Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALS
 
 
Opinii
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Ce este ordinul european de anchetă?

21.04.2018 | Daniela DEDIU
Daniela Dediu

Daniela Dediu

Încep cu o privire scurtă asupra principiului recunoașterii reciproce care stă la baza ordinului european de anchetă. În anul 1999, cu prilejul organizării Consiliului European de la Tampere, principiul recunoașterii reciproce a fost instituit în cooperarea judiciară în materie penală și a fost destinat să devină piatra de temelie a cooperării judiciare în materie penală. Încă de atunci și din programul de măsuri de la Tampere s-a discutat și faptul că acesta ar trebui să se aplice și obținerii de probe în procedurile transfrontaliere. Ulterior, principiul a fost dezvoltat în programul de la Haga când, de asemenea, s-a reiterat ideea ca recunoașterea reciprocă să se aplice și obținerii de probe în aceste proceduri, care vizau obținerea în celelalte state membre.

Ca o primă dezvoltare a principiului în materia probelor, amintim Decizia cadru privind mandatul european de obținerea probelor (2008), care n-a fost un instrument de foarte mare succes pentru că în special se aplica doar probelor existente în statul de executare și nu opera posibilitatea obținerii de probe noi. Prin urmare, nu a fost foarte bine primit în rândul statelor membre.

Ulterior, în 2009, cu prilejul Consiliului de la Stockholm, s-a dezvoltat programul de la Stockholm și s-a discutat, mai ales, faptul că mecanismele de obținere a probelor în procedurile transfrontaliere sunt foarte greoaie și fragmentate. Și s-a discutat din nou necesitatea introducerii unui sistem simplificat și comun în toate statele membre în vederea obținerii de probe. Așa a luat naștere ordinul european de anchetă instituit prin Directiva 2014/41 a Parlamentului și a Consiliului. Directiva a fost transpusă în legislația noastră destul de recent, prin cele mai noi modificări ale Legii nr. 302, respectiv Legea nr. 236/2017. Și ordinul este definit chiar din art. 1 al Directivei ca fiind o decizie judiciară validată într-unul din statele membre în scopul ducerii la îndeplinire a uneia sau mai multor măsuri de anchetă specifice într-un alt stat membru în vederea obținerii de probe sau în vederea transmiterii probelor care deja se află în posesia autorității competente din statul de executare. Să spunem că el înlocuiește comisiile rogatorii clasice și se aplică procedurilor de obținere a probelor, mai puțin echipelor comune de anchetă și strângerii de probe în cadrul unei echipe comune de anchetă. Această excludere este normală pentru că strângerea de probe în cadrul unei echipe comune de anchetă este mult mai facilă și probele pot fi mai ușor folosite în procesele din statele membre.

Proc. drd. Daniela Dediu
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Ordinul european de anchetă, ediția 182 organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Oana Ispas


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan