ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Violența în familie – prima și singura împăcare sau prima și singura mediere?
19.04.2018 | Ilie DORIN


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019
Ilie Dorin

Ilie Dorin

Conform unui proiect legislativ violența în familie (și violența împotriva femeii în general) ar putea fi diminuată prin stabilirea unui cadru mai restrâns al împăcării dintre soț/soție, concubin/concubină, iubit/iubită.

Dacă în prezent împăcarea dintre aceștia este posibilă nelimitat (deci ei se pot împăca de 5, 10, ori de câte ori vor), proiectul de lege vine să stopeze numărul de împăcări de care ar avea dreptul. Cu alte cuvinte, momentan, cei aflați într-un astfel de conflict se pot împăca ori de câte ori doresc.

Astfel, multe dosare de acest fel se închid prin împăcarea părților, însă ulterior făptuitorul recidivează și se deschide un nou dosar penal, care ulterior se închide tot prin împăcare, și tot așa. Victima este capturată într-un cerc vicios de unde nu mai poate ieși ușor. Așa cum făptuitorul dacă a lovit-o o dată, există mari șanse să o facă și a doua oară (tendințele agresive existând deja clarificate/conturate în mintea lui), așa și victima are tendințele de împăcare în mintea sa, și la un a doilea conflict o a doua împăcare este mult mai probabilă.

Raportul agresiune – împăcare continuă în acest tandem la nesfârșit sau cu un sfârșit tragic. Problema este că după a doua împăcare violentele devin un fenomen curent în acel cuplu, fenomen care aduce agresiuni din ce în ce mai grave, fapte în urma cărora femeia suferă traume psihice inimaginabile, dincolo de vătămările corporale.

Trebuie menționat că în astfel de cazuri împăcarea are loc în mod direct între agresor și victimă ori între avocații acestora și nu prin mediatori, la solicitarea agresorului (arareori și a victimei) și cu „complicitatea” organelor de poliție uneori. Foarte puține astfel de cazuri ajung la mediatori. În cei 6 ani de practică în cadrul biroului meu de mediere am avut doar 2 solicitări de mediere privind violența în familie în sens larg (nu violențe fizice/loviri sau amenințări) ci solicitări de mediere privind conflictul legat de nerespectarea ordinului de protecție. Una dintre medieri s-a finalizat cu acord de mediere și una fără acord. Din discuțiile cu colegii mediatori a reieșit ca în ultimii ani s-au mediat sub 10 astfel de conflicte.

Medierea în astfel de conflicte nu este folosită și nici încurajată de organele statului, deși din punctul meu de vedere ar fi mult mai benefică decât o împăcare. Asta deoarece în mediere analiza structurii conflictului și cauzelor conflictului aduce clarificări în mintea făptuitorului și a victimei, lămuriri necesare pentru aceștia ca să înțeleagă gravitatea conflictului și gravitatea urmărilor; făptuitorului îi pot fi impuse de către victima, pe parcursul medierii (deci înainte de încheierea unui acord), mai multe obligații care să conducă la atenuarea comportamentului agresiv (de ex urmarea unor ședințe psihologice, a unor terapii). De asemenea, un acord de mediere este un contract între cei doi și în acest contract pot fi impuse obligații clare și poate fi creionat un cadru strict de relaționare între cei doi, mediatorul facilitând discuțiile privind cea mai bună și potrivită înțelegere între cei doi raportat la situația lor efectivă.

Acordul de mediere poate conține restricții și condiții între cei doi, spre deosebire de actul de împăcare care trebuie să fie unul simplu și necondiționat. Practic prin împăcarea în fata organelor victima doar îi face un bine inculpatului prin exonerarea de răspundere penală însă ea nu este cu nimic avantajată neavând nici un contract cu agresorul, acesta neasumându-și nicio obligație față de ea, aceasta rămânând în continuare vulnerabilă în fața lui.

Pe de altă parte, dacă s-ar ajunge la un acord de mediere făptuitorul ar avea avantajul exonerării de răspundere penală dar și victimă ar avea avantajul unui cadru relațional bine stabilit prin acord, a unui contract bine definit cu agresorul. Nerespectarea acestui contract (acordul de mediere) ar atrage într-adevăr, conform legislației actuale, doar sancțiuni de ordin civil. Însă victima va putea din nou depune plângere împotriva agresorului dacă acesta recidivează.

Pentru a nu se ajunge aici s-ar putea modifica și cadrul legislativ al medierii conflictelor de violență în familie, în sensul că nerespectarea unui astfel de acord de mediere (de exemplu pe o perioadă de 6 luni ori 12 luni) să conducă la reluarea procesului penal cu toate consecințele legale dinaintea medierii. S-ar mai putea de asemenea considera că nerespectarea acordului de mediere în astfel de conflicte să reprezinte infracțiune. Astfel agresorul care a încheiat un acord de mediere cu victima ar fi pus în situația de a respecta acordul de mediere și ar fi încurajat să înceteze actele agresive. Legiuitorul trebuie să găsească cea mai bună formula pentru a proteja victimele acestor conflicte.

Din alt punct de vedere statul trebuie să se implice activ în oferirea de protecție persoanei vătămate, după ce infracțiunea s-a consumat, pe parcursul procesului penal și după. Asta înseamnă programe de consiliere psihologică cât mai consistente, crearea de spații și centre unde victimele să se deconecteze total de la căminul conjugal care a devenit câmp de bătaie, prevenirea urmăririi și hartuirii victimei de către agresor prin aplicarea unor metode de supraveghere eficiente, obligarea agresorului la urmarea unor ședințe psihologice, terapii sau cursuri de formare personală, etc.

Nu sunt de acord cu prima și singura împăcare, pentru că împăcarea directă între agresor și victimă menține tensiunea conflictului, conflictul rămâne deschis, victima decide împăcarea tot dintr-o poziție inferioară și vulnerabilă, discuțiile dintre aceștia doi nu pot fi obiective, victima fiind capturată deseori de presiunea psihologică a agresorului. În astfel de condiții o împăcare este un act cu un consimțământ aproape viciat.

Prin urmare aș fi de acord cu o primă și singura mediere la astfel de conflicte, unde, dacă victima dorește să arate clementa și indulgenta față de agresor, aceasta să poate analiza, negocia și semnă o înțelegere care să cuprindă obligații, restricții și interdicții clare între agresor și victimă. Aceasta mediere ar avea o doză mult mai mare de obiectivitate și cu ajutorul mediatorului victima ar putea identifica mai bine soluția potrivită și oportuna ei. Pentru a se crea premisele respectării unui astfel de acord ar trebui făcute mențiuni clare în lege privind puterea și efectele juridice ale acestui contract dintre agresor și victimă, și eventual mențiunea că nerespectarea lui de către una din părțile semnatare ar conduce la reluarea procesului penal, sau ar putea constitui infracțiune (în aceste cazuri acordul de mediere ar trebui consfințit/avizat/confirmat în mod necesar de un judecător/procuror). În orice caz o astfel de mediere trebuie să fie în totalitate un act voluntar și liber al persoanei vătămate, mediatorul putând refuza sau închide o astfel de mediere dacă observă presiuni asupra victimei sau acte nejustificate care ar vicia consimțământul victimei.

Legiuitorul trebuie să facă o analiză atentă a normelor pe care le impune în aceste cazuri pentru că sunt situații foarte dese în România care necesită multă delicatețe și strictețe în același timp.

Mediator Ilie Dorin

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate