 1 656 de cauze. Numărul de cauze soluţionate în 2017, tot pentru cele două instanţe, a rămas apropiat de numărul de cauze introduse: 1 594.
Curtea de Justiţie
Primul element marcant privind statisticile anului 2017 este legat de numărul de cauze introduse în faţa Curţii de Justiţie: 739 de cauze au fost astfel înregistrate în cursul acestui an, ceea ce constituie un nou record în istoria instituţiei, depăşindu-l pe cel din 2015 (713). Această cifră record este determinată în special de creşterea numărului de cereri de decizie preliminară (533, respectiv + 13 % în raport cu recordul precedent din 2016), care se explică, într-o mare măsură, prin introducerea unei serii de cauze similare (43) care privesc interpretarea regulamentului referitor la compensarea pasagerilor aerieni[1]. În acelaşi timp, tendinţa în creştere a numărului de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor de către un stat membru se confirmă (41 în 2017, faţă de 31 în 2016). În ceea ce priveşte numărul de recursuri formulate în faţa Curţii de Justiţie în 2017 (141), acesta este în scădere în raport cu cei doi ani anteriori (206 în 2015 şi 168 în 2016).
O altă statistică ce caracterizează anul trecut priveşte numărul global de cauze soluţionate de Curtea de Justiţie: cu 699 de cauze soluţionate, Curtea a dat dovadă, în 2017, de o productivitate practic echivalentă cu cea a anului anterior (704). Dacă se face abstracţie de cele aproximativ 40 de cauze privind drepturile pasagerilor aerieni menţionate mai sus, care privesc în esenţă aceeaşi problematică, bilanţul anului 2017 rămâne astfel echilibrat.
În ceea ce priveşte durata medie a procedurilor în faţa Curţii de Justiţie, durata examinării cauzelor preliminare, deşi a înregistrat o lejeră creştere în raport cu 2016 (15 luni, care constituia cea mai redusă durată din istoria Curţii), rămâne mai mică de 16 luni (15,7 luni), ceea ce rămâne foarte apreciabil având în vedere complexitatea anumitor reglementări supuse recent interpretării Curţii de Justiţie.
Creşterea este mai importantă pentru examinarea recursurilor (17,1 luni, faţă de 12,9 luni în 2016), aspect determinat în mare măsură de finalizarea, în cursul anului trecut, a unor cauze complexe în materia concurenţei, dintre care 14 proceduri de recurs într-un dosar voluminos de înţelegeri între producători de instalaţii sanitare pentru băi.
Tribunalul
Anul 2017 poate fi considerat drept primul exerciţiu complet care a permis Tribunalului să pună în practică noua sa organizare, destinată să-i permită să-şi îndeplinească misiunea, abordând mai multe obiective ambiţioase: celeritate, calitate, coerenţă şi, în definitiv, autoritatea jurisprudenţei sale. Ţinând seama de provocarea pe care o reprezenta integrarea unui număr important de noi
judecători, bilanţul primului an de punere în aplicare efectivă a reformei poate fi considerat foarte satisfăcător.
Punctul de echilibru între numărul de cauze introduse şi numărul de cauze soluţionate a fost aproape atins (917 cauze introduse, 895 de cauze soluţionate[2]), iar aceasta în pofida introducerii unui grup deosebit de numeros de cauze conexe în materia bancară şi financiară (de ordinul a aproximativ o sută de cauze). În special, productivitatea a cunoscut un reviriment important (+ 140 de cauze soluţionate în raport cu anul 2016, respectiv + 18,5 %), după inevitabila scădere în contextul reînnoirii trienale a Tribunalului şi al reorganizării interne legate de reformă. Această productivitate are vocaţia de a progresa şi în 2018, an în cursul căruia Tribunalul ar trebui să se
apropie de noul său ritm de croazieră. Mai ales durata procedurilor – indiciu major de performanţă – a cunoscut o nouă scădere
deosebit de semnificativă, cu o medie de 16,3 luni în ceea ce priveşte cauzele soluţionate prin hotărâre sau ordonanţă (respectiv – 13 % în raport cu anul 2016). Tendinţa observată de cinci ani (– 40 % din 2013) s-a accentuat în mod remarcabil, iar aceasta în toate materiile
contencioase.
În sfârşit, trebuie să se sublinieze că numărul de cauze repartizate unui complet extins de cinci judecători a cunoscut o creştere foarte netă (84 de cauze trimise, 29 în 2016), ceea ce constituie una dintre manifestările organizării şi ale modului de funcţionare alese de Tribunal pentru a urmări obiectivul de menţinere a calităţii pe care l-a fixat în cadrul punerii în aplicare a reformei. Astfel, proporţia numărului de cauze introduse repartizate completului extins (cinci judecători) s-a apropiat de 10 % în 2017. Acest nivel contrastează cu media trimiterilor efectuate în perioada anterioară reformei arhitecturii jurisdicţionale a Uniunii (din 2010 în 2015), care era de aproximativ 1 %.
[1] Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218).
[2] Aceste totaluri nu ţin seama de 47 de cauze introduse şi de 53 de cauze soluţionate de judecătorul delegat cu luarea
măsurilor provizorii.
