Secţiuni » Selected
Selected Top Legal
CorporatePlatinum members
Print Friendly, PDF & Email

UNBR. Manifestul Profesiilor Liberale din Uniunea Europeană
13.04.2018 | JURIDICE.ro

Vineri, 13 aprilie 2018, Uniunea Națională a Barourilor din România a publicat documentul elaborat de Comitetul Economic și Social European intitulat ”Manifestul Profesiilor Liberale din Uniunea Europeană”, potrivit unui comunicat.

Documentul își propune să evidențieze rolul și importanța deosebită a profesiilor liberale pentru societate, precum și necesitatea menținerii reglementării acestora ca garanție a furnizării de servicii profesionale de înaltă calitate clienților, pacienților și consumatorilor.

Totodată, „Manifestul” exprimă preocuparea Comitetului Economic și Social European de a elabora o definiție clară, coerentă și atotcuprinzătoare a profesiilor liberale, enunțând, în acest sens, criteriile europene necesare definirii conceptului de profesie liberală.

Textul integral al documentului:

„UNIUNEA PROFESIILOR LIBERALE DIN ROMÂNIA

MANIFESTUL PROFESIILOR LIBERALE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

Începând cu semnarea Tratatelor de la Roma, profesiile liberale au fost recunoscute drept un element al societății civile.
În plus, pentru a fi importante din punct de vedere economic, ele au avut, de asemenea, o semnificație esențială pentru orice sistem liberal care-și propunea să sprijine societatea civilă europeană și garantarea drepturilor civile.
Elementele cheie ale profesiilor liberale se referă în primul rând la reglementarea acestora, care cunoaște o intensitate variabilă și diferite caracteristici. Această reglementare poate intra în conflict cu altele atunci când serviciile sunt furnizate într-un alt stat membru.

Ca urmare, au existat o serie de măsuri de standardizare a reglementărilor care să conducă la o reducere a regulilor care se aplică unei anumite țări. Conform Comisiei Europene, mai puțină reglementare înseamnă un trafic de frontieră mai intens și mai multă creștere bazată pe serviciile profesionale.

Chiar de la începutul derulării serviciilor pe piața internă și a eforturilor Comisiei Europene de a implementa acest lucru, profesiile liberale au trebuit să lupte cu instituțiile europene pentru a descoperi ce înseamnă aceste reguli economice și dacă ele sunt transferabile.

Retrospectivă

Această luptă este reflectată în câteva dezvoltări curente, inclusiv diferite proceduri de infringement și Pachetul de servicii prezentat în luna ianuarie 2017. Din perspectiva Uniunii Europene, profesiile liberale sunt parte a profesiilor reglementate. Nu s-a făcut nici o distincție între profesiile liberale și profesiile reglementate.

Este foarte probabil ca această dezbatere să continue și că există o presiune ca aceste profesii să reducă reglementarea în interesul unei mai mari creșteri economice care va deveni tot mai intensă.

Dacă dorim să aruncăm o lumină asupra caracteristicilor specifice ale profesiilor liberale în general și mai concret în ceea ce privește disputa dintre reglementare și liberalizare, va fi necesar să lucrăm în direcția unei înțelegeri comune a profesiilor liberale și a unei definiții adecvate la nivel european.

În acest sens, diferitele documente ale legislativului european, rezoluții ale Parlamentului European, decizii ale Curții Europene de Justiție și alte inițiative ale Uniunii Europene au făcut referiri la profesiile liberale, dar fără a prezenta o definiție completă a acestui concept.

Exemplele includ mențiunea din articolul 57 ( d) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene referitoare la furnizarea de servicii și articolul 43 din Directiva referitoare la Calificările Profesionale adoptată în anul 2005.
O definiție europeană comună a profesiilor liberale ar putea fi adăugată și completată cu definițiile legale existente la nivel național, precum și cu alte definiții.

În special, acestea includ o listă de criterii stabilite de Curtea Europeană de Justiție în anul 2001, articolul 43 din Directiva privind Calificările Profesionale, precum și definițiile dezvoltate de diferite asociații, inclusiv cele care joacă “rolul de umbrelă în anii anteriori”.

O definiție europeană comună trebuie să se bazeze pe definiții deja existente și elemente cheie comune, fără a fi excesiv de rigide, astfel încât să se poată adapta schimbărilor ce au loc pe piața muncii și apariției de noi profesii.
Totodată, o astfel de definiție ar putea conduce la concentrarea eforturilor în cadrul instituțiilor europene în vederea realizării unui consens care să vină în sprijinul furnizorilor de servicii de interes social ce solicită adoptarea unei reglementări specifice ca urmare a naturii distincte a activității pe care ei o desfășoară.

O astfel de reglementare va contura domeniile privind competiția europeană aplicabilă furnizorilor de servicii într-o direcție în care ei sunt capabili să îndeplinească cerințele și sarcinile specifice și să se dezvolte.

Procedând astfel, Comitetul Economic și Social European și-a asumat responsabilitățile consultative vis-a-vis de Comisia Europeană, Consiliul și Parlamentul European cu scopul de a reconstrui încrederea în Europa și a întări Piața Unică.

1. Rezultatele Conferinței: descrierea profesiilor liberale în trecut, prezent și viitor

Criteriile europene privind definirea profesiilor liberale

Urmare discuțiilor care au avut loc în Europa, Conferința a scos în evidență faptul că conceptul de profesie liberală are la bază o serie de elemente care pot fi folosite pentru o definiție europeană.
Profesiile liberale pot fi caracterizate astfel:
– Furnizează servicii intelectuale bazate pe o calificare sau pregătire profesională specifică;
– Serviciile sunt furnizate în mod personal și sunt bazate pe o relație de încredere;
– Activitatea este desfășurată în mod autonom și pe baze profesionale independente;
– Profesiile liberale sunt caracterizate prin etică profesională, au o obligație față de autoritatea contractantă și li se cere să acționeze în interes public;
– Profesiile liberale sunt obiect al sistemului de organizare profesională și supraveghere;
– Caracteristicile de mai sus nu apar în totalitate în fiecare definiție. Anumite trăsături sunt foarte comune în timp ce altele apar doar ocazional și sunt formulate în mod diferit cu nivele diferite de semnificație. Destul de frecvent, sunt făcute mențiuni cu privire la calificări specifice, de natură intelectuală a serviciilor furnizate și autonomia/independența a acelora care aparțin unei profesii liberale. Referirea la o relație specială de încredere și obligațiile unui serviciu public este de asemenea prezentă în anumite definiții.
– Aceeași abordare este aplicabilă și ideii de pregătire profesională. Puține potriviri au fost găsite cu privire la legile care reglementează profesiile, autoreglementarea profesională, nevoia de înregistrare, codul de conduită profesională și principiile etice. Definițiile din spațiul germanic sunt în general mai cuprinzătoare și includ mai multe criterii, fără a fi însă prea greoaie și excesiv de complicate.

Întrebări cu privire la viitor ridicate în cadrul Conferinței care să fie explorate ulterior de către Comitetul Economic și Social European:
– În condițiile unei crize instituționale de încredere se pune întrebarea dacă în conformitate cu studiile socio-epidemiologice, sunt profesiile liberale parteneri de încredere pentru cetățenii europeni, sprijiniți de diferitele măsuri de reglementare luate de diferitele state membre. Pot ele să reprezinte un stâlp important al eforturilor viitoare de a reconstrui încrederea în Uniunea Europeană;
– Principiile etice în calitate de principii diriguitoare sunt oare o trăsătură intrinsecă a profesiilor liberale ca ele, în conformitate cu principiile etice, să acționeze atât în interes public cât și în interesul direct al contractorului? Este etica un element cheie necesar pentru educarea și pregătirea profesioniștilor liberali?

Schimbarea societății: noi cerințe și necesități cerute pentru înființarea de noi profesii liberale ca parte a nivelului de trai.

Societatea industrializată digitalizată: profesiile liberale trebuie să-și perfecționeze în mod continuu propriile lor activități și este esențial ca ele să evalueze potențialul și efectele digitalizării asupra tuturor profesiilor liberale, scopul serviciilor pe care le furnizează, domeniile de activitate și relația specială de încredere cu consumatorii, clienții și pacienții.

Impactul măsurilor privind eficiența costurilor și capitalizarea profitului: conflictul potențial cu privire la garanțiile referitoare la protecția de înalt nivel acordată consumatorilor, clienților și pacienților. Propunerea de a combina aceste aspecte cu rezultatele reuniunii de la Gothenburg cu privire la domeniul social.

Autoreglementarea și administrația: protecția autoreglementării și administrația datorită proximității pieței și necesitatea unei reglementări speciale, determinată de avantajul cunoștințelor asimetrice demonstrate vis-a-vis de stat pe de o parte și consumatori, clienți și pacienți pe de alată parte.

Calitate și preț: Analizarea legăturilor în acord cu studiul actual al Universității HEINRICH HEINE din Dusseldorf.

Gen: Există condiții specifice de gen care să reglementeze accesul în unele profesii?

Există în acestea o proporție mai mare a femeilor decât în alte sectoare din domeniul serviciilor?

Coduri de conduită: Actualele sisteme de reglementare de la nivel național sunt ele potrivite și complementare pentru abordările de la nivel european pentru a fi utilizate în scopul consolidării drepturilor profesiilor liberale și ale consumatorilor, clienților și pacienților?

Obligații pentru profesiile liberale: Pot oare diferitele reglementări ale obligațiilor și sistemele juridice care determină obligațiile profesiilor liberale în Europa să reprezinte un obstacol major pentru Piața Internă și cum poate acesta să fie înlăturat.

Comitetul Economic și Social European a creat o nouă categorie și un instrument de lucru intitulat” profesiile liberale”.

Participanții la Conferință au solicitat Comitetului Economic și Social European să-și intensifice eforturile pentru consolidarea profesiilor liberale ca parteneri de încredere, precum și a societății civile europene prin dezvoltarea platformei europene a părților interesate.”

:: Manifestul


Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.