BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
4 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Întrebare preliminară cu privire la expresia „să acorde […] o despăgubire corespunzătoare”. UPDATE: Hotărârea CJUE (Dreptul Uniunii nu se opune, cu condiția ca …)
13.09.2019 | Mihaela MAZILU-BABEL


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

13 septembrie 2019: Curtea declară:

Articolul 9 alineatul (7) din Directiva 2004/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, în special noțiunea de „despăgubire corespunzătoare” vizată în această dispoziție, trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care prevede că o persoană nu trebuie să fie despăgubită pentru prejudiciul pe care l‑a suferit ca urmare a faptului că nu a acționat astfel cum poate fi de așteptat în general din partea oricărei persoane în vederea limitării sau a reducerii prejudiciului său și care, în împrejurări precum cele din cauza principală, determină instanța să nu oblige reclamantul din procedura de măsuri provizorii să repare prejudiciul cauzat prin aceste măsuri chiar dacă brevetul pe baza căruia acestea au fost solicitate și acordate a fost ulterior anulat, cu condiția ca această reglementare să permită instanței să ia în considerare în mod adecvat toate împrejurările obiective ale cauzei, inclusiv comportamentul părților, în special în scopul de a verifica dacă reclamantul nu a folosit în mod abuziv măsurile respective. (s.n. – M.M.-B.)

:: hotărârea CJUE

***

04 aprilie 2018: Judecătorul maghiar se întreabă cu privire la expresia „să acorde […] o despăgubire corespunzătoare” (C-688/17 Bayer Pharma).

Situația de fapt:
1. materii UE:
1.1. Apropierea legislațiilor;
1.2. Proprietatea intelectuală, industrială și comercială;
2. expresia „să acorde […] o despăgubire corespunzătoare” cuprinsă în directiva privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală
3. necesitatea de a afla dacă o atare expresie trebuie interpretată în sensul că statele membre trebuie să stabilească:
3.1. normele de drept material privind răspunderea părților,
3.2. precum și cuantumul și modalitatea de acordare a despăgubirii
în virtutea cărora instanțele din statele membre pot dispune ca reclamantul să despăgubească pârâtul pentru prejudiciile cauzate prin intermediul unor măsuri pe care instanța le-a revocat ulterior sau care nu au mai fost aplicabile ulterior ca urmare a unei acțiuni sau a omisiuni din partea reclamantului sau în cazul în care instanța a constatat ulterior că nu a existat o încălcare sau pericolul încălcării unui drept de proprietate intelectuală;
4. dacă da, necesitatea de a afla dacă aceeași dispoziție din directivă se opune reglementării unui stat membru în temeiul căreia despăgubirea prevăzută în cadrul acestei dispoziții a directivei trebuie să facă obiectul normelor generale ale statului membru în materie de răspundere civilă și de despăgubire, potrivit cărora instanța nu poate obliga reclamantul să repare prejudiciile:
4.1. cauzate printr-o măsură provizorie care ulterior s-a dovedit a fi neîntemeiată ca urmare a nulității brevetului â
4.2. și care s-au produs întrucât pârâtul nu a acționat astfel cum era de așteptat din partea sa în situația respectivă sau pentru a căror producere pârâtul este răspunzător din același motiv,
4.3. cu condiția ca reclamantul, la solicitarea măsurii provizorii, să fi acționat după cum era de așteptat într-o asemenea situație.

Dispoziții incidente: articolul 9 alineatul (7) din Directiva 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală

Articolul 9 (extras)
Măsuri provizorii și asigurătorii

(7) În cazurile în care măsurile provizorii sunt revocate sau încetează să se mai aplice datorită oricărei acțiuni sau omisiuni a reclamantului ori în cazurile în care se constată ulterior că nu a existat o încălcare sau o amenințare de încălcare a unui drept de proprietate intelectuală, autoritățile judecătorești sunt autorizate să ordone reclamantului, la cererea pârâtului, să acorde acestuia o despăgubire corespunzătoare ca reparație pentru orice vătămare provocată prin aceste măsuri.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 4 de comentarii cu privire la articolul “Întrebare preliminară cu privire la expresia „să acorde […] o despăgubire corespunzătoare”. UPDATE: Hotărârea CJUE (Dreptul Uniunii nu se opune, cu condiția ca …)”

  1. Să se dea o grilă, ba chiar zece grile – mai ales magistraților care astfel avansează în carieră (sau mai ales celor care doresc să se angajeze în cadrul unor instituții ce se preocupă în special de drepturi fundamentale)… și, după, ne mirăm că nu avem personal care, deși ar avansa pe bune (în temeiul grilelor), nu reușește să propună o soluție rațională și deci temeinic motivată într-un timp relativ rezonabil…

    #memoriașiCopy/paste-ulNuSalvează #spuneSTOPmimatuluiînDrept

    • Mihai BULUGEA spune:

      Pana la urma care e parerea ta legat de subiectul grile?
      A. Esti pentru.
      B. Esti impotriva.
      C. Esti si pentru, si impotriva.
      D. Le vrei in streang (pe ele, pe grile)
      E. Toate variantele de mai sus.

      • Aoleu, îmi cereți părerea despre grile și-mi dați o grilă?!?! :))
        Noroc că nu e de drept.
        Părerea mea e că având în vedere sistemul tridimensional în care trebuie să acționeze judecătorul (adică drept național – drept UE – drept CEDO (las deoparte drept internațional clasic ce ar avea efect direct vertical în România)), și obligația de motivare cât mai coerentă și succintă ce îi șade pe umeri, este MALPRAXIS PROFESORAL să dai grile și să selectezi pe bază de grile (măcar pentru INM). Mai precis, e împotriva realității să speri că vei putea, într-un an de teorie la INM, să remodelezi pe cei selectați pe baza unui criteriu precum grila.

        La fel cred și în cadrul posturilor scoase la concurs de Avocatul Poporului sau de către Curtea Constituțională a României. Acolo selecția trebuie să se facă pe baza trecutului persoanei care aplică: adică

        1. te uiți la actele redactate de persoana respectivă, articolele de specialitate publicate,
        2. și la modul în care ar soluționa un caz cu privire la care îi oferi acces la toate sursele juridice relevante, și o lași timp de 3-4 ore să facă un draft.

        Și tot la fel consider că ar trebui să se întâmple cu judecătorii care doresc să avanseze în carieră (acolo dau grile din drept UE ce sunt pur și simplu înfiorătoare ca simplitate sau înfiorătoare de cât de eronate sunt sau de cum lasă impresia că dreptul UE ar impune ceva când de fapt dreptul UE nu ar impune acel ceva decât în mod tare excepțional). Adică aceștia ar trebui verificați în funcție de cum știu să motiveze o cerere de sesizare a CJUE … a CCR … de cum știu să invoce CEDO .. (și aici te uiți la activitatea lor anterioară din această perspectivă de drept CEDO/UE/constituțional, plus le poți da o astfel de testare în care iar îi lași câteva ore cu toate materialele pe masă).

        Altfel, ne vom tot mira cum de nu mai avem timp nici să respirăm deși uite ce concursuri organizăm, concursuri ce nu pot fi mătrășite, că doar sunt grilă (așa au invocat, dacă nu mă înșeală memoria, niște profesori/avocați și chiar directorul INM la o dezbatere ținută acum vreo doi ani la Facultatea de Drept a Universității de Vest).

        Deci răspunsul meu este:
        1. nu! grile pentru judecători
        2. nu! grile pentru cei care lucrează în instituții menite să protejeze drepturile fundamentale cu prioritate

        iar 3. dacă ar fi să se dea grile pentru restul profesiilor juridice (și doar in extremis), mereu trebuie cu acces la informație juridică, nu altfel.

        Eu refuz să candidez la orice selecție care e pe bază de grile, deși chiar mi-aș fi dorit să lucrez în unele instituții ale statului, și aceasta pentru că ar fi ilogic să susțin ceva ce mi se pare ilogic din temelie. Și am citit suficienti filosofi ca să știu că nu e adevărată zicala Fă-te frate cu dracu, până treci puntea – adică filosofii ăștia au dovedit că de fapt doar iluzoriu crezi că ai trecut puntea și/sau de fapt puntea te duce în infern și/sau devii chiar tu cel cu care te faci frate.

        Totodată, când m-am întors în țară de la master de drept UE în străinătate + stagiu CJUE, și am vrut să mă fac avocată, am avut ghinionul să mă pregătesc pentru grile din noile coduri …. Și în timp ce mă pregăteam, m-am îmbolnăvit fizic observând câte dispoziții erau contrare CEDO sau dreptului UE. Și le-am și picat acele grile pentru că dispozițiile în temeiul cărora trebuia să MEMOREZ erau ilogice și contrare a ceea ce eu învățasem în ultimii doi ani. Atunci am crezut că e ceva în neregulă cu mine, dar acum, observând câte excepții de neconstituționalitate au fost admise, și maniera în care răspunde CJUE la diferitele cereri venite din .ro (de condamnările la CEDO chiar nu are rost să mai vorbesc), realizez că de fapt aveam chiar dreptate. Ceea ce este iar depresiv și trist pentru că arată că elita din România nu l-a înțeles nici măcar pe Kant din moment ce, în principal, pentru a-ți permite să avansezi în viață, te pune să memorezi ca pe Tatăl nostru fix legislația împotriva căreia va trebui să lupți ulterior (aici mai ales din calitatea de judecător), pentru a asigura o garanție efectivă motivului pentru care oamenii făcură contractul social și inventară dreptul:

        https://citate.juridice.ro/129/statul-e-infiintat-ca-sa-apere-drepturile-omului/

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate