Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Interesul legitim vs. interesul comercial al angajatorului din perspectiva GDPR
11.04.2018 | Roxana TUREAC-RADU

Roxana Tureac-Radu

Roxana Tureac-Radu

Întrebarea care se pune este care ar fi temeiul legal în virtutea căruia angajatorul își poate supraveghea salariații? În acest caz, în cele mai multe cazuri consimțământul nu este un temei valid datorită relației de subordonare existente între angajat și angajator. Sunt situații de excepție când consimțământul ar putea fi considerat un astfel de temei legal, respectiv atunci când salariatului i se oferă drepturi suplimentare, când acesta își poate retrage în orice moment consimțământul, când supravegherea se desfășoara pe o perioadă determinată de timp și privește un anumit scop. Eventual, imaginile care sunt captate pe parcursul supravegherii nu trebuie efectiv urmărite tot timpul. Se ajunge, astfel, la un interes legitim.

Interesul legitim este cel mai des temei legal utilizat de către angajatori pentru supravegherea angajaților, însă, atenție, acesta nu trebuie confundat cu  interesul  comercial al angajatorului. Trebuie foarte bine documentat în ce măsură interesul legitim al societății prevalează față de dreptul salariatului la o viață privată. Sunt două decizii ale CEDO care ne-au arătat practic în ce condiții supravegherea angajaților la locul de muncă, prin intermediul unor camere ascunse, a fost în regulă (Germania) și în ce condiții nu a fost în regulă o astfel de supraveghere (Spania). Trebuie să avem în vedere faptul că, odată ce angajatul a fost informat cu privire la acea monitorizare, cu privire la scopul pentru care el este urmărit, nu putem să derogăm ulterior de la acel scop. Adică, dacă noi spunem si informăm salariatul că intenționăm să monitorizăm un supermarket pentru securitatea angajaților / clienților, nu putem ulterior să folosim acele înregistrări pentru a face eventuale statistici. Perioada de stocare este strâns legată de scop întrucât nu este rezonabil să reținem informațiile captate pe o perioadă foarte lungă de timp. Este important ca atunci când vedem că imaginile respective nu conțin ceva important cu privire la scopul pe care noi l-am determinat inițial, să ștergem cât de repede posibil acele imagini.

Avocat Roxana Tureac-Radu
Partner IK ROKAS & PARTNERS

Opinie susținută în cadrul dezbaterii Supravegherea video din perspectiva GDPR, ediția 179, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.