Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept civil
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Impreviziune. Art. 1.271 Cod civil. Jurisprudență comentată
18.04.2018 | Daniel MOREANU

Secţiuni: Articole, Content, Drept civil, Jurisprudență, Jurisprudență Curți de Apel, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Daniel Moreanu

Daniel Moreanu

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia civilă nr. 4604 din data de 07 noiembrie 2017 a decis următoarele:

„Problema de drept esenţială care trebuie rezolvată în prezenta cauză este în sensul că recurenta-pârâtă-reclamantă trebuia şi putea să aibă în vedere, în mod rezonabil, la data încheierii între părţi a Acordului cadru, creşterea în viitor a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.”

Dispoziţiile legii speciale (şi anume H.G.R. nr. 925/2006) se aplică cu prioritate faţă de norma generală prevăzută la art. 1.271 Cod civil, deşi tot instanța apreciază că prevederile lex specialia reprezintă „o aplicaţie particulară a principiului impreviziunii”.

Întrucât contractul deja prevede o clauză de echilibrare convenţională, respectiv clauza de indexare conform Indicelui Preţurilor de Consum (IPC), ramura servicii emis de Institutul Naţional de Statistică (INS), instanța apreciază că recurenta şi-a asumat riscul apariţiei unor modificări în derularea contractului, astfel încât: „În aceste condiţii, în mod legal, instanţa de fond a reţinut că părţile au anticipat impreviziunea (subl. ns. – D.M.), ca măsură de prevedere, deoarece au înserat la art. 18.2 din Acordul cadru (…) o clauză de majorare tarifară”.

Creşterea salariului minim nu reprezintă o schimbare excepţională a împrejurărilor şi putea fi avută în vedere de către debitor la data încheierii contractului; astfel, aceasta „nu numai că era previzibilă, ci era chiar certă”, creşterea salariului minim pe perioada duratei acordului-cadru fiind calificată de instanță drept „extrem de previzibilă”, astfel încă „sub nicio formă nu se poate afirma că evoluţiile crescătoare ale salariului minim pe economie au constituit elemente imprevizibile pentru recurenta-pârâtă-reclamantă”.

Nota critică:

Importanţa acestei spețe reiese din aceea că jurisprudenţa în materia impreviziunii[1], o instituţie care a dobândit reflectare legală expresă prin Codul civil din anul 2009, este extrem de limitată. Devine, astfel, de o importanţă majoră pentru aplicarea viitoare corectă a acestei excepţii de la principiul pacta sunt servanda[2] ca acest mecanism de justiţie contractuală (contractual justice [3]) să fie în mod corect utilizat de către practica judiciară, având în vedere rolul instanţei de judecată care poate interveni în adaptarea contractului sau încetarea acestuia.

Apreciem motivarea instanței ca fiind eronată în fond din următoarele considerente:

1. Principiul de drept lex specialia generalibus derogant este aplicabil de bună seamă în măsura în care legea specială derogă de la norma generală, conţinând, aşadar, reglementări diferite față de aceasta din urmă.

Or, în speţă analizată dispoziţiile legii speciale reprezentată de art. 97 din H.G.R. nr. 625 / 2006 nu conţin prevederi derogatorii de la norma generală reprezentată de instituţia impreviziunii, ci, prin alin. (4), stipulează că modificarea preţului este posibilă chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile legii speciale, în măsura în care intervin „circumstanţe imprevizibile şi independente de voinţa părţilor”, recte tocmai premisa statuată prin art. 1.271, alin. (2) Cod civil[4].

2. Instanţa de control judiciar apreciază că întrucât contractul încheiat între părţi conţine o clauză de indexare a tarifului conform IPC-servicii publicat de INS, instituţia impreviziunii este exclusă de la aplicabilitate.

În esenţă IPC reprezintă inflaţia[5], iar IPC-servicii reprezintă inflaţia la nivelul serviciilor.

Cu referire la relatia dintre IPC-servicii şi salariul minim, instanţa de judecată retine urmatoarele: „nu pot fi comparate noţiuni diferite care au ca baza de creştere factori diferiţi”, însă, inexplicabil, soluţia aleasă este contrară acestui argument.

Argumentatia instanței este contrară si celor reținute în doctrina de specialitate: ,,problematica impreviziunii nu trebuie redusă la chestiunea inflaţiei, întrucât impreviziunea se impune ca un mijloc de drept eficient în rezolvarea unei situaţii juridice de origine contractuală, determinate de schimbarea imprevizibilă a împrejurărilor, indiferent de natura lor, întrucât alin. (3) al art. 1271 nu distinge în această privinţă, ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (subl. ns. – D. M.).[6].

