Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
Drept maritim Drept penal Flux informații Sistemul judiciar

Activitate parchete – 16-20 aprilie 2018. UPDATE: Cerere de urmărire penală, transmisă către ministrul Justiției

25 aprilie 2018 | Anamaria Magdalena SĂRSAN
Magdalena Sărsan

Magdalena Sărsan

UPDATE la cauza detaliată la punctul I.2: Marți, 24 aprilie 2018, Klaus Iohannis, Președintele României, a trimis ministrului Justiției cererea de urmărire penală a lui V.S. T. G., în calitate de fost ministru al Finanțelor Publice în perioada august 2005-aprilie 2007, respectiv decembrie 2009-septembrie 2010, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

Cererea vizează faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 89/P/2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, respectiv săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) Cod penal rap. la art. 6 și art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 38 alin. (1) Cod penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările și completările ulterioare, luând în considerare și Decizia Curții Constituționale nr. 270/2008.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înștiințat cu privire la formularea acestei cereri.
În completarea comunicatului nr. 304 din 18 aprilie 2018, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

 

***

Ca urmare a îndeplinirii cerințelor legale și constituționale referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoane care au deținut o funcție ministerială la data faptelor, respectiv obținerea avizului favorabil din partea Președintelui României, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul V. S., care la data unora dintre fapte a deținut funcția de ministru al Finanțelor Publice, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
luare de mită (două infracțiuni)
trafic de influență în formă continuată.

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.

Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).

În acest context, în prima parte a anului 2005, suspectul V. S. împreună cu C. M. I. și M. M., a pretins de la reprezentanții unei companii un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate cu C.N.C.F.R. S.A. privind reabilitarea căii ferate București-Constanța pentru ca, în schimbul acestui comision, să își exercite atribuțiile care îi reveneau în calitate de ministru al finanțelor publice, respectiv să aprobe finanțarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum și pentru a își exercita ulterior atribuțiile referitoare la asigurarea fondurilor necesare plății facturilor pentru lucrările efectuate.

În perioada 2008-2009, în baza acestei înțelegeri, a primit suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins) în conturile bancare ale unor societăți comerciale pe care le controla.

Ulterior, în perioada 2009-2010, suspectul V. S., în calitatea menționată mai sus, pentru a-și îndeplini atribuțiile sale de serviciu într-un mod care să asigure finanțările respective, a acceptat de la reprezentantul companiei străine promisiunea sumei de 2 milioane de euro iar, în perioada noiembrie 2011- septembrie 2013, a primit suma de 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore, unde avea calitatea de asociat.

De asemenea, în același context, suspectul V. S., în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2013, a pretins și primit de la aceeași persoană suma totală de 2.117.000 euro. În schimbul acestor sume de bani, suspectul V. S. urma să își exercite influența pe care a pretins că o avea asupra ministrului transporturilor pentru a-l determina să asigure finanțarea necesară plății facturilor aferente lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța.

Suspectului V. S. i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

:: Sursa : www.pna.ro

***

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul V. S. care, la data unora dintre fapte, a deținut funcția de ministru al Finanțelor Publice, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
luare de mită (două infracțiuni),
trafic de influență în formă continuată.

De asemenea, față de inculpatul V. S. a fost fixată o cauțiune în valoare de 1.000.000 euro (echivalent în lei) care va fi depusă la o unitate bancară și consemnată pe numele său la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție sau prin constituirea unei garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita sumei respective, în favoarea aceleiași unități de Parchet.

Cauțiunea se va depune în termen de 10 zile.

Inculpatului V. S. i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

:: Sursa : www.pna.ro

***

I. Activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

1. PICCJ. Infracțiuni contra umanității. Continuarea și extinderea urmăririi penale.

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Dosarul Revoluției”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de suspecții:
– general locotenent (r) R. I., la data săvârșirii faptelor, comandant al Aviației Militare și membru al Consiliului Militar Superior;
– amiral (r) D. I., la data săvârșirii faptelor cpt. rang I.

Totodată, în aceeași cauză, s-a dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de suspectul I. I., la data săvârșirii faptelor, membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) pentru fapte comise în intervalul 27-31 decembrie 1989, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiții prealabile de autorizare.

Pentru faptele comise în intervalul 22 -27 decembrie 1989 de către I. I., procurorii militari au solicitat autorizarea președintelui României, necesitatea acestei măsuri procesuale fiind justificată de faptul că, în perioada mențională, CFSN a acționat ca un veritabil Guvern, membrii acestuia fiind asimilați unor miniștri, aspect detaliat pe larg în Precizărilepublicate pe site-ul Ministerului Public în data de 13 aprilie 2018.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

În calitate de comandant al Aviației Militare și membru al Consiliului Militar Superior, gl. lt. (r) I. R. a dat ordine cu caracter diversionist. Astfel, în seara zilei de 22 decembrie 1989, din proprie inițiativă și fără drept, acesta a insistat în emiterea unui ordin prin care a solicitat ca în sprijinul microgarnizoanei Aeroportului Internațional Otopeni să fie trimisă o subunitate a trupelor de Securitate. Acest ordin, dat de o persoană ce nu avea dreptul să intervină în organizarea pazei și apărării Aeroportului Otopeni (cu plan propriu de apărare), a produs o ruptură informațională și de comunicare între forțele angrenate în paza și apărarea acestui obiectiv, constituind sursa unei grave confuzii, factori esențiali ce au creat premisele focului fratricid între militarii MApN și cei ai trupelor de Securitate sosite în sprijin. Fără acest ordin, neregulamentar și inutil, nu ar fi fost posibilă tragedia survenită în dimineața zilei de 23 decembrie 1989, în urma căreia au decedat 48 de persoane (40 militari) și alte 15 au fost rănite. Totodată, față de gl. lt. (r) I. R. există probe care demonstrează că, la data de 23 decembrie 1989, acesta a dat ordin ca elicopterelor de la Regimentul 61 Elicoptere Boteni să le fie schimbate, prin revopsire, cocardele tricolore de pe fuselaj și înlocuite cu alte însemne, de alt format geometric. În condițiile în care gl. lt. (r) I. R. a ordonat, în mai multe rânduri, ca aparatele de zbor amintite să efectueze diverse misiuni deasupra Capitalei (TVR, Cimitirul Ghencea etc.) și în alte zone, cu scopul combaterii presupușilor teroriști, au fost generate confuzii și suspiciuni întemeiate la nivelul militarilor dispuși la sol pentru paza diverselor obiective, situație care a dus la deschiderea focului fratricid și creșterea în intensitate a psihozei teroriste. De menționat că toate afirmațiile făcute cu privire la existența elementelor teroriste s-au dovedit ulterior a fi false.

Din același probatoriu, rezultă suspiciuni rezonabile referitoare la activitatea cpt. rang I E. D., cu privire la care s-a stabilit că, în ținută militară, a lansat personal prin intermediul TVR (începând cu 22.12.1989, orele 14.25) informații false, cu caracter diversionist, ce au avut drept efect instaurarea la nivelul întregii țări a psihozei fenomenului terorist, cu consecințele grave arătate mai sus, respectiv pierderi de vieți omenești, vătămări corporale și lipsirea de libertate a numeroase persoane pe teritoriul României. Același militar a făcut parte din comandamentul militar existent în TVR, iar din această poziție a desfășurat activități ce au avut drept efect intensificarea psihozei cu privirea la activitatea elementelor teroriste.

Ca inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de președinte al CFSN (care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), I. I. a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Prin exercitarea autorității depline, I. I. ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acționat în acest sens. Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unități militare, ordonate în general pe timpul nopții), au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare.

Faza de urmărire penală este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

:: Sursa : www.mpublic.ro

2. PICCJ. Luare de mită. Solicitare formulare cerere de urmărire penală.

În conformitate cu prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi art. 19 din Legea nr. 115/1999, ale Deciziei nr. 270 din 10 martie 2008 a Curţii Constituţionale şi ale art. 305 alin. 4 din Codul de procedură penală, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Preşedintelui României să formuleze cererea de urmărire penală faţă de V. S. T. G., pentru săvârşirea, în exercitarea funcţiei de ministru al Finanţelor Publice, a două infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 şi art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal şi art. 38 alin. 1 Cod penal.

Faptele reţinute în sarcina acestuia formează obiectul unui dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

:: Sursa : www.mpublic.ro

 

3. PICCJ. Spălare de bani. Trimitere în judecată.

Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. Z. (cetățean german), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit în cauză procurorii au reţinut următoarea situaţie de fapt:

În perioada 2005-2015, prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței și a proprietății bunurilor, inculpatul P. Z. a dobândit, deținut și transferat prin vânzare numeroase bunuri aparținând patrimoniului cultural național, furate din situri arheologice din România. În mod concret, în cursul anului 2006, inculpatul a vândut unui colecționar bulgar o brăţară multispiralică din aur (în greutate de 933,4 gr., sustrasă din Rezervația Arheologică din Munții Orăștiei – situl arheologic Sarmizegetusa Regia, dobândită în 2005), obiect având o origine ilicită pe care l-a prezentat cumpărătorului ca aparținând unei colecții private.

De asemenea, acesta a dobândit și deținut 18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice (ce fac parte din cel puțin patru tezaure monetare dispersate), un lot de 473 monede de argint romane republicane și dacice, precum și 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că provin din comiterea de infracțiuni de pe teritoriul României. Totodată, conform unor facturi datate în perioada 2007-2013, inculpatul P. Z. a tranzacționat către diferite persoane sau societăți (din Europa și Statele Unite), peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică). Intermedierea valorificării acestor bunuri a fost efectuată de persoane care și-au asumat rolul de spălători de bani și artefacte, unele trimise în judecată, respectiv condamnate în alte cauze instrumentate de Ministerul Public.

Tipurile monetare identificate prin facturile anterior menționate au fost recuperate de autoritățile judiciare și în alte cauze penale, unele soluționate definitiv, iar altele aflate în curs de soluționare, în urma expertizelor efectuate stabilindu-se că provin din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice românești.

Precizăm că brățara plurispiralică din aur a fost restituită autorităților judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condițiile Convenției U.N.I.D.R.O.I.T. colecționarului de bună credință care a cooperat cu organele judiciare. Brățara se află în prezent în custodia Muzeului Național de Istorie a României din București și aparține Patrimoniului cultural național, categoria Tezaur.

Piesa reprezintă a 13-a brățară recuperată de autoritățile române (dintr-un total de 15 brățări sustrase în perioada 2000-2001 din siturile arheologice), stabilindu-se că, similar celor 12 brățări plurispiralice din aur expertizate anterior, locul de proveniență este situl arheologic Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), punctul arheologic Căprăreața, aparținând unui tezaur regal ascuns în centrul regatului dac.

Alte obiecte recuperate, respectiv 473 de monede și 18 podoabe dacice din argint, au fost repatriate și au fost prezentate în cursul zilei de 18 aprilie 2018 în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc la Muzeul Național de Istorie a României, instituție în custodia căreia se află. Artefactele indisponibilizate au fost predate organelor judiciare române pe 30 martie 2018, acestea urmând a constitui mijloace materiale de probă în cadrul procesului penal.

În cadrul operațiunilor de asistență judiciară internațională, Tribunalul Landului Federal Salzburg a dispus în 2016 instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea inculpatului, până la concurența sumei de 200.000 euro.

Ministerul Culturii și Identității Naționale s-a constituit parte civilă în cauză cu suma reprezentând cheltuielile ocazionate de repatrierea brățării multispiralice din aur, precum și cele conexe.

Dosarul va fi trimis, spre competentă soluţionare, Tribunalului Hunedoara.

Această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

II. Activitatea Direcției Naționale Anticorupție

1. DNA-Iași. Trafic de influență. Punerea în mișcare a acțiunii penale, reținere, control judiciar, arestare preventivă.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 14 aprilie 2018, a inculpatului H. N., avocat în cadrul Baroului Vaslui, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de trafic de influență, ambele în formă continuată,

De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile, începând cu data de 14 aprilie 2018, față de inculpatul B. F. I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
trafic de influență în formă continuată,
complicitate la trafic de influență în formă continuată.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada septembrie-octombrie 2017, inculpatul H. N. în calitate de avocat în cadrul Baroului Vaslui, a pretins și primit de la o persoană (martor în cauză), direct sau prin intermediul celuilalt inculpat, în mai multe tranșe, suma totală de 1.500 euro, pentru a-și trafica influența pe care a pretins că o are asupra polițiștilor din cadrul I.P.J. Vaslui – Serviciul Rutier. Concret, inculpatul a promis persoanei respective, care era cercetată cu privire la săvârșirea unor infracțiuni la regimul circulației rutiere, că-i va determina pe polițiști să-i restituie permisul de conducere.

Într-un context asemănător, în perioada decembrie 2017 – aprilie 2018, cei doi inculpați au pretins de la o altă persoană (martor în cauză) suma totală de 2.400 euro și au primit, în mai multe tranșe, suma totală de 1.900 euro și 400 lei, pentru a determina pe lucrătorii din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Vaslui să elibereze pe numele acesteia din urmă un permis de conducere, fără susținerea examenului auto.

Inculpaților H. N. și B. F. I. li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 14 aprilie 2018, inculpatul H. N. a fost prezentat judecătorilor din cadrul Curții de Apel Iași care au emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Amintim că, anterior, inculpatul H. N. a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, pentru săvârșirea unor infracțiuni similare (comunicat nr. 1216/VIII/3 din 19 decembrie 2017).

Punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

:: Sursa : www.pna.ro

2. DNA. Luare de mită, trafic de influență . Cerere de încuviințare a urmăririi penale, punerea în mișcare a acțiunii penale.

În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de V. S., la data faptelor ministru al Finanțelor Publice, față de care există indicii că ar fi săvârșit două infracțiuni de luare de mită, în perioada exercitării funcției ministeriale.

În același dosar penal, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față următorii:
C. M. I., fost angajat al Ministerului Finanțelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
trafic de influență
complicitate la luare de mită

M. M., la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., pentru săvârșirea infracțiunilor de:
trafic de influență
complicitate la luare de mită

B. C. A., la data faptelor deputat în Parlamentul României, pentru infracțiunea de trafic de influență

– D. C., secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Față de cei patru inculpați s-au stabilit următoarele cauțiuni, după cum urmează:
– C. M. I. – 1.500.000 euro,
– M. M. – 1.000.000 euro,
– D. C. – 500.000 euro,
– B. C. A. – 200.000 euro.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

Infracțiunile de corupție care fac obiectul cauzei au fost comise în legătură cu încheierea și executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate București – Constanța, precum și cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată. Astfel, a rezultat că, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.

Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că activitatea infracțională s-ar fi desfășurat în două etape:

I. în perioada 2005-2014

În contextul participării companiei străine la licitația organizată de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei București – Constanța, reprezentanții acesteia au convenit cu V. S., C. M. I. (fost angajat al Ministerului Finanțelor) și M. M. (persoană apropiată de conducerea C.N.C.F.R.), să le plătească eșalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimb, cei trei se angajau să facă demersuri astfel încât să fie asigurată finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului și pentru ca, ulterior, plățile pentru lucrări să fie făcute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele susmenționate (respectiv V. S., C. M. I. și M. M.). În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia și o serie de societăți controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive.

Concret, din cercetările efectuate a rezultat că, în perioada 2008-2009, în baza acestei înțelegeri, fostul ministru al finanțelor, cu sprijinul inculpaților C. M. I. și M. M. ar fi primit, în conturile bancare ale unor firme deținute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.

În perioada 2006-2014, conform aceleiași înțelegeri, inculpatul C. M. I. a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el și membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosința unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme.

Inculpata M. M. a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deținute sau controlate de către ea sau persoane apropiate.

II. în perioada 2009-2014

În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții aceleiași societăți au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza acelorași contracte de reabilitare a căii ferate, către V. S., către C. D. (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 – octombrie 2010) și către C. B. (deputat în Parlamentul României).

Concret, în perioada 23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010, V. S. și D. C., secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să își îndeplinească atribuțiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanțarea și plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată București-Constanța și, pe de altă parte, finanțarea și plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul București – Câmpina.

La rândul său, în anul 2009, C. B., deputat în Parlamentul României, a acceptat promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca, în schimbul acestei sume, să își exercite influența asupra lui V. S., precum și asupra conducerii Ministerului Transporturilor, în beneficiul companiei străine, în sensul celor anterior menționate.

Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci nivele, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele susmenționate.

În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru și Elveția, prin care au tranzitat banii. În final, banii au ajuns în societăți indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retrași în numerar, fiind transportați și predați în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înțelegerea inițială.

Din suma de 2 milioane de euro pretinsă, V. S. a primit, în perioada noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore unde avea calitatea de asociat.

La rândul său, inculpatul D. C., în decembrie 2010 și mai 2011, a primit suma totală de 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.

În perioada 2010-2017, inculpatul C. B. a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale, respectiv plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat și alte plăți solicitate de către acesta).

La data de 17 aprilie 2018, inculpaților D. C., C. B., C. M. I. și M. M. li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție

:: Sursa : www.pna.ro

3. DNA-Galați. Luare de mită. Punerea în mișcare a acțiunii penale, reținere.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 17 aprilie 2018, a inculpaților:
C. L. M., director al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Maritime (C.N.A.P.D.M.) SA, sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de luare de mită
T. C., marinar în cadrul C.N.A.P.D.M., sub aspectul săvârșirii a patru infracțiuni de complicitate la luare de mită.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În perioada iunie 2017 – 17 aprilie 2018, inculpatul C. L. M., în calitatea menționată mai sus, prin intermediul celuilalt inculpat, a pretins și primit de la patru persoane peste 1.700 euro, în scopul angajării unor persoane în cadrul companiei pe care o conducea pe posturile de „marinar” și „mecanic”.

În realitate, sumele de bani, plătite efectiv de persoanele interesate, au fost mult mai mari, inculpatul T. C. și alte persoane oprindu-și un „comision” cuprins între 100 și 600 de euro.

Ultima „plată”, în valoare de 500 euro, s-a realizat în aceeași manieră la data de 17 aprilie 2018, când s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 18 aprilie 2018, inculpații C. L. M. și T. C. au fost prezentați Tribunalului Galați cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cauză procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție și din cadrul Direcției de Operațiuni Speciale.

Punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

:: Sursa : www.pna.ro

4. DNA-Brașov. Abuz în serviciu, luare de mită, spălare de bani. Punerea în mișcare a acțiunii penale, reținere, efectuarea urmăririi penale.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 18 și 19 aprilie 2018, a inculpaților:

T. D., primar al orașului Ghimbav, județul Brașov, pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, toate în formă continuată

G. A. A., contabil șef în cadrul Primăriei Ghimbav, județul Brașov, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (7 fapte)
luare de mită în formă continuată

D. L., administrator al unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
complicitate abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (5 fapte)
– spălarea banilor, în formă continuată (4 fapte)

G. S., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
complicitate abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată
– spălare a banilor, în formă continuată

T. R., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de spălarea banilor, în formă continuată.

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații:

G. F., administrator în fapt al unor societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
complicitate abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (7 fapte)
– spălarea banilor, în formă continuată (5 fapte)

G. C., administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
– complicitate abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 fapte)
– spălare a banilor, în formă continuată (3 fapte).

Totodată, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul G. A., soțul inculpatei G. A. A., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2009-2015, inculpatul T. D., primar al orașului Ghimbav și ordonator principal de credite, împreună cu inculpații G. A. A. și G. F., în calitățile menționate mai sus, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a dispus, cu încălcarea dispozițiilor legale, achiziționarea de produse (stâlpi de iluminat, mobilier stradal etc.), servicii sau lucrări (amenajare școli și terenuri etc.), de la societățile comerciale controlate de inculpații G. F., D. L., G. C. și G. S.

Bunurile și serviciile respective au fost achiziționate la valori supraevaluate, în mod netransparent, neconcurențial, fiind favorizate firmele controlate de inculpații sus menționați. Procedura aplicată a fost cea a achiziției directe, sens în care inculpatul T. D. a divizat contractele de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică, fără o estimare prealabilă a valorii contractelor de achiziție publică și fără a include în valoarea contractelor de furnizare a produselor valoarea operațiunilor sau lucrărilor de instalare.

Achizițiile respective au fost plătite cu sprijinul contabilului șef al Primăriei Ghimbav, G. A. A. care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu și cu încălcarea prevederilor legale, a semnat ordinele de plată în condițiile în care angajarea cheltuielilor s-a efectuat fără a se exercita controlul financiar preventiv asupra proiectelor de operațiuni și fără a se efectua lichidarea cheltuielilor. De asemenea, ordonanțarea cheltuielilor s-a efectuat formal, în lipsa avizelor emise de compartimentele de specialitate și fără să existe documente justificative care să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor sau executarea lucrărilor.

În același context, în perioada 12 septembrie 2008 – 27 mai 2010, inculpata G. A. A. a primit, în mod direct sau prin intermediul soțului său G. A., în 5 rânduri suma totală de 81.700 de lei, de la inculpatul G. F. (prin persoane apropiate acestuia).

Prin aceste demersuri, inculpații au cauzat un prejudiciu bugetului local al orașului Ghimbav de 18.014.392 lei, sumă care reprezintă totodată, un folos necuvenit pentru inculpatul G. F.

În intervalul 2010-2015, pentru a disimula originea ilicită și a intra în posesia sumei totale de 7.794.175 de lei, obținută în modul descris anterior, inculpatul G. F. i-a determinat pe ceilalți inculpați să transfere această sumă, cu titlul de plăți pentru operațiuni fictive, în conturile bancare ale unor societăți comerciale pe care le administra prin persoane interpuse.

Ulterior, banii au fost retrași în numerar de administratorii legali sau de fapt ai acestor societăți comerciale, fiind remiși apoi inculpatului G. F.

Inculpaților T. D., G. A. A., D. L., G. S., T. R. și suspectului G. A. li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

La data de 19 aprilie 2018, inculpații T. D., G. A. A. și D. L., vor fi prezentați Tribunalului Brașov cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Față de inculpații G. C. și G. F., procurorii anticorupție vor înainta aceleiași instanțe de judecată o propunere de arestare preventivă în lipsă pentru o durată de 30 de zile.

Efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție

:: Sursa : www.mpublic.ro

***

III. Activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

1. DIICOT. Constituire a unui grup infracțional organizat, fraudă informatică, uz de fals, fals intelectual. Trimitere în judecată, control judiciar.

La data de 16 aprilie 2018 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de inculpata B. L.,pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la comiterea infracțiunii de fraudă informatică în formă continuată, instigare la comiterea infracțiunii de uz de fals în formă continuată şi instigare la comiterea infracțiunii de fals intelectual în formă continuată.

Prin rechizitoriul din data de 14 martie 2016 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism –Structura Centrală s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Ș. L. V., SC A. P. SRL, C. P., V. S., V. D. și S. I. I., reținându-se că aceștia, acționând în cadrul unui grup de criminalitate organizată, au decontat ilegal sume importante de bani de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila, în baza unor rețete emise în mod fictiv.

S-a reţinut că în anul 2009 a fost înfiinţată societatea SC A. P. SRL – (farmacie), administrator fiind Ș. L. V. Prin intermediul acestei societăţi, în complicitate cu medici şi funcţionari din cadrul Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate Brăila şi Constanţa, cu ştiinţa majorităţii angajaţilor din cadrul celor patru puncte de lucru ale societăţii, inculpaţii au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor reţete fictive, eliberate de medici specialişti sau de familie.

În cursul anului 2011, în calitate de Preşedinte-Director General al Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, inculpata B. L. a aderat la gruparea infracţională constituită în scopul anterior menţionat şi a contribuit la decontarea ilegală de către S.C. A. P. S.R.L. a unui număr de 141 (o sută patruzeci şi una) prescripţii medicale emise de medicul C. P., în sumă de 2.239.952 lei şi 239 (două sute treizeci şi nouă) prescripţii medicale emise de medicul V. S., în sumă de 2.943.735 lei prin neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu.

Prin ordonanţa din data de 5 octombrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, constatându-se că inculpata B. L. are calitatea de avocat, s-a dispus disjungerea cauzei în privinţa acesteia şi continuarea cercetărilor într-un dosar penal separat, sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, şi abuz în serviciu în formă continuată.

Ulterior disjungerii, din actele de urmărire penală efectuate în cauza inițială au rezultat date noi cu privire la contribuția inculpatei B. L. la activitatea infracțională, stabilindu-se că aceasta, dincolo de acțiunea abuzivă desfășurată în calitate de Preşedinte – Director General al Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, a acționat decisiv pentru constituirea grupului infracțional organizat cercetat în cauza inițială și pentru conceperea mecanismului fraudulos ce a avut drept urmare prejudicierea bugetului Casei Județene de Asigurări de Sănătate Brăila cu impresionante sume de bani.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că la începutul anului 2011, inculpata B. L., împreună cu Ș. L. V., S. T. și S. I. I. a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior mai mulţi angajaţi ai SC A. P. SRL, medici şi funcţionari din cadrul C.J.A.S. Brăila, în scopul comiterii de infracţiuni şi în scopul obţinerii de beneficii patrimoniale. Tot la acel moment, inculpata B. L. a determinat SC A. P. SRL – prin administratorul de la acea dată Ș. L. V. – să introducă în gestiunea societăţii şi ulterior în Platforma informatică din asigurările de sănătate, un număr de 153 (o sută cincizeci și trei) reţete fictive prescrise de către medicii C. P. și V. S. în baza a 45 (patruzeci și cinci) de scrisori medicale emise, de asemenea în mod fictiv, de medicii specialiști oncologi B. C. şi V. D., precum și 40 (patruzeci) de rețete fictive emise de către cei doi medici specialiști, prin care se atesta în mod nereal eliberarea acestor medicamente prin intermediul SC A. P. SRL, cunoscând caracterul nereal al prescripţiilor, respectiv că rubricile acestora (diagnostic, pacient, medicație) au fost completate în mod nereal, că pretinsul beneficiar al rețetei nu suferă de afecțiunea indicată în cuprinsul acesteia şi nu va beneficia de tratamentul prescris, în scopul obţinerii unui beneficiu material, constând în primirea, de la C.J.A.S. Brăila, a valorii compensate a medicamentelor.

Urmare a acțiunii de determinare desfășurate de suspectă, în perioada 1 ianuarie 2011 – 12 iunie 2012, SC A. P. SRL a introdus în gestiunea societăţii şi ulterior în Platforma informatică din asigurările de sănătate un număr total de 193 (o sută nouăzeci și trei) reţete fictive prescrise în condițiile menționate anterior, în cuantum total de 3.921.783,24 lei, decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Brăila, cu avizul conducătorului de la acea dată al instituției, inculpata B. L.

Cauza este instrumentată împreună cu ofițeri de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Direcția Anchete.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Brigărzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Pe parcursul întregului proces penal persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.

:: Sursa : www.diicot.ro

IV. Alte parchete

1. PT Ialomița. Tulburarea ordinii și liniștii publice, ultraj. Punerea în mișcare a acțiunii penale.

Magdalena Sărsan

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership