Studenţi la drept. Universitaria
GrileDezbateriCărţiStudenţi
 
Print Friendly, PDF & Email

Academicianul Dinu C. Giurescu a decedat. UPDATE: Mesaje de condoleanțe. Programul funeraliilor

26.04.2018 | JURIDICE.ro
Abonare newsletter

26 aprilie 2018: Programul funeraliilor, potrivit unui comunicat al Academiei Române:
Prietenii, discipolii, toți cei care l-au îndrăgit, admirat și iubit pe academicianul și profesorul Dinu C. Giurescu îi pot aduce un ultim omagiu după următorul program:

Joi, 26 aprilie 2018:
– orele 16-18: Facultatea de Istorie, Universitatea București, Bd. Regina Elisabeta nr. 4-12
– orele 19-22: Biserica Italiană, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 28.

Vineri, 27 aprilie 2018, începând cu ora 11.00:
– ceremonia religioasă: Biserica Italiană, Bd. Nicolae Bălcescu, 28
– ceremonia de înhumare: Cimitirul Bellu, cavoul familiei.

Garnizoana București va prezenta onoruri militare.

***

26 aprilie 2018: Universitatea din București a transmis următorul mesaj, potrivit unui comunicat.

Universitatea din București anunță cu profund regret trecerea în neființă, la vârsta de 91 de ani, a academicianul Dinu C. Giurescu, reputat profesor și intelectual de înaltă ținută.

Descendent al unei familii de istorici, Dinu C. Giurescu a fost fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu, toți trei ocupând de-a lungul timpului poziția de profesor al Universității din București. Prin urmare, existența lor se împletește de-a lungul unui secol cu cea a instituției pe care au slujit-o.

Formarea intelectuală a lui Dinu C. Giurescu s-a realizat la Colegiul „Sf. Sava“ din București și la Facultatea de Istorie din București, devenind licențiat în 1950 și doctor în anul 1968 al acestei instituții.

Activitatea profesională a debutat la Muzeul de Artă din București unde a fost muzeograf în perioada 1956-1964 la Secția de artă medievală și a continuat la Oficiul de Studii și Documentare al Ministerului de Externe ca cercetător al istoriei diplomației (1964-1968). Cariera didactică, pentru care Dinu C. Giurescu a dovedit reale calități confirmate de generațiile de cursanți pe care le-a păstorit, și-a început-o în 1968 la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu“ din București, ca profesor titular al cursului de istoria civilizației europene (1968-1987). La Facultatea de Istorie a Universității din București, a fost profesor la Catedra de Istoria Românilor între 1990-1997, dar și conducător de doctorat și profesor consultant până în anul 2010. În anul universitar 2013-2014 profesorul Dinu C. Giurescu s-a reîntors la catedră, susținând în cadrul masterului de Istorie și politică militară, cursul „România în al Doilea Război Mondial”.

Colaborarea sa cu alte centre universitare s-a realizat între 1988-1990 în calitate de visiting profesor la William Paterson College, Wayne, New Jersey și la Texas A&M University, Statele Unite ale Americii. Din 1990 s-a numărat printre membrii corespondenți ai Academiei Române, iar din 2001, între membrii titulari, fiind ales în 2014 în funcția de vicepreședinte al acesteia. Deopotrivă, a fost președinte al Comisiei mixte de istorie româno-bulgare din cadrul Academiei Române. Pentru activitatea meritorie, Președinția României l-a decorat în anul 2000 cu Ordinul Național în grad de Cavaler. Specialist în istoria medievală, Dinu C. Giurescu și-a orientat cercetarea și asupra istoriei contemporane a României, a cărei profundă înțelegere i-a fost asigurată de participarea directă la evenimentele epocii. (…)

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

***

25 aprilie 2018: Majestatea Sa Custodele Coroanei române, a transmis următorul mesaj la dispariția academicianului Dinu C. Giurescu:

***

25 aprilie 2018: George Ivașcu, ministrul Culturii și Identității Naționale, a transmis următorul mesaj, potrivit unui comunicat al MCIN:

”În plin an de comemorări istorice, aflu cu adâncă durere trecerea în neființă a unui nume greu cât o întreagă bibliotecă: academicianul Dinu C. Giurescu ne-a părăsit, după o viață aproape la fel de lungă și plină ca cea a României unite. 

Viața istoricilor este deseori discretă, în umbra operei și cercetărilor lor. Însă acest om nu a descoperit istoria așa cum fiecare dintre noi își găsește calea în viață, ci a primit-o de la ursitoare, sub privirile unui tată și ale unui bunic care au trăit doar prin și pentru două cuvinte: Istoria românilor. 

Această moștenire a fost pentru el, timp de 91 ani, în primul rând o responsabilitate. A slujit-o cu fervoarea unui călugăr, cu rigoarea unui om de știință și cu pasiunea unui patriot. Și-a apărat poporul și drepturile acestuia cu fiecare cuvânt, chibzuit dar ferm, pe care i-l permiteau cercetările științifice. A făcut-o cu strălucire și talent în ocaziile fastuoase, cu încăpățânare și credință în momentele întunecoase ale secolului trecut. A făcut-o zilnic, timp de o viață întreagă. 

Astăzi, pierdem încă un descendent al acestei ilustre dinastii de istorici. Ne rămân cărțile sale, adevărate cărămizi ale unei catedrale veșnic în construcție. În paginile lor vom afla întotdeauna de unde venim, ca să ne lămurim încotro putem și unde avem dreptul și datoria să ne îndreptăm. 

Dumnezeu să-l odihnească!”

***

Marți, 24 aprilie 2018, Viorica Dăncilă, Prim-ministrul României, a transmis următorul mesaj, potrivit unui comunicat al Guvernului:

”M-a întristat vestea plecării dintre noi a istoricului și academicianului Dinu C. Giurescu. A plecat un om de cultură de o valoare excepțională, un mare patriot care  și-a dedicat viața cu onestitate și credință României. Să prețuim îndemnul domniei sale de a rămâne uniți ca neam și să transmitem mai departe generațiilor viitoare iubirea față de țară.
Transmit condoleanțe familiei îndoliate!

Viorica Dăncilă
Prim-ministru al României”

***

Patriarhul Daniel a transmis următorul mesaj de condoleanțe, potrivit unui comunicat al Agenției de Presă a Patriarhiei Române: „Am primit cu adâncă tristețe vestea trecerii din această viaţă, la venerabila vârstă de 91 ani, a profesorului de istorie și academicianului Dinu C. Giurescu, descendentul unei familii de mari istorici dedicați cercetării şi scrierii „Istoriei Românilor”.

Model de noblețe intelectuală și sufletească, mare patriot român şi fiu devotat al Bisericii Ortodoxe, domnul Dinu C. Giurescu va rămâne în memoria naţională pentru numeroasele și valoroasele sale studii şi lucrări în sfera largă a istoriografiei, în special cele de istorie a românilor și de artă românească.

În aceste momente triste pentru familie şi pentru toţi cei care l-au cunoscut şi preţuit, adresăm tuturor cuvânt părintesc de mângâiere sufletească şi îi încredinţăm de întreaga noastră compasiune.

Ne rugăm milostivului Dumnezeu să odihnească sufletul lui în Împărăţia Sa împreună cu drepţii întru nădejdea Învierii de obşte!

Cu părinteşti binecuvântări şi condoleanţe pentru familia îndoliată şi pentru toţi cei îndureraţi,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”

***

Marți, 24 aprilie 2018, Emil Constantinescu, fost președinte al României, a transmis un mesaj în contextul decesului academicianului Dinu C. Giurescu, potrivit știripesurse.ro: „Îmi este destul de greu să vorbesc, pentru că după doamna profesor Zoe Petre, destul de repede, un mare istoric ne părăsește. A fost o generație de mari istorici, care avea și o tradiție, așa cum bunicul și tatăl au fost mari istorici, așa cum Zoe Petre continua pe strămoșii ei. Îi datorez foarte mult profesorului Giurescu. După cum se știe, a plecat în SUA, tatăl sau a fost arestat, și-a construit o carieră acolo, ceea ce nu e ușor de făcut, a păstrat aceeași legătură de suflet cu familia sa și în 1990 s-a întors în România. A fost o figură luminată pentru noi. A contribuit mult la acel curent care s-a conturat în jurul Universității București, care a contribuit la integrarea României în NATO și UE. Era un om care înțelegea marile proiecte și se angaja în susținerea lor. În același timp, nu-și pierdea sentimentul de demnitate națională. Din păcate, ce s-a întâmplat în România, această disoluție a ideii de stat și această criză morală, probabil că l-a întristat.”

***

Marți, 24 aprilie 2018, academicianul Dinu C. Giurescu a decedat, potrivit unui comunicat al Academiei Române.

„A plecat dintre noi academician Dinu C. Giurescu (15 februarie 1927 – 24 aprilie 2018)

Academia Română anunță cu profundă tristețe vestea plecării din această lume, după o grea suferință, la vârsta de 91 de ani, a academicianului Dinu C. Giurescu, unul dintre cei mai mari istorici români și profesor de incontestabilă reputație.

Dinu C. Giurescu descinde dintr-o celebră familie de istorici, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu. S-a născut la 15 februarie 1927, la București, unde a urmat cursurile Colegiului „Sf. Sava“. Tot în București a absolvit Facultatea de Istorie, în 1950, iar în 1968 și-a obținut titlul științific de doctor.

A lucrat inițial (1956-1964) ca muzeograf la Muzeul de Artă din București, Secția de artă medievală, iar apoi, vreme de patru ani (1964-1968), a fost cercetător în cadrul Oficiului de Studii și Documentare al Ministerului de Externe, ocupându-se de istoria diplomației. În 1968 devine profesor la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu“, București, fiind titular al cursului de istoria civilizației europene (1968-1987). A fost profesor la Catedra de istoria românilor din cadrul Facultății de Istorie, Universitatea București (1990-1997), conducător de doctorate și profesor consultant începând cu 1997. Între anii 1988-1990 a fost visiting profesor la William Paterson College, Wayne, New Jersey și la Texas A&M University, Statele Unite ale Americii.

Activitatea sa științifică acoperă o bogată și diversă arie tematică, fiind preocupat de arta românească medievală din secolele XIV-XVIII, de studiul civilizației române, de caracteristicile feudalismului românesc în relațiile economice. Între lucrările dedicate acestor subiecte se numără: „Anafornițe brâncovenești“ (1959), „Bisericani, ctitorie a epocii lui Ștefan cel Mare“, „Maîtres orfèvres de Kiprovac en Valachie au XVIIe siècle“ (1964), „Relațiile economice ale Țării Românești cu țările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu“ (1964).

A manifestat, de asemenea, interes pentru istoria diplomației românești și a publicat o serie de volume de „Documente diplomatice“: Nicolae Titulescu (1967), M. Kogălniceanu (1972), precum și de studii istorice, între care „La diplomatie roumaine et le Pacte des Quatres“ (1969).

A fost preocupat atât de editarea de izvoare, cât și de elaborarea unor sinteze de istorie națională: „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până azi“ (1971, în colaborare), „Istoria românilor“ (1974-1975, în colaborare), „Istoria ilustrată a românilor (1981-1982). O atenție deosebită a manifestat pentru problemele de istorie contemporană: „Romania’s Communist Takeover: The Radescu Government“ (1994), „România în al Doilea Război Mondial“ (1999), „Imposibila încercare. Greva regală 1945“ (1999), „Romanian in the Second World War“ (1939-1945) (2000), „Cade Cortina de fier. România 1947“ (2002), „Documente privind alegerile din 1946“ (2001), „Uzurpatorii“ (2004), „De la
Sovromconstrucții la Academia Română“ (2008) și multe altele. Împreună cu academician Mircea Malița a elaborat volumul „Zid de pace, turnuri de frăție – deceniul deschiderii: 1962-1972“.

A fost coordonator și coautor al volumelor IX (ed. I, 2008 ; ed. a II-a 2016) și X (2013) din valorosul tratat „Istoria românilor“, operă fundamentală elaborată sub egida Academiei Române.

A militat împotriva demolării unor importante monumente istorice și de artă, cărora le-a consacrat o serie de lucrări între care: „The Razing of Romania’s Past“ (1989), apărută în limba română în anul 1994: „Distrugerea trecutului României“, „Arhitectura Bucureștiului“
(2010).

În 1990 a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar în 2001, membru titular. Pe data de 24 aprilie 2014 a fost ales vicepreședinte al Academiei Române, funcție din care a fost nevoit să se retragă după numai un an, din rațiuni medicale. A fost, de asemenea, președinte al Comisiei mixte de istorie româno-bulgare din Academia Română.

Președinția României l-a decorat, în anul 2000, cu Ordinul Național în grad de Cavaler. Membrii Academiei Române regretă plecarea din această lume a academicianului Dinu C. Giurescu, care echivalează cu pierderea unei conștiințe civice și patriotice românești, ce va
marca nu numai comunitatea academică, ci societatea românească în ansamblul ei.

Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină!”

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week