Așadar, reducerea instituţiei impreviziunii la chestiunea inflaţiei constituie o eroare majoră de interpretare.

3. Cuantumul majorării prin Hotărâre de Guvern a salariului minim brut pe ţară garantat în plată[7] reprezintă o circumstanţă imprevizibilă care nu poate fi anticipată de către debitor.

Salariul minim se stabileşte prin Hotărâre a Guvernului României conform art. 164 alin. (1), teza I din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii care stipulează că: „(1) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor.”.

Nu există nicio dispoziţie legală care să oblige Guvernul să majoreze anual salariul minim, aceasta reprezentând în esenţă o decizie de oportunitate politică și socială influenţată de factori care nu au, de multe ori, de-a face cu performanţele economice.

Legislaţia nu limitează Guvernul în privinţa cuantumului salariului minim şi nici nu stabileşte o limită superioară de creştere.

În aceste condiţii, este practic imposibil pentru un debitor să anticipeze în mod rezonabil cuantumul viitor al salariului minim pe întreaga durată a executării unui contract, mai cu seamă în cazul unui contract pe termen lung (7 ani în speţa dedusă judecăţii)[8].


[1] Impreviziunea este echivalentă în dreptul de sorginte anglo-saxonă instituţiei “hardship”. Pentru mai multe detalii asupra conceptului anglo-saxon „hardship”, a se vedea M. Mekki, M. Kloepfer-Pelèse, Hardship and modification (or “revision”) of the contract.
[2] În acest sens, a se vedea Mona-Lisa Belu-Magdo et allii, Noul Cod civil: comentarii, doctrină, jurisprudenţă, vol. II, editura Hamangiu, București, 2012, p. 586.
[3] Despre raportul dintre conceptele de libertate contractuală şi justiţie contractuală, a se vedea F. Rodl, Contractual freedom, contractual justice, and contractual law (theory), în „Law and contemporary problems”, nr. 2/2013.
[4] Curtea Constituţională reţine în Decizia nr. 623/2016 următoarele: „În esenţă, impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepţional şi exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de la data încheierii contractului în privinţa amplorii şi efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasa executarea obligaţiilor prevăzute de acesta. Drept urmare, clauzele contractului cu executare succesivă în timp trebuie adaptate în mod adecvat la nouă realitate în măsură survenirii unui risc care se circumscrie ideii de impreviziune”.
[5] Conform definiţiei acordate de către INS disponibilă pe web-site-ul : „Indicii prețurilor de consum (IPC) acoperă cheltuielile monetare de bunuri și servicii pentru consumul final, pentru toate tipurile de gospodării rezidente, cu excepția gospodăriilor instituționale, în scopul de a oferi o imagine cât mai relevantă și precisă a inflației (subl. ns. – D. M.). IPC poate fi privit ca o metodă de măsurare, în linii mari, a prețurilor unui model de cheltuieli fixe.” Totodată cu privire la INS-servicii: „În sistemul naţional, în construirea IPC se utilizează un nomenclator de mărfuri şi servicii, structurat pe 54 posturi de produse alimentare, 111 posturi de produse nealimentare şi 50 de posturi de servicii, semnificative pentru consumul populaţiei României (subl. ns. – D. M.).”
[6] În acest sens, a se vedea Fl.A. Baias et allii, Noul Cod Civil. Comentariu pe articole, editura C.H. Beck, Bucureşti, 2012, p. 1331.
[7] Conform definiţiei acordate prin art. 135¹ din Legea nr. 227/2005 privind Codul fiscal: „În înţelesul prezentului titlu, prin salariu de bază minim brut pe ţară se înţelege salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului.”.
[8] În plus, analiza situaţiei creşterilor salariului minim în perioada anterioară încheierii contractului concluzionează că în primii ani ai executării acestuia, ritmul creşterii salariului minim a depăşit substanțial atât ca valoare, cât şi ca frecvență, situaţia anilor anteriori. Astfel, dacă în anii anteriori încheierii contractului salariul minim a crescut cu o frecvenţă de o dată per an şi cu o valoare redusă, în primi ani după semnarea acestuia frecvența creşterilor salariului minim a devenit de două ori per an şi într-un cuantum semnificativ mai mare (atingând un cuantum de 82,25% creștere la data introducerii acțiunii față de cuantumul existent la data încheierii contractului).


* Acest material constituie un scurt fragment. Articolul integral poate fi consultat în revista Curierul Judiciar nr. 1/2018, pp. 20-27.

Av. dr. Daniel Moreanu

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti