Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
25 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Unde am fost noi, judecătorii, în toți acești ani?
04.04.2018 | Adriana STOICESCU

Adriana Stoicescu

Adriana Stoicescu

Experţi in blaturi şi înţelegeri încheiate în birt, pe un colţ de masă ruptă, scrise pe un şerveţel şifonat, am reuşit să depăşim faza mediocrităţii în arta compromisului.

Înţelegerile altora, încheiate în urmă cu mulţi ani, pe deasupra capetelor noastre, ne-au adus în situaţia de azi, în care justiţia e privită cu un zâmbet neîncrezător şi dispreţuitor.

Zi de zi, privindu-ne cu superioritate şi zbierând, infractori condamnaţi definitiv ne ţin lecţii de drept şi moralitate.

Şi sunt crezuţi, pentru că, se pare, poporului încă îi plac hoţii.

Ce dacă au devalizat o ţară?

Au construit două case sinistraţilor, au împărţit nişte mărunţiş în faţa bisericii, iar asta ar trebui să echivaleze cu o cauză de nepedepsire.

Ne iluzionăm că toată societatea susţine necondiţionat lupta împotriva corupţiei.

În realitate, aceasta e dorinţa oamenilor cu bun simţ şi de bună credinţă.

A celor care încă mai cred în cei 7 ani de acasă, în reguli şi în munca cinstită, în supremaţia legii.

Ceilalţi îi invidiază pe corupţi şi, în adâncul sufletului, îşi doresc să ajungă la fel: în capul meselor pline de bucate, cu tone de aur pe ei, cu maşini şi case fără număr.

Atât.

Şi toate acestea, dacă se poate, FĂRĂ SĂ MUNCEASCĂ ŞI FĂRĂ SĂ RESPECTE LEGEA.

În timp ce alţii erau ocupaţi să caute căile şi mijloacele cele mai potrivite să controleze justiţia, poporul, aşezat comod în fotoliu, privea la televizor spectacolul lipsit de demnitate al încătuşaţilor defilaţi prin faţa camerelor de luat vederi, cu lumini şi microfoane înfipte în ochi.

Episodul achitărilor nu l-a mai urmărit nimeni…

Acum, mulţimea e ocupată să arunce cu noroi în capul sutelor de procurori, consideraţi vinovaţi pentru derapajele, grave, e adevărat, a câtorva.

Când foştii reprezentanţi ai magistraţilor au preferat să stea în pasivitate, am stat şi noi liniştiţi la locurile noastre.

Acum, sărim la beregata celor pe care tocmai ce i-am ales să ne reprezinte şi care încearcă, de bună credinţă fiind, să îndrepte ce se mai poate îndrepta.

Ne lăsăm conduşi de frustrări şi îi contestăm, fără a avea argumente, mânaţi, probabil, doar de dorinţa de a le lua locul, fără să avem înţelepciune şi răbdare….că de susţinere se pare că nu poate fi încă vorba.

Îi aducem la stâlpul infamiei pe inspectorii judiciari, uitând că sunt printre puţinii, care, în temeiul legii, prin acţiunile lor, pot să recredibilizeze sistemul, aducându-ne cu picioarele pe pământ atunci când, plini de noi şi copleşiţi de importanţă, ne credem dumnezei.

Înainte de a ne alătura orbeşte corului de detractori ai procurorilor, acuzându-i pe colegii noştri de toate relele, înainte de a trage adânc aer în piept pentru a striga cu convingere, alături de mulţime, „răstigniţi-i”, poate că ar fi momentul să ne privim în oglindă şi într-un exerciţiu de sinceritate, tardiv, dar atât de necesar, să răspundem la o întrebare simplă:

Unde am fost noi, judecătorii, în toţi aceşti ani?

Dar să o facem repede, pentru ca timpul nu mai are răbdare, iar vinovaţii fără vină cer să se facă lumină!

