BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Mediu
CărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

CJUE. C-164/17, Grace și Sweetman. Evaluarea efectelor unui proiect de parc eolian pentru o arie de protecție specială. Concluziile AG. Prof. dr. Camelia Toader, judecător raportor
19.04.2018 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Cerere de decizie preliminară – Mediu – Directiva 92/43/CEE – Articolul 6 alineatul (3) – Directiva 2009/147/CE – Evaluarea efectelor unui proiect de parc eolian pentru o arie de protecție specială – Eretele vânăt (Circus cyaneus) – Măsuri de atenuare

Judecătorul raportor în această cauză este prof. dr. Camelia Toader, judecătorul român la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Eretele vânăt (Circus cyaneus) este o pasăre de pradă de talie medie, cu fața asemănătoare cu cea a bufniței, care se întâlnește în general în multe zone din Europa și din Asia(6). Este o specie de pasăre a cărei conservare prezintă importanță internațională(7), fiind menționată în anexa I la Directiva păsări(8). În temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva păsări, speciile menționate în anexa I la directivă constituie obiectul unor măsuri speciale de conservare a habitatelor acestora pentru a li se asigura supraviețuirea și reproducerea(9), iar Statele membre sunt obligate să desemneze cele mai adecvate teritorii ca ASP pentru conservarea acestor specii.

În 2007, Irlanda a desemnat ca arie de protecție specială (APS) zona cuprinsă între Slieve Felim și Munții Silvermines(10), care cuprinde o zonă cu puțin peste 20 900 de hectare, situată în Comitatele Tipperary și Limerick(11). Obiectivul de conservare a APS este de a menține sau de a restabili condițiile favorabile de conservare a eretelui vânăt(12). APS în discuție este considerată a fi „unul dintre refugiile” eretelui vânăt în Irlanda și se află printre cele mai importante 5 situri din Irlanda pentru această specie(13). Desemnarea APS de către Irlanda a fost consecința unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiate împotriva sa de Comisie, în cadrul căreia Curtea a declarat, prin Hotărârea din 13 decembrie 2007, că Irlanda nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în temeiul Directivei păsări, printre altele pentru că nu a desemnat suficiente APS pentru mai multe specii de păsări, inclusiv eretele vânăt(14).

În cauza principală, reclamanții contestă acordarea autorizației de construire de către autoritatea irlandeză An Bord Pleanála (denumită în continuare „An Bord”) pentru dezvoltarea unui parc eolian alcătuit din 16 turbine eoliene și din infrastructura aferentă (denumit în continuare „parcul eolian”), situat în întregime în interiorul APS(15). Parcul eolian acoperă o suprafață de 832 de hectare de teren deținută de Coillte, societate aflată în proprietatea statului care desfășoară activități de silvicultură comercială și care, împreună cu ESB Wind Development Limited, entitate de stat din sectorul energetic, sunt dezvoltatorii parcului eolian (denumiți în continuare, împreună, „dezvoltatorii”), având calitatea de interveniente în cauză.

Department of Arts, Heritage and the Gaeltacht [Ministerul Artelor, Patrimoniului și Regiunii de Limbă Galică (denumit în continuare „Ministerul”)] este ministerul din cadrul guvernului irlandez responsabil cu National Parks and Wildlife Service [Serviciul pentru Parcuri Naționale și Animale Sălbatice, denumit în continuare „SPNAS”], însărcinat cu protecția habitatelor și a anumitor specii de păsări, desemnat în calitate de parte intervenientă în cauza principală. Acesta a participat la procesul de amenajare a parcului eolian.

Potrivit informațiilor prezentate Curții, în anul 2013 dezvoltatorii au prezentat North Tipperary County Council [Consiliul comitatului North Tipperary, denumit în continuare „Consiliul comitatului”] o cerere de autorizare pentru construirea parcului eolian. Acesta a refuzat acordarea autorizației de construire pe motiv că parcul eolian, care ar conduce la o reducere semnificativă a habitatului ce oferă resurse de hrană pentru eretele vânăt, ar avea un impact extrem de nefast asupra stadiului de conservare a APS.

17. Dezvoltatorii au contestat decizia Consiliului comitatului în fața An Bord. Ulterior contestației au urmat mai multe schimburi între dezvoltatori și Minister și a fost emis raportul inspectorului An Bord.

La 22 iulie 2014, An Bord a acordat dezvoltatorilor parcului eolian autorizația de construire. În cadrul unei evaluări considerate corespunzătoare în sensul articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate, An Board a concluzionat că, sub rezerva unor măsuri de atenuare identificate în propunerea dezvoltatorilor, care includeau punerea în aplicare a Planului de gestionare a habitatelor și a speciilor (denumit în continuare „planul de gestionare”), parcurile eoliene nu vor afecta integritatea APS.

Reclamanții au contestat decizia An Board în fața High Court [Înalta Curte, Irlanda], care a respins cererea pentru mai multe motive. Reclamanții au obținut apoi autorizația de a formula un recurs în fața Supreme Court of Ireland [Curtea Supremă, Irlanda], care a decis să adreseze Curții o întrebare preliminară.

Instanța de trimitere consideră că dificultatea de interpretare care apare în prezenta cauză rezultă din faptul că o parte a habitatului eretelui vânăt, esențială pentru menținerea integrității APS, nu este statică, ci se modifică în timp, astfel că eretele vânăt populează diferitele părți ale sitului în momente diferite, situație care depinde de modul în care este administrat situl prin intervenția omului.

Pentru a furniza contextul situației de fapt din speță, o anexă care preia situația de fapt stabilită de instanța de trimitere este anexată la ordonanța de trimitere (denumită în continuare „anexa”). Anexa oferă informații privind, printre altele, habitatul eretelui vânăt, potențialul impact al parcului eolian asupra eretelui vânăt și măsurile prevăzute în planul de gestionare în vederea soluționării acestui impact. Întrucât aspectele respective constituie nucleul prezentei cauze, considerăm util să prezentăm informațiile relevante referitoare la aceste aspecte.

În ceea ce privește habitatul eretelui vânăt, anexa precizează că eretele vânăt este o pasăre care trăiește în general în zonele rurale și necesită vaste zone de teren adecvate pentru căutarea hranei. Turbăria și pajiștile necultivate au fost considerate în mod tradițional habitatul de bază al eretelui vânăt, însă, odată cu dezvoltarea silviculturii comerciale, căutarea hranei în cadrul noilor plantații forestiere a devenit mai răspândită. Habitatele preferate pentru căutarea hranei de către eretele vânăt sunt turbăriile și pajiștile, culturile agricole de munte, noile plantații forestiere în care copacii au sub 2 m înălțime și etapele mai târzii ale celei de a doua rotații a plantațiilor de predesiș. Eretele vânăt evită terenurile pe care se practică agricultura intensivă, plantațiile forestiere ajunse la maturitate și plantațiile forestiere recent defrișate. Astfel, o pădure care nu a fost rarefiată sau tăiată, ci pur și simplu lăsată să se maturizeze până ce va forma un coronament închis(16), nu va reprezenta o zonă adecvată de căutare a hranei pentru eretele vânăt.

Conform anexei, populația de erete vânăt din cadrul APS va depinde tot mai mult de prezența turbăriilor și a pajiștilor și de plantațiile de predesiș aflate la a doua rotație. Se pare că suprafața zonei de turbării și de pajiști va rămâne relativ constantă, însă cantitatea de predesiș la a doua rotație se va schimba. Rezultă că localizarea efectivă a zonei de căutare a hranei pentru eretele vânăt în cadrul APS are o natură mai degrabă dinamică decât statică, întrucât se modifică în mod constant prin gestionarea activă a pădurilor, efectuată în prezent. O carență în gestionarea activă a plantațiilor forestiere ar determina ea însăși pierderea habitatului de căutare a hranei.

Anexa identifică patru potențiale impacturi cauzate de parcul eolian asupra eretelui vânăt. Primo, va exista o dispariție permanentă și directă a habitatului, estimată la 9 hectare, ceea ce reprezintă puțin peste 1 % din totalul suprafeței sitului. Această pierdere include:
– aproximativ 1 hectar de turbărie tăiată și de pajiști umede care constituie în prezent un habitat adecvat de căutare a hranei ar dispărea în favoarea unei turbine și a căii de acces aferente;
– alte 2 hectare de turbărie tăiată ar dispărea în favoarea unei zone de depozitare pentru parcul eolian (sub forma unei berme pentru piatră excavată, improprie pentru utilizarea în construcții), dar „se estimează că acestea vor fi recuperate într‑o anumită măsură pe termen mediu și lung”; și
– restul de suprafață, de aproximativ 6 hectare, constituită în cea mai mare parte din păduri de conifere mature, nu prezintă interes actualmente pentru eretele vânăt, dar ar putea prezenta dacă sau când aceasta va fi replantată.

Secundo, se presupune că efectul de deplasare a eretelui vânăt pe o rază de 250 de metri în jurul turbinelor eoliene va determina o pierdere de 162,7 hectare de habitate pentru căutarea hranei pe toată durata proiectului.

Tertio, se preconizează că activitatea de construcții din cadrul parcului eolian va descuraja căutarea hranei.

Quarto, riscul de coliziune a ereților cu turbinele este considerat redus, conform studiilor disponibile.

Anexa descrie măsurile propuse în planul de gestionare pentru modificarea regimului de gestionare aplicat în prezent și pentru remedierea potențialului impact al parcului eolian asupra eretelui vânăt(17). În primul rând, planul de gestionare va reconverti 3 suprafețe, în prezent plantate, în turbării de acoperire, înainte de construirea parcului eolian, cuprinzând un total de 41,2 hectare, din care 14,2 hectare se află la mai puțin de 250 de metri de o turbină.

În al doilea rând, pe durata proiectului, planul de gestionare va supune alte 137,3 hectare de pădure aflate la cea de a doua rotație unei gestionări „atente”. Această gestionare „atentă” prevede tăierea și înlocuirea pădurii cu coronament închis din prezent, astfel încât să garanteze prezența permanentă a 137,3 hectare de pădure cu coronament permanent deschis ca habitat destinat hrănirii, cu scopul de a asigura un habitat permanent pentru căutarea hranei și un coridor ecologic între două zone de turbărie deschisă. Această operațiune s‑ar efectua în etape, începând cu anul de dinaintea începerii construcției.

În al treilea rând, lucrările de construcții ar fi limitate în general la perioadele din afara sezonului principal de împerechere.

În consecință, instanța de trimitere arată că, astfel cum rezultă din anexă, o proporție semnificativă a APS este reprezentată de o zonă utilizată pentru silvicultura comercială care nu asigură un habitat adecvat pentru eretele vânăt decât într‑o perioadă a ciclului de viață al coniferelor. Dacă în lipsa unei gestionări a silviculturii comerciale, toți copacii ar fi lăsați să ajungă la maturitate în loc să fie tăiați și înlocuiți cu plantații noi, habitatul din părțile împădurite ale APS ar înceta să mai fie benefic pentru eretele vânăt. Astfel, obiectivul esențial care a stat la baza desemnării APS poate fi îndeplinit dacă pădurea se află într‑o fluctuație dinamică constantă ca rezultat al activității de silvicultură comercială, astfel încât părțile din aceasta care oferă un habitat adecvat eretelui vânăt la un moment dat se află în continuă schimbare.

Pe baza acestor date, instanța de trimitere concluzionează că habitatul care va fi pierdut ca urmare a construirii parcului eolian nu va face parte în mod necesar din habitatul adecvat în orice moment, ci va face parte doar din habitatul care ar putea fi adecvat în funcție de regimul de silvicultură comercială adoptat. Or, instanța de trimitere susține că este discutabil dacă pierderea permanentă, pe durata proiectului, a unei arii importante din habitatul potențial presupune că integritatea esențială a unei APS este compromisă, chiar dacă gestionarea în ansamblu a sitului va fi realizată într‑un mod care să mențină, dacă nu chiar să îmbunătățească, capacitatea acestuia de a oferi un habitat pentru eretele vânăt.

Având în vedere cele ce precedă, instanța de trimitere consideră că planul de gestionare cel puțin va menține sau chiar va crește suprafața de habitat adecvat disponibilă. Cu toate acestea, consideră că nu este clar, în vederea interpretării corecte a articolului 6 din Directiva habitate, având în vedere natura dinamică a sitului, dacă este posibil în temeiul dreptului Uniunii și al jurisprudenței Curții ca planul de gestionare să fie considerat măsură de atenuare, astfel cum susține An Board, iar nu compensatorie, astfel cum susțin reclamanții, prima dintre măsuri fiind reflectată la articolul 6 alineatul (3) din Directiva habitate, iar cea de a doua la articolul 6 alineatul (4) din aceeași directivă.

În aceste circumstanțe, Supreme Court of Ireland [Curtea Supremă, Irlanda] a adresat Curții următoarele întrebări:

„În cazul în care

(a) obiectivul esențial al unui sit protejat este de a asigura un habitat unei anumite specii,
(b) natura habitatului adecvat pentru specia respectivă presupune că partea sitului care este adecvată se va modifica în timp, în mod necesar, și
(c) în cadrul unui proiect de dezvoltare propus urmează a fi pus în aplicare un plan de gestionare a sitului în ansamblul său (cuprinzând inclusiv modificările privind gestionarea părților sitului care nu sunt direct afectate de proiect ca atare), cu scopul de a garanta că, în orice moment, partea din sit adecvată pentru a oferi un habitat, astfel cum acesta a fost menționat anterior, nu se va reduce ci, chiar se va putea extinde; dar
(d) pe durata existenței proiectului de dezvoltare, o parte a sitului nu va avea potențialul de a asigura un habitat corespunzător,
măsuri precum cele descrise la litera (c) pot să fie considerate, în mod corect, ca fiind măsuri de atenuare?”

Reclamanții, dezvoltatorii, An Board, guvernul neerlandez și Comisia au depus observații scrise. Toate părțile au participat la ședința care s‑a desfășurat la 1 februarie 2018.

Avocatul general propune Curții să răspundă la întrebarea adresată de Supreme Court of Ireland [Curtea Supremă, Irlanda] după cum urmează:

„În cazul în care
(a) obiectivul esențial al unui sit protejat este de a asigura un habitat unei anumite specii,
(b) natura habitatului adecvat pentru specia respectivă presupune că partea sitului care este adecvată se va modifica în timp, în mod necesar, și
(c) în cadrul unui proiect de dezvoltare propus urmează a fi pus în aplicare un plan de gestionare a sitului în ansamblul său (cuprinzând inclusiv modificările privind gestionarea părților sitului care nu sunt direct afectate de proiect ca atare), cu scopul de a garanta că, în orice moment, partea din sit adecvată pentru a oferi un astfel de habitat precum cel menționat anterior, nu se va reduce ci chiar va putea fi extins; dar
(d) pe durata existenței proiectului de dezvoltare, o parte a sitului nu va avea potențialul de a asigura un habitat corespunzător,
măsuri precum cele descrise la litera (c) nu pot fi considerate drept măsuri de protecție care fac parte din acest plan sau din acest proiect destinate să evite sau să reducă orice efecte negative directe asupra integrității sitului, pentru a garanta că planul sau proiectul respectiv nu afectează în mod negativ integritatea sitului în sensul articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică”.

:: Concluziile

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate