Secţiuni » Flux noutăţi
Flux noutăţi
Comunicate profesioniştiEvenimenteRecrutareBarouriExecutoriNotariatSistemul judiciarJURIDICE NEXT

Proclamarea Unirii Basarabiei cu România
27.03.2022 | Adelina DOBRE

JURIDICE - In Law We Trust
Adelina Dobre

Adelina Dobre

2022: Astăzi, 27 martie 2022, se împlinesc 104 ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu România.

Adelina Dobre, Facultatea de Drept, Universitatea din București

***

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2021: Astăzi, 27 martie 2021, se împlinesc 103 ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu România.

Declarația de unire a Basarabiei cu România (27 martie/9 aprilie 1918)

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa România.

Această Unire se face pe următoarele baze:

1) Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaște de Guvernul Român.

2) Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie.

3) Competența Sfatului Țării este: a)votarea bugetelor locale; b)controlul tuturor organelor zemstvelor și orașelor; c)numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern.

4) Recrutarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale.

5) Legile în vigoare și organizația locală (zemstve și orașe) rămân în putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul Român numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentantul Basarabiei

6) Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia.

7) Doi reprezentanți vor intra în Consiliul de Miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Tării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Român.

8) Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanți proporțional cu populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret.

9) Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraș, zemstve și Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret.

10) Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin Constituție.

11) Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul Român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus.

Trăiască unirea Basarabiei cu România, de-a pururea și pentru totdeauna!

Președintele Sfatului Țării, I.Inculeț
Secretarul Sfatului Țării, I. Buzdugan

Sursă: Basarabia și basarabenii, alcătuire, studii și comentarii de Mihai Adauge și Alexandru Furtună, Chișinău, 1991, pp.246-247)

Adelina Dobre, Facultatea de Drept, Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Adelina Dobre

Adelina Dobre

2020: Astăzi, 27 martie 2020, se împlinesc 102 ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu România.

Recunoașterea internațională a unirii Basarabiei cu România s-a dovedit un proces destul de dificil. Cu toate că noua putere bolșevică nu a fost reprezentată la Conferința de Pace de la Paris, marile puteri occidentale au avut ezitări în a recunoaște modificări teritoriale ale fostului aliat rus. Hotărârea de unire luată de Sfatul Țării (Parlamentul – n.r.) de la Chișinău din 27 martie/9 aprilie 1918, a fost recunoscută la Conferința de Pace de la Paris, din 1920, de principalele puteri aliate, Imperiul Britanic, Franța, Italia și Japonia, însă Statele Unite au refuzat să semneze documentul.

În cadrul lucrărilor Conferinței de Pace de la Paris, problema Basarabiei a fost ridicată pentru prima dată pe 8 februarie 1919, în ședința Comisiei pentru Afacerile Teritoriale ale României și Iugoslaviei, organism compus din experți britanici, americani, francezi și italieni, aflat sub autoritatea Comisiei Centrale Teritoriale. Delegatul britanic, Eyre Crowe, și cel francez, Jules Laroche, au susținut recunoașterea unirii Basarabiei cu România datorită argumentelor de ordin istoric, și demografic. Provincia a făcut parte din Moldova până în 1812, când a fost anexată de Imperiul Rus, în urma Tratatului de la București. Și după mai bine de 100 de ani de administrație țaristă, populația provinciei era majoritar românească.

În urma discuțiilor, Comisia pentru Afacerile Teritoriale ale României și Iugoslaviei s-a pronunțat unanim în favoarea recunoașterii unirii și pentru înaintarea proiectului spre avizare „Comisiei Teritoriale Centrale”. Deși experții americani au avizat proiectul de recunoaștere al unirii, în cadrul dezbaterilor Consiliului Miniștrilor de Externe secretarul de stat al SUA s-a opus aprobării unanime, sub pretextul absenței de la Conferința de Pace de la Paris a unui guvern rus legitim, recunoscut de Aliați.

Ignorarea intereselor românești în Basarabia a determinat retragerea delegației României de la lucrările Conferinței de Pace de la Paris. Această decizie a fost consecința inițiativei marilor puteri occidentale de a trimite o scrisoare amiralului Aleksandr Kolceak, comandant al unei părți a Armatei Albe în timpul războiului civil din Rusia, prin care acesta era invitat „să hotărască soarta părților românești ale Basarabiei”.

Această inițiativă a aliaților occidentali nu a fost singulară. În septembrie 1919, colonelul Radu R. Rosetti, atașatul militar al României la Londra, a fost primit în audiență la ministerul de Război al Marii Britanii, unde Winston Churchill, l-a felicitat pentru ocuparea Budapestei și victoria asupra bolșevicilor maghiari. Însă, în problema Basarabiei, Churchill recomanda guvernului român o înțelegere cu Anton Ivanovici Denikin, comandantul trupelor albe care operau în sudul Ucrainei.

În cele din urmă, puterile europene au recunoscut unirea Basarabiei cu România, în schimbul retragerii trupelor române din Ungaria. La 28 octombrie, România a semnat Tratatul de la Paris cu principalele puteri aliate: Marea Britanie, Franța și Italia, prin care era recunoscută unirea Basarabiei cu România. Japonia a semnat acest document două zile mai târziu, însă Statele Unite al Americii au refuzat.

Atitudinea americanilor față de recunoașterea unirii Basarabiei cu România a fost extrem de rezervată, pe parcursul Conferinței de la Paris. La 2 octombrie 1920, un raport adresat președintelui Woodrow Wilson recomanda emiterea unor instrucțiuni speciale pentru Hugh Wallace, ambasadorul SUA la Paris, pin care acesta să fie informat că Washington-ul nu va susține semnarea unui tratat cu privire la Basarabia pentru a nu irita Moscova.

Atitudinea americanilor față de problema Basarabiei s-a modificat pe parcursul anilor ‘30 și pe fondul unei anumite relaxării a relațiilor româno-sovietice. La 12 aprilie 1933, secretarul de stat Cordell Hull îl informa pe președintele F. D. Roosvelt despre eforturile diplomației române de a obține recunoașterea unirii Basarabiei cu România.

Statele Unite au recunoscut de facto unirea Basarabiei cu România, de vreme ce consulatul american de la București emitea vize cetățenilor români din această provincie. Mai mult, printr-un memorandum adresat Casei Albe de către secretarul de stat Cordell Hull, noțiunea de Basarabia a fost ștearsă din cotele de imigrație, începând de la 1 iulie 1933, procentul de imigrație atribuit respectivei zone revenind României

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Adelina Dobre, Facultatea de Drept – Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Alina Gaja

Astăzi, 27 martie 2019, se împlinesc 101 ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu România.

În urmă cu 101 ani, Basarabia s-a unit cu România pe 27 martie. La Sfatului Țării din Chișinău, în ședința din 27 martie 1918, rezoluția Blocului Moldovenesc a fost citită și votată declarația de Unire.

Sub conducerea lui Ion Inculeț și beneficiind de un curent prounionist, Sfatul Țării votează Unirea cu România cu 86 de voturi pro, 3 împotrivă și 36 de abțineri. Condițiile pentru înfăptuirea Unirii constau în efectuarea unei reforme agrare și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.

Prof. univ. dr. Cristian Jura
Alina Gaja
Masterand, Facultatea de Drept, Universitatea din București

***

Cristian Jura

Cristian Jura

Daniela Niculcea

Daniela Niculcea

Astăzi, 27 martie 2018, se împlinesc 100 de ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu România.

După 106 ani de dominaţie rusă, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat Unirea provinciei româneşti Basarabia cu România. Rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abţineri şi 13 absenţi) a fost anunţat de către preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ. Acesta, împreună cu secretarul acestui for, Ion Buzdugan, au semnat Declaraţia de Unire, potrivit volumului ”Istoria României în date”.

În Declaraţia de unire se specifica: „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.

Klaus Iohannis, președintele României, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale: „Aniversăm astăzi 100 de ani de la Declarația de unire a Basarabiei cu Regatul României. Decizia adoptată de Sfatul Țării de la Chișinău a fost un gest politic și patriotic care face cinste elitelor vremii și tuturor celor care l-au visat și au lucrat pentru înfăptuirea lui. Este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele și țin treze conștiințele, generație după generație. România primăverii anului 1918 era marcată de o situație militară gravă și se afla expusă unui context internațional dificil. Cu toate acestea, în clipe de cumpănă, în fața amenințărilor și pericolelor din imediata sa vecinătate, fără a pune condiții ori a aștepta vreo compensație, România a asigurat protecția Basarabiei. Prin proiectele de democratizare și de reformă economică promise de Guvernul României în 1917, unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului național al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ci și un atractiv proiect de viitor, o alternativă viabilă la perspectiva sumbră a bolșevizării. Politicienii anului 1918 au demonstrat înțelegerea oportunităților pe care istoria și contextul internațional le-au oferit pentru împlinirea aspirațiilor românilor. Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol și jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Așa a fost și în anii Marelui Război, așa a fost și în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România. Actul de acum o sută de ani ne este nu doar un izvor al rememorării și al recunoștinței pentru înaintași, ci și o permanentă sursă de inspirație pentru necesitatea dezvoltării și aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În prezent, cursul nostru de convergență se numește parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia țara noastră acordă un sprijin consistent și permanent, diplomatic, financiar și tehnic. România are însă și datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de națiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care știe să prețuiască și să valorifice potențialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălțimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!”

Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, potrivit unui comunicat al Senatului: „Această ședință solemnă n-ar trebui să aibă pentru noi, parlamentari români și moldoveni deopotrivă, ca și pentru toți cetățenii români şi moldoveni doar o însemnătate istorică, oricât de monumentală ar fi aceasta. Să dovedim, cu ocazia acestei aniversări, că semnificaţia politică a evenimentelor de acum un veac nu şi-a pierdut caracterul actual şi nici capacitatea de a ne mobiliza voinţele.”

Mugur Bogdan Mitroi, Președinte Consiliul de Mediere, potrivit unui comunicat al CM: „Aducând un pios omagiu românilor care au făurit unirea Basarabiei cu Patria Mamă, Consiliul de Mediere își reafirmă crezul că singurul liant național menit să rodească dăinuire și prosperitate pentru poporul nostru este reprezentat de unitatea românilor în cuget, simțiri și Țară! La mulți ani, români de pe ambele maluri ale Prutului! La mulți ani, România!

Viorica Dăncilă, Premierul României, a susținut un discurs la ședința solemnă din Parlament dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, potrivit unui comunicat al GR.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat la şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului dedicată evenimentului aniversat, la Palatul Parlamentului României, potrivit unui comunicat al BOR.

:: Website-ul oficial aici

Legal Days este un proiect dezvoltat de prof. univ. dr. Cristian Jura cu susținerea Societății de Științe Juridice

Prof. dr. Cristian Jura
Daniela Niculcea, Facultatea de Drept, Universitatea din București, Internship Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Secţiuni: Content, Legal Days | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti
SERVICII JURIDICE.RO