« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
3 comentarii

Proiectele de modificare a legislației penale, publicate de Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. UPDATE: Adoptare raport ref. CPP. Adoptare în Senat
13.04.2018 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare

13 iunie 2018: Senatul României a adoptat, cu 74 de voturi „pentru” și 28 de voturi „împotrivă”, proiectul de modificare a Codului de procedură penală, potrivit digi24.ro.

În acest caz, Camera Deputaților este for decizional.

***

8 iunie 2018: Joi, 7 iunie 2018, Comisia parlamentară specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei a adoptat raportul final privind modificările la Codul de procedură penală cu 15 voturi „pentru” şi 3 „împotrivă”, potrivit hotnews.ro.

***

19 aprilie 2018: Miercuri, 18 aprilie 2018, Comisia parlamentară specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei a publicat proiectele Legilor pentru punerea în acord a prevederilor Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, respectiv a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, cu deciziile Curții Constituționale, Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor si produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.

În forma publicată de Comisie, proiectele introduc modificări semnificative în ceea ce privește legislația penală și procesual penală, între care amintim reducerea fracțiunilor de pedeapsă ce se cer a fi executate pentru liberarea condiționată, sporirea măsurilor pentru respectarea prezumției de nevinovăție, introducerea unui nou motiv de revizuire și reglementări mai aspre cu privire probe și utilizarea acestora în procesul penal.

:: Proiectul privind Codul penal
:: Proiectul privind Codul de procedură penală
:: Expunerea de motive privind Codul penal
:: Expunerea de motive privind Codul de procedură penală

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Proiectele de modificare a legislației penale, publicate de Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. UPDATE: Adoptare raport ref. CPP. Adoptare în Senat”

  1. Ovidiu TOTH spune:

    O primă remarcă asupra acestor proiecte de lege: săraca Limba română!

  2. Ioan BUCSA spune:

    Nu înţeleg de ce se face atât de multă tevatură în presă pe rejudecarea procesului lui L.D. pe noul motiv de revizuire ce se doreşte a fi transpus având în vedere decizia CEDO în cazul “CEROVSEK SI BOZICNIK VS. SLOVENIA”. În primul rând, un nou motiv de revizuire ar trebui să producă efecte doar pe viitor(nu are decât d-l L.D. să se adreseze la CEDO şi să obţină o condamnare a României pe speţa sa, luând în considerare ansamblul întregii proceduri, nu numai ce vrea dumnealui), iar în al doilea rând, în această decizie se critică lipsa motivării de către judecătorul(unic) care l-a condamnat pe inculpat şi nu atât lipsa semnăturii de pe sentinţa tehnoredactată, precum şi faptul că judecătorii din apel nu au remediat această deficienţă prin rejudecarea procesului; or, în cazul lui L.D. completul era format din 5 judecători, a fost motivată de către unul din judecătorii care au participat la judecată şi însuşită prin semnătură motivarea de ceilalţi judecători, doar că cel care a motivat-o nu a mai putut semna fiind numit la CC şi pensionat; deci suntem departe de decizia CEDO care se doreşte a fi transpusă!
    Reproduc câteva pasaje relevante din decizia CEDO:
    41. In speta, obiectivul mentionat mai sus al obligatiei de motivare a sentintei, nu putea fi atins, deoarece judecatorul care a judecat procesul, respectiv A.K., nu a enuntat si motivele care au determinat-o sa se pronunte asupra problemei vinovatiei reclamantilor si a sentintei de condamnare. Mai mult, nu exista nicio proba in dosar ca judecatoarea ar fi enuntat oral motivarea sentintei… Motivele scrise prezentate de judecatorii D.K.M si M.B., care au fost adaugate la dosar trei ani mai tarziu si, dupa cum rezulta din probele prezentate Curtii, nu au continut niciun argument din partea judecatorului A.K., nu au putut compensa aceasta deficienta.

    45. Curtea apreciaza ca, in unele cazuri, ar putea exista factori administrativi sau de procedura care sa faca imposibila participarea unor judecatori la proces (a se vedea Hotararea Cutean, citata anterior, § 61 si Mellors v. Regatul Unit (dec.), Nr. 57836/00, 30 ianuarie 2003). Cu toate acestea, Curtea observa, in primul rand, ca din considerentele de mai sus rezulta ca niciun astfel de factor nu a aparut in speta. in al doilea rand, chiar daca aceste motive ar fi aparut, Curtea apreciaza ca singura modalitate de a compensa incapacitatea judecatorului AK de a prezenta motivele care sa justifice condamnarea reclamantilor ar fi fost aceea de a se dispune rejudecarea cauzei (a se vedea paragraful 26 de mai sus)…

    46. In sfarsit, Curtea este constienta de posibilitatea ca o instanta superioara sau cea mai inalta sa poata repara, in anumite circumstante, viciile de procedura din prima instanta (a se vedea De Cubber impotriva Belgiei, 26 octombrie 1984,§ 33, seria A nr. 86). Cu toate acestea, Curtea observa ca, in cazul de fata, instantele de judecata aflate la niveluri superioare de jurisdictie au confirmat hotararea instantei de fond, fara a reanaliza probele sau a dispune noi audieri in cauza (a se vedea punctele 17, 19, 21, 27) si 42 de mai sus si, mutatis mutandis, Beraru impotriva Romaniei, nr. 40107/04, § 71, 18 martie 2014). Prin urmare, nu se poate spune ca problemele de procedura in prezenta cauza au fost remediate de catre instantele de apel.

    47. In concluzie, Curtea considera ca dreptul reclamantilor la un proces echitabil a fost incalcat din cauza faptului ca judecatorul care a condus procesul nu a prezentat motivarea scrisa a sentintei de condamnare si din cauza lipsei masurilor adecvate care sa compenseze aceasta deficienta .

    • Ioan BUCSA spune:

      P.S. In plus, L.D. fusese condamnat şi în primă instanţă, tot de către un complet colegial, iar instanţa de recurs doar i-a mai mărit pedeapsa, nu a rejudecat întreg procesul!
      Înţeleg că se urmăreşte prin acest nou motiv de revizuire ca pentru o lipsă de semnătură din partea unui judecător să se rejudece cauzele sensibile(dar va avea efect asupra tuturor proceselor, inclusiv cel privind incendiul din Colectiv), mai ales că se prefigurează ieşirea la pensie anticipat a multor judecători; apoi, având în vedere cauza Beraru, după admiterea revizuirii, să se readministreze tot probatoriul de către noul judecător, iar dacă şi acesta va ieşi la pensie, va promova sau alte asemenea, să se reia din nou procesul şi uite aşa nu se va mai termina niciun proces penal în România, mai ales cel al Revoluţiei!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.