Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
CMS CMK
 
 1 comentariu

Întrebare preliminară cu privire la indicele de referință pentru împrumuturile ipotecare. UPDATE: Hotărârea CJUE
04.03.2020 | Mihaela MAZILU-BABEL

JURIDICE - In Law We Trust
Mihaela Mazilu-Babel

Mihaela Mazilu-Babel

04 martie 2020: Curtea, Marea Cameră, declară (disponibilă în multe limbi, numai nu și în limba română):

1) L’article 1er, paragraphe 2, de la directive 93/13/CEE du Conseil, du 5 avril 1993, concernant les clauses abusives dans les contrats conclus avec les consommateurs, doit être interprété en ce sens que relève du champ d’application de cette directive la clause d’un contrat de prêt hypothécaire conclu entre un consommateur et un professionnel, qui prévoit que le taux d’intérêt applicable au prêt est fondé sur l’un des indices de référence officiels prévus par la réglementation nationale susceptibles d’être appliqués par les établissements de crédit aux prêts hypothécaires, lorsque cette réglementation ne prévoit ni l’application impérative de cet indice indépendamment du choix de ces parties, ni son application supplétive en l’absence d’un arrangement différent entre ces mêmes parties.

2) La directive 93/13, et notamment son article 4, paragraphe 2, et son article 8, doit être interprétée en ce sens qu’une juridiction d’un État membre est tenue de contrôler le caractère clair et compréhensible d’une clause contractuelle portant sur l’objet principal du contrat, et ce indépendamment d’une transposition de l’article 4, paragraphe 2, de cette directive dans l’ordre juridique de cet État membre.

3) La directive 93/13, et notamment son article 4, paragraphe 2, et son article 5, doit être interprétée en ce sens que, aux fins de respecter l’exigence de transparence d’une clause contractuelle fixant un taux d’intérêt variable, dans le cadre d’un contrat de prêt hypothécaire, cette clause doit non seulement être intelligible sur les plans formel et grammatical, mais également permettre qu’un consommateur moyen, normalement informé et raisonnablement attentif et avisé, soit mis en mesure de comprendre le fonctionnement concret du mode de calcul de ce taux et d’évaluer ainsi, sur le fondement de critères précis et intelligibles, les conséquences économiques, potentiellement significatives, d’une telle clause sur ses obligations financières. Constituent des éléments particulièrement pertinents aux fins de l’appréciation que le juge national doit effectuer à cet égard, d’une part, la circonstance que les éléments principaux relatifs au calcul de ce taux sont aisément accessibles à toute personne envisageant de contracter un prêt hypothécaire, en raison de la publication du mode de calcul dudit taux ainsi que, d’autre part, la fourniture d’informations sur l’évolution passée de l’indice sur la base duquel est calculé ce même taux.

4) L’article 6, paragraphe 1, et l’article 7, paragraphe 1, de la directive 93/13 doivent être interprétés en ce sens qu’ils ne s’opposent pas à ce que, en cas de nullité d’une clause contractuelle abusive fixant un indice de référence pour le calcul des intérêts variables d’un prêt, le juge national substitue à cet indice un indice légal, applicable en l’absence d’accord contraire des parties au contrat, pour autant que le contrat de prêt hypothécaire concerné ne puisse subsister en cas de suppression de ladite clause abusive, et que l’annulation de ce contrat dans son ensemble exposerait le consommateur à des conséquences particulièrement préjudiciables. (s.n. – M.M.-B.)

:: hotărârea CJUE

***

13 septembrie 2019: Avocatul general propune următorul răspuns:

„1) Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată în sensul că o clauză contractuală încheiată între un consumator și un profesionist, precum cea în discuție în litigiul principal, care stabilește o rată a dobânzii pe baza unuia dintre cei șase indici de referință oficiali și legali care pot fi aplicați de instituțiile de credit contractelor de împrumut ipotecar cu o rată variabilă a dobânzii nu este exclusă din domeniul de aplicare al acestei directive.

2) Articolul 8 din Directiva 93/13 se opune ca o instanță națională să poată aplica articolul 4 alineatul (2) din această directivă pentru a nu aprecia caracterul eventual abuziv al unei clauze, precum cea în discuție în litigiul principal, redactată în mod clar și inteligibil, și care privește obiectul principal al contractului, atunci când această dispoziție nu a fost transpusă în ordinea sa juridică de legiuitorul național.

Informațiile care trebuie comunicate consumatorului de profesionist pentru a respecta, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) și cu articolul 5 din Directiva 93/13, cerința privind transparența unei clauze contractuale prin care se stabilește o rată variabilă a dobânzii pe baza unui indice de referință legal precum indicele de referință aplicat împrumuturilor ipotecare ale caselor de economii (IRPH Cajas), a cărui formulă matematică de calcul este complexă și puțin transparentă pentru un consumator mediu trebuie:

– pe de o parte, să fie suficiente pentru a permite consumatorului să ia decizia cu prudență și în deplină cunoștință de cauză în ceea ce privește metoda de calcul a ratei dobânzii aplicabile contractului de împrumut ipotecar și elementele care o compun, precizând nu numai definiția completă a indicelui de referință utilizat de respectiva metodă de calcul, ci și dispozițiile pertinente din reglementarea națională care stabilesc acest indice; și,

– pe de altă parte, evoluția trecută a indicelui de referință ales.