Judecător Adriana Stoicescu
Președinte Tribunalul Timiș


Aflaţi mai mult despre , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 25 de comentarii cu privire la articolul “Unde am fost noi, judecătorii, în toți acești ani?”

  1. Ionel ARAMA spune:

    Daca intrebarea chiar este sincera, atunci va spun unde v-am vazut eu: langa procurori! Si la greva din 2009, si in salile de judecata, si la chermeze, si pe treptele instantelor.

    • Ioan BUCSA spune:

      Dar cum era mai bine să îi vedeţi!?? Pe lângă interlopi, infractori, politruci sau avocaţii acestora!?

      • Darius MARCU spune:

        E un fals argument prezentarea comparaţiei cu o situaţie mai gravă, pentru a „albi” alta situaţie gravă. Judecătorii nu sunt parteneri de echipă cu procurorii, deşi asta e credinţa multora, trebuie să fie independenţi.
        Genul acesta de argument l-am auzit când se întâmpla ca o primărie să desfiinţeze un spaţiu verde/parc, pentru construirea unei biserici, iar la criticile unora, săreau credincioşii: „Da mai bine era să facă un birt?”, deşi nimeni nu pusese problema asta.

          • Ioan BUCSA spune:

            Păi de ce e eroare logică!? Nu erau tot magistraţi ca să protesteze împreună!? Nu era necesară prezenţa procurorului în dosarele penale şi alte cauze civile ca să stea acolo în dreapta judecătorului(că aşa scrie în R.O.I.)!? De când nu ai voie să mergi la petreceri cu procurorii!? Mulţi dintre ei au fost colegi atât de facultate cât şi de INM, unii s-au căsătorit între ei (aşa cum foarte mulţi sunt căsătoriţi cu avocaţi)! Procurorii au un statut constituţional (spre deosebire de alte profesii), de când a devenit ceva rău ca magistraţii să stea de vorbă între ei, să aibă relaţii de prietenie!? Dar problema se pune altfel: ce înseamnă să fii INDEPENDENT!?? Cumva judele ăla care negocia mita în baie şi trăgea apa ca să nu se audă în căşti era independent!? Dar cei patru judecători sindici de la Tribunalul Bucureşti care repartizau dosarele de insolvenţă pe ochi frumoşi, erau independeţi!? Dar acele două doamne jude care manipulau sistemul Ecris şi vorbeau în lift cum să aranjeze dosarele, crezând că acolo nu sunt supravegheate, erau independente!? Dar acele fost jude la ICCJ (şi soţia la C.Ap. Bucureşti), mai mereu preşedinte de comisii la concursuri pentru funcţii de conducere, care îl aprecia atât de mult pe un rege al asfaltului de prin Moldova încât i-a promis că-l ajută la un dosar de contencios administrativ pe la ICCJ, era INDEPENDENT!? Exemplele pot continua… Eu nu zic că sunt procurori zeloşi, aşa cum sunt şi judecători, care forţează procedura la maxim pentru a obţine o condamnare atunci când probele scârţâie, dar acestea sunt cazuri rare şi nu trebuie generalizate! Oricum, a fi în anturajul unui procuror nu este de natură să-ţi afecteze independența ca judecător dacă doreşti să rămâi independent!

            • V-a explicat domnul Marcu de ce este o eroare logică. Doar pentru că ne putem imagina situații ȘI MAI GRAVE, asta nu înseamnă că această situație nu ar fi gravă și sau rea. Ce e rău nu devine bun doar pentru că există ceva mai rău (pe care ni l-am putea imagina) decât acel rău.

              Deci dvs faceți o eroare logică când întrebați dacă era mai bine un scenariu mai grav să se întâmple. De ce?
              1. Pentru că răspunsul evident este că nu.
              2. Dar doar pentru că răspundem la această întrebare a dvs, nu se modifică cu nimic varianta mai puțin extremă existentă în speță.

              Concluzia este că: Din două rele, ambele TREBUIE ERADICATE.

            • Adică dvs când i-ați răspuns domnului Aramă ați plecat implicit de la falsa premisă că ar trebui de ales între două rele (i.e. amalgamul procurori-judecători și avocat-infractor), din moment ce ați adresat respectiva întrebare.

              Premisa este falsă deoarece e eronat crezul că e necesară o alegere, putându-se, pe de altă parte, susține că împotriva ambelor situații trebuie să se lupte pe viitor printr-o reglementare aferentă.

              • Ioan BUCSA spune:

                A fost o întrebare retorică, deoarece ce a afirmat dumnealui este ceva normal, are temei legal, nu că este ceva rău sau bun! Modul cum a spus-o dumnealui pare că ar fi ceva rău! De altfel, văd că şi alţii consideră că acest statut al procurorilor ar fi contrar CEDO. Păi mai întâi să se schimbe Constituţia, legislaţia şi regulamentele în vigoare! Dar tot nu văd ceva rău în a sta lângă un procuror care îşi face treaba astfel cum scrie la procedură! Cum nu văd ceva rău în a sta lângă un avocat onest!

            • Darius MARCU spune:

              Faptul că, în mod forţat şi nerealist, procurorii sunt asimilaţi magistraţilor, nu înseamnă că au acelaşi statut de independenţă şi imparţialitate precum judecătorii, fiind chiar asimilaţi unei părţi în proces (teoria aparenţei). Există practică CEDO în acest sens. Protestul judecătorilor cu cei asimilaţi unei părţi din proces erodează ideea de imparţialitate a judecătorilor.
              Plus că judecătorii protestează EXCLUSIV cu privire la modificările legislative care nemulţumesc acuzatorii, nu şi cu privire la modificări care încalcă practica CEDO – dreptul la un proces echitabil al acuzaţilor (ex.înlocuirea dreptului la expertiza independentă cu simpla posibilitate aflată la latitudinea organului judiciar)

              • Ioan BUCSA spune:

                Păi cum să nu protestezi când vezi că unele modificări parcă sunt făcute ca să scape inculpaţii de condamnări(de ex. un efect al ieşirii la pensie cu doar 20 ani vechime va fi acela că în multe dosare penale va trebui reluată administrarea probatoriul având în vedere cauza Beraru, iar coroborat cu numeroasele neconstitutionalităţi ale normelor de procedură penală privind camera preliminară care lungesc foarte mult procesele penale, există toate şansele ca pentru mulţi inculpaţi să intervină prescripţia răspunderii penale; nu cred că pe legiuitor l-a durut atât de tare sufletul de magistraţi atunci când a făcut această modificare, ci se urmăreşte chiar a se crea o criză de personal în sistem al cărui efect va fi întârzierea şi mai mult a soluţionării dosarelor datorită supraîncărcării magistraţilor rămaşi în sistem, iar apoi se va veni cu cine ştie ce soluţii „salvatoare”!!!

              • Stimate domn Bucsa,

                Mi se pare că domnul avocat Marcu arată că problema constă în faptul că protestul s-a realizat:
                1. împreună și
                2. doar în legătură cu anumite posibile încălcări de drepturi fundamentale.

                Ca atare, mi se pare că problema nu e că s-a protestat, ci că s-a protestat selectiv, și că s-a protestat împreună (i.e. procurori cu judecători de penal)

                E ca și cum ar fi stat pe trepte avocații de penal cu judecătorii de penal, și s-ar fi indignat procurorii (și cetățenii).

                Cât despre prescripție și impunitate – cel puțin în domeniul dreptului UE – în urma noii jurisprudențe CJUE e foarte posibil ca judecătorii să fie obligați să lase deoparte normele de prescripție, și să judece în continuare, pentru că altfel s-ar încălca eficiența dreptului UE.

                De asemenea, normele de prescripție e posibil să fie nevoie să fie lăsate deoparte și ori de câte ori altfel s-ar încălca art. 2 din Convenție.

  2. Procurorii ştiu foarte bine care este rolul lor în proces. Ei ştiu că procurorul este la fel de „magistrat” cum este şi avocatul, aprodul sau grefierul. Şi avocatul, aprodul sau grefierul sunt „magistraţi” în sensul de funcţionari de instanţă, însărcinaţi cu promovarea şi administrarea justiţiei.
    Problema cu procurorii este că le convine această confuzie din 2 motive:
    1. prestigiul (fals – la CEDO au fost deja ridiculizaţi că-şi spun „magistraţi”) – cum îşi spunea Pompiliu Bota că este „avocat” sau alţii care-şi spun conţi, alteţe, împăraţi, regi;
    Mai ţineţi minte ameninţarea cu concedierea grefierilor de acum 15 ani dacă nu au facultatea de drept? Iată că acum toţi au. Le-au crescut salariile. A crescut competenţa? Nici vorbă. Mai rău, SGS Şcoala Intercontinentală de Grefieri produce grefieri profesionişti mai slabi decât liceenii de clasa a 12-a care au curs de dactilografă.
    Dacă vedeţi ce viteză de dactilografie… Este de vis. Şi o râmă care tastează cu coada scrie mai repede.
    E vorba doar de bani. Licenţe contra bani. Şcoli fantomă pentru muls bani.
    Ţineţi minte sporul de 15% pentru „doctorat”?
    Văleu! Era o inflaţie de magistraţi la „doctorate” copy/paste. Cum a dispărut sporul, au dispărut şi şcolile doctorale. Nimeni nu mai are interes în studiul aprofundat al dreptului. Era studiul aprofundat al bancnotelor.
    Dă-le suficienţi bani cui trebuie şi vor schimba şi constituţia României şi schimbă şi denumirea înapoi în Republica Populară Romînă, sau mai bine Republica Culturală Română, deşi numărul de analfabeţi în RO e cel mai mare din Europa.
    Cine vorbeşte de principii juridice se înşeală.
    E vorba doar de bani.
    Şi pe vremea lui Ceauşescu erau şi judecători şi procurori. Ei au perpetuat dictatura. Deci dacă au fost în stare să facă ce au făcut atunci, cu ce credeţi că sunt mai breji şi mai principiali acum în noua „epocă”?
    Toţi magistraţii de azi au învăţat la picioarele magistraţilor comunişti. Toţi. Fără excepţie.
    Principiile juridice sunt eufemisme folosite pentru a negocia despre bani.
    Când auzi un teoretician procuror vorbind „în sistemul român rolul procurorului în magistratură… bla, bla, bla” Traducere: „Câţi bani îmi dai ca să respect statul de drept?” La fel şi parlamentarii.
    Fiecare cuvânt rostit de procurori poate fi convertit într-o expresie bănească.
    Traduceţi fiecare cuvânt în LEI şi veţi înţelege mult mai bine ce vor să spună.
    Veţi afla preţul statului de drept.
    Avem o justiţie sui generis.

    • Darius MARCU spune:

      Apropo de doctorate, un procuror imi relata, amuzat, acum cativa ani, după primele scandaluri cu plagiatele, cum au inceput sa dispara de pe peretii birourilor colegilor, titlurile de doctor inrămate. Ramăseseră pereții cu zonele mai curate unde fuseseră fixate ramele…

    • Florin-Iulian HRIB spune:

      Nu toţi grefierii au studii superioare. Am destui colegi doar la CAAI cu studii medii.
      Ai antrenat cumva rîme să tasteze cu coada?! Comparaţia e jignitoare şi realmente stupidă. Am avut colegi la SNG care au reuşit să tasteze cu o viteză de 50-60 de cuvinte pe minut!

