Alegere autorități române vs autorități străine de către legiuitor
23 aprilie 2018 | Cristian BĂLAN
Cristian Bălan
În opinia mea, în alegerea autorităților române privind ordinul european de anchetă, legiuitorul a avut în vedere, pe de o parte, legislația penală destul de bogată în materie fiscală din dreptul român și așa zisul pericol social al contravențiilor pentru care nu se impunea efectuarea unor acte de cercetare. Și, în al doilea rând, cred că a avut în vedere și caracterul de simplu act de sesizare al procesului-verbal întocmit de către o altă autoritate decât cele judiciare, anumite oficii, anumite autorități care fac anchete administrative. Pentru că dacă ne uităm în dreptul procesual penal, vedem că ele fac o anchetă administrativă putând întocmi un raport, un ”orice” act care nu poate constitui decât act de sesizare, urmând ca toate verificările făcute de ele să fie reluate cumva în cursul urmăririi penale în cadrul administrării probelor. Legiuitorul, având în vedere aceste aspecte, nu s-a gândit că ar fi necesar ca și alte autorități administrative să aibă competențe pe emiterea ordinului de anchetă.
Pe de altă parte, dacă ne referim la autoritățile altor țări, ele vor emite un ordin european de anchetă urmând să vedem noi dacă l-am recunoaște și executa sau nu, dar probele le folosesc ei. Dacă urmează ca pe transfer de proceduri dosarul să ajungă la noi, avem alte norme care vor reglementa în ce măsură probele adunate de către autoritățile respective prin procedurile respective. Cred că legiuitorul poate putea să aibă o altă viziune asupra autorităților emitente române, dar când s-a limitat la judecător și procuror, cred că acest aspect l-a avut în vedere legiuitorul.
Jud. drd. Cristian Bălan,
Judecătoria Buftea
* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Ordinul european de anchetă, ediția 182 organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