Revine totuși instanței naționale, în cadrul controlului transparenței clauzei în litigiu, ținând seama de toate împrejurările care însoțesc încheierea contractului, sarcina de a verifica, pe de o parte, dacă contractul expune în mod transparent această metodă de calcul a ratei dobânzii, astfel încât consumatorul să fi fost în măsură să evalueze, pe baza unor criterii clare și inteligibile, consecințele economice care decurg din aceasta în ceea ce îl privește, și, pe de altă parte, dacă acest contract respectă toate obligațiile de informare prevăzute de reglementarea națională.”(s.n. – M.M.B.)

:: concluzii AG

***

02 mai 2018: Judecătorul spaniol se întreabă, pentru-a nu știu câta oară, cu privire la protecția consumatorului de împrumuturi garantate ipotecar (C-125/18).

Situația de fapt:
1. apropierea legislațiilor
2. protecția consumatorilor
3. necesitatea de a afla dacă indicele IRPH Cajas trebuie să fie supus controlului instanței, în sensul că aceasta trebuie să examineze dacă este inteligibil pentru consumator, fără să constituie un impediment faptul că este reglementat de acte cu putere de lege sau de norme administrative, având în vedere că nu figurează printre situațiile prevăzute la articolul 1 alineatul (2) din Directiva 93/13, întrucât nu este vorba despre o dispoziție obligatorie, dobânda variabilă și remuneratorie fiind inclusă în mod opțional în contract de către profesionist;
4. apoi, mai avem o dispoziție dintr-o directivă ce nu a fost totuși transpusă;
5. instanța dorește să afle dacă se poate raporta totuși la acea dispoziție având în vedere faptul că legiuitorul a refuzat expres o atare transpunere întrucât a dorit să asigure un nivel de protecție complet cu privire la toate clauzele care pot fi incluse într-un contract încheiat cu consumatorii, și deci inclusiv cu privire la cele care afectează obiectul principal al contractului  chiar și atunci când ar fi redactate în mod clar și inteligibil.
6. oricum, necesitatea de a afla dacă este necesar, în vederea înțelegerii clauzei principale, în speță a IRPH, să se transmită sau să fie făcute publice informații privind următoarele fapte sau date ori o parte dintre acestea:
6.1. explicarea modalității de stabilire a ratei de referință, cu alte cuvinte comunicarea faptului că:
6.1.1. indicele respectiv include comisioanele și celelalte costuri ale dobânzii nominale,
6.1.2. că este vorba despre o medie simplă neponderată,
6.1.3. că profesionistul trebuia să știe și să transmită că se impunea aplicarea unei diferențe negative
6.1.4. și că informațiile furnizate nu sunt publice, spre deosebire de celălalt indice uzual, Euribor;
6.2. explicarea modului în care a evoluat indicele respectiv în trecut și în care ar putea evolua în viitor, prin comunicarea și publicarea unor grafice în care să se explice în mod clar și inteligibil pentru consumator evoluția acestei rate speciale, în raport cu Euribor, care este rata uzuală pentru împrumuturile cu garanție ipotecară
7. necesitatea de a afla:
7.1. dacă nefurnizarea unor informații cu privire la toate aceste aspecte reliefate la punctul anterior determină lipsa caracterului inteligibil al clauzei, întrucât aceasta nu este clară pentru consumatorul mediu,
7.2. sau dacă omiterea lor ar presupune un tratament neloial din partea profesionistului și, prin urmare, dacă, în cazul în care consumatorul ar fi fost informat în mod corespunzător, nu ar fi acceptat aplicarea IRPH ca indice de referință pentru împrumutul său
8. în ipoteza în care instanța va declara nulitatea IRPH cajas, necesitatea de a afla care din următoarele două consecințe, în lipsa unui acord între părți sau dacă acesta este mai prejudiciabil pentru consumator, este conformă cu ce impune directiva incidentă:
8.1. revizuirea contractului, prin aplicarea unui indice substitutiv uzual, Euribor, întrucât este vorba despre un contract bazat în esență pe un interes pecuniar al entității, [care are calitatea de] profesionist;
8.2. neaplicarea dobânzii, cu unica obligație a împrumutătorului sau a debitorului de a rambursa capitalul împrumutat în termenele prevăzute.

Dispoziții incidente: articolul 1 alineatul (2), articolul 4 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) din Directiva 93/13/CEE.

dr. Mihaela Mazilu-Babel

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Întrebare preliminară cu privire la indicele de referință pentru împrumuturile ipotecare. UPDATE: Hotărârea CJUE”

  1. Cauza va fi judecată de Marea Cameră cu pledoaria programată la sfârșitul lui februarie.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.