      • Aşa este! Comparaţia e jignitoare.
        Viteza minimă de dactilografiere pentru o secretar(ă)/grefier acceptată în SUA este de 65 cuvinte pe minut. În firmele mari de avocatură, viteza minimă este de 75-80 cpm. Dactilografia se învaţă în liceu în SUA, de cel puţin 50 de ani. Este un curs uzual în toate liceele americane. În SUA nu poţi absolvi facultatea de drept fără să ai 4 ani de colegiu terminaţi. Deci 12+4+3=19 ani de şcoală pentru a absolvi dreptul.
        Deci grefierii „performeri” din RO care tastează cu 60 cpm nici nu sunt luaţi în considerare la nici cea mai păduchioasă casă de avocatură americană. În schimb, în RO, sunt grefieri la Curtea Supremă.
        Pentru anumite profesii, de exemplu „medical transcriptionist” se cere 90-120 cpm.
        Deci aş dori să fiu scutit de comentarii în acest domeniu.
        Educaţia primită la SNG este jignitoare. Viteza de dactilografiere de 65 cpm este un minim sub care nici măcar nu ar fi trebuit să absolviţi.
        Sunt sigur că tastaţi cu două degete majoritatea dintre voi.
        Ce e jignitor este că sunteţi slab pregătiţi dar vă şi mândriţi cu lucrul ăsta. Sunteţi plini de mândrie în mediocritatea voastră.

        • Florin-Iulian HRIB spune:

          Cred că faci confuzie între stenografie şi dactilografie (120 de cuvinte pe minut?! Haida-de!), tot aşa cum eşti de bine „informat” cu privire la studiile grefierilor din România. Ce ai văzut din sala de judecată – presupunînd că mentorul tău P. Bota te-a îndrumat spre aşa ceva cînd erai „avocat constituţional” – nu este decît vîrful aisbergului în ceea ce priveşte profesia de grefier. Poate dacă ai participa la un concurs adevărat, cum ar fi cel de la SNG sau INM, ai afla cît de bine pregătit trebuie să fii ca să reuşeşti să intri şi apoi ai vedea şi ce fel de pregătire continuă se face acolo… Pînă atunci, eşti doar un ipochimen care se crede atotcunoscător şi care nu prea are ce face, din moment ce-ţi pierzi timpul comentînd aiurea la mai toate articolele publicate pe JURIDICE.ro!
          Şi, da, sînt mîndru că am absolvit SNG, chiar dacă am unele critici la adresa şcolii!
          P.S.: Chiar te scutesc să mai faci comentarii în acest domeniu, fiindcă e clar că nu te pricepi…

      • Stimate domn Hrib,
        Am facut si eu 2 ani de scoala postliceala de steno-dactilo in RO si secretariat imediat dupa liceu, acum vreo 25 de ani (Colegiul economic Hermes in prezent) inainte sa termin dreptul. Foarte utila.
        Viteza de steno acceptabila in SUA este de 200 cpm – foarte multi stenotipisti scriu curent la 300 cpm (in engleza, desigur) sper ca stii cum arata o masina de steno. Nu vorbesc de steno de mana, asta nu se mai foloseste in SUA de 60 de ani.
        Deci inca o data, SNG – scoala de dactilografe amatoare.
        Putini judecatori romani au intrat intr-o instanta americana sa vada cum se deruleaza procedura.
        Dactilografe arogante care scriu cu doua degete. Aratatoare, cu unghii false de 2 cm.

      • Nici nu primesti licenta de stenograf judiciar in SUA daca nu stenografiezi cu MINIM 225 CPM. (nu stenografia manuala – nu se foloseste asa ceva)
        Dumneata te lauzi ca marii performeri de la SNG dactilografiaza cu 50 cpm? Nici nu-i de mirare ca redactarea unei hotarari dureaza 6 luni.

  3. Doamna Judecator,

    Va intreb unde erati cand s-a semnat Planul de Masuri?

    https://media.stiripesurse.ro/other/201803/media-152173667954060300.pdf

    Ma intreb unde sunt avocatii sa protesteze pentru pervertirea Justitiei? Eu ca avocat nu as mai intra intr-o instanta. Unde este independenta cand s-au semnat Protocoalele? Cum sa mai am incredere in Justitie cand e pe mana cu ANAF, sau este pe mana cu procurorul, sau cand SRI dicteaza actul de justitie? Cum sa-l mai apere avocatul pe contribuabil, cand ANAF ii spune judecatorului sa aduca banii la buget? Acum inteleg toate deciziile din Contencios. Erau masluite!!!

    • Greşeşti, Udrescu!
      Ce treabă are justiţia? Protocolul este semnat între ministere şi instituţii ale Executivului, ale Administraţiei de Stat – aflate în subordinea primului ministru.
      Ce treabă are justiţia, adică instanţele? ICCJ nu este parte semnatară în acest protocol.
      Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public fac parte integrantă din Executiv.
      Ce treabă au judecătorii cu Planul de Măsuri?

      Ministerul Justiţiei şi Parchetele nu înfăptuiesc justiţia.
      Curţile de justiţie înfăptuiesc justiţia.
      Să nu încurcăm borcanele.

      • Kurtyan,

        Poate gresesc in rationamentul tau, si da, am prezentat numai planul de masuri. Eu stiu (inca nu mi-a parvenit), ca intre Instante si ANAF exista o intelegere. Apoi a fost si Protocolul SRI-MP, ca doar procurorii la noi sunt si magistrati, deci extins, vorbim de o componenta a justitiei. Nu intra procurorul pe aceiasi usa cu judecatorul?

        La nivelul anului 2011, Presedintele ANAF Blejnar iesea de la judecatorii de contencios de la Curtea de Apel Bucuresti (vazut de mine personal). Ce cauta acolo? MODERAT? Te legi de teorie si uiti practica.

        Nu se poate vorbi despre o justitie independenta atata timp cat administrarea ei se face pe prevederi secrete, FARA ACCEPTUL PARLAMENTULUI, iar actualul Protocol o demonstreaza. Constitutia ne spune ca „justitia se infaptuieste in numele legii”, iar un principiu fundamental al statului de drept („rule of law” – domnia legii) este ca legea e publica si accesibila TUTUROR, ea fiind votată de PARLAMENT.

        Judecatori de marca au spus: In vederea apararii cu adevarat a independentei justitiei, CSM are obligatia sa spuna clar si raspicat ca toate legile, regulamentele, protocoalele ce vizeaza administrarea justitiei trebuie sa fie publice iar accesul publicului la acestea este garantat. Acesta este fundamentul statului de drept, de la care nici o derogare nu poate fi admisa!In privinta protocoalelor dintre SRI si Ministerul Public, sau orice alta entitate a autoritatii judecatoresti, solutia CSM trebuia sa fie una simpla si imediata: sa ceara Procurorului General desecretizarea de indata a oricarui protocol semnat intre Ministerul Public, sau orice alta structura de parchet subordonata, si SRI sau orice alt serviciu de informatii cu suspendarea tuturor dosarelor. Si totusi azi, in loc sa arunce dosare la cos, instantele continua sa elimine, daca elimina, proba interceptarilor nelegale.

        Protocolul este un acord de vointa si pana cand nu stim ce acorduri de vointa si din partea caror indivizi sau institutii au fost exprimate, cu ce interese (personale, ca de exemplu acordul prin care se lua pamantul cetatenilor MODERAT, prin controale DGAF cu info MODERAT). Daca toate aceste aspecte se confirma, cred ca atunci este si de datoria noastra sa solicitam din partea institutiilor noastre desecretizarea.

        Vrei sa-ti povestesc despre toate expertizele pe care le-am efectuat in fiscalo-penal si cum exista dovezi clare de coniventa? Dna Stanciu Presedinte ICCJ, in dosarul MODERAT, ii da judecatorului care a incalcat independenta justitiei cu suspendare si lui ML 4 ani, dupa ce acesta a platit si presupusul prejudiciu de 1 milion de euro si i-au fost confiscate si masinile de 1 milion de euro, pentru ca nu a declarat nimic despre MODERAT, chiar daca acesta a participat la dosarul de insolventa LI in care au platit 13 creditori, cu peste 5,5 mil euro. Nu a contat evidenta. L-au devalizat apoi pe ML si prin tot felul de popriri, manevre i-au luat 33 de milioane de euro, in proprietati, fiindu-i confiscate toate actele contabile de la toate firmele.

        Dar de MODERAT care a fost exclusa din magistratura, pentru care SG a declarat ca in coniventa cu LCK si FC in biroul MODERAT au planificat dosarul A3? Si dosarul ramane judecat. Si sa nu-mi servesti placa cu DV ca o merita, pentru ca nu au existat probe clare in dosar. Dl judecator Lupascu, de o valoare inestimabila a spus-o, nu eu.

        Dar de dosarul MODERAT in care acelasi SG a planificat cu LCK si SG pentru a-l elimina pe MODERAT din Media? Sa nu mai zicem de atacul concertat la peste 70% din media.

        Mai mult, este inadmisibil ca pregatirea continua sa fie efectuata de ANAF pentru judecatori. Mai este inadmisibil ca judecatorii sa nu aiba o pregatire fiscala la baza si sa judece dosare fiscale sau fiscalo penale. Mai este inadmisibil ca pe langa judecatori sa nu existe referenti specializati in fiscalitate. Mai este inadmisibil ca baza de date si jurisprudenta CJUE sa nu faca parte din materialul ce sta la baza solutiei, decat ca studiu individual. Mai este inadmisibil ca ICCJ sa continue sa dea solutii ce incalca tratatele internationale. Cred ca am spus suficient.

    • Ioan BUCSA spune:

      Nu ştiu cum aţi ajuns la concluzia că ANAFspune judecătorului ce soluţii să dea în contencios fiscal!!! Faptul că mai multe organe ale statului care au printre atribuţii prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, spălarea de bani, au semnat un plan de măsuri, nu poate fi decât salutar!

      Din foarte multe dosare, numai de la numele asociaţilor şi administratorilor îţi dai seama că există înţelegeri şi s-au înfiinţat mai multe firme doar în scop evazionist; problema mai acută acum este şi faptul că se pare că membrii ai mafiilor italiene îşi extind afacerile şi la noi(a se vedea cazul din Slovenia, cel din Piteşti); dar dacă organul fiscal şi parchetul nu au reuşit să demonstreze existenţa unor fapte penale, atunci judeci frumos, aplici şi CJUE in materie de TVA şi altele, şi dai câştig de cauză celui care „nu a ştiut şi nici nu putea să ştie că furnizorul său era implicat într-o fraudă”-cam aşa face judecătorul, el nu aplică niciun plan de măsuri!

  4. Ioan BUCSA spune:

    Stimată d-nă Mazilu, din comentariile domnilor Aramă şi Marcu nu rezultă că se refereau la drepturi fundamentale ale omului (dar e posibil să fi vizat mai ales drepturile inculpaţilor, decât cele ale victimelor), iar când se va dori ca atât magistraţii, cât şi avocaţii să fie în subordinea politicului, de ex. să fie anchetaţi disciplinar de funcţionari din cadrul Ministerului Justiţiei cum a fost odată, atunci vom protesta împreună. Din câte îmi aduc aminte, protestul din 2009 viza independenţa justiţiei, inclusiv d.p.d.v. financiar
    https://www.juridice.ro/84805/opinii-magistrati-ref-protest-si-legea-salarizarii-unitare.html

    Cât despre aplicarea normelor dreptului UE şi art. 2 (dreptul la viaţă) din CEDO, cele mai multe fapte pentru care sunt trimişi în judecată cei care fac legi acum nu au legătură cu aceste dispoziţii; oricum pentru astfel de fapte sunt prevăzute pedepse mari a căror termen de prescripţie este mai lung; dar cei mai mulţi dintre ei sunt urmăriţi penal pentru fapte care au prevăzute pedepse de până la 5 ani sau 7 ani; ei sunt gulerele albe care nici nu consideră statul ca pe o victimă a faptelor lor, ci doar un fraier care a fost păcălit, deşi în acelaşi timp tot ei reprezintă statul.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.