Interesul legitim vs. interesul comercial al angajatorului din perspectiva GDPR
11 aprilie 2018 | Roxana TUREAC-RADU
Roxana Tureac-Radu
Întrebarea care se pune este care ar fi temeiul legal în virtutea căruia angajatorul își poate supraveghea salariații? În acest caz, în cele mai multe cazuri consimțământul nu este un temei valid datorită relației de subordonare existente între angajat și angajator. Sunt situații de excepție când consimțământul ar putea fi considerat un astfel de temei legal, respectiv atunci când salariatului i se oferă drepturi suplimentare, când acesta își poate retrage în orice moment consimțământul, când supravegherea se desfășoara pe o perioadă determinată de timp și privește un anumit scop. Eventual, imaginile care sunt captate pe parcursul supravegherii nu trebuie efectiv urmărite tot timpul. Se ajunge, astfel, la un interes legitim.
Interesul legitim este cel mai des temei legal utilizat de către angajatori pentru supravegherea angajaților, însă, atenție, acesta nu trebuie confundat cu interesul comercial al angajatorului. Trebuie foarte bine documentat în ce măsură interesul legitim al societății prevalează față de dreptul salariatului la o viață privată. Sunt două decizii ale CEDO care ne-au arătat practic în ce condiții supravegherea angajaților la locul de muncă, prin intermediul unor camere ascunse, a fost în regulă (Germania) și în ce condiții nu a fost în regulă o astfel de supraveghere (Spania). Trebuie să avem în vedere faptul că, odată ce angajatul a fost informat cu privire la acea monitorizare, cu privire la scopul pentru care el este urmărit, nu putem să derogăm ulterior de la acel scop. Adică, dacă noi spunem si informăm salariatul că intenționăm să monitorizăm un supermarket pentru securitatea angajaților / clienților, nu putem ulterior să folosim acele înregistrări pentru a face eventuale statistici. Perioada de stocare este strâns legată de scop întrucât nu este rezonabil să reținem informațiile captate pe o perioadă foarte lungă de timp. Este important ca atunci când vedem că imaginile respective nu conțin ceva important cu privire la scopul pe care noi l-am determinat inițial, să ștergem cât de repede posibil acele imagini.
Avocat Roxana Tureac-Radu
Partner IK ROKAS & PARTNERS
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Supravegherea video din perspectiva GDPR, ediția 179, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
