Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
19 comentarii

FJR. Consultare CSM judecători și procurori. Scrisoare deschisă
02.05.2018 | Dragoș Alin CĂLIN

Secţiuni: Articole, Comunicare profesională, Content, Opinii, Selected, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust
Dragoș Alin Călin

Dragoș Alin Călin

Consiliul Superior al Magistraturii, în raport de importanța și implicațiile demersului legislativ, a apreciat necesară consultarea, în prealabil, a tuturor magistraților din sistemul judiciar cu privire la noile proiectele depuse la Camera Deputaților referitoare la modificarea și completarea Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă.

Din punctele de vedere comunicate rezultă că instanțele judecătorești și parchetele au respins cvasiunanim modificările esențiale conținute de aceste proiecte.

Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, are obligația de a ține seama de această consultare a corpului magistraților și de a emite, în Plenul său, iar nu în secții (conform art. 38 alin.3 din Legea nr.317/2004), un aviz negativ privind propunerile de modificare depuse la Camera Deputaților.

Remarcăm și faptul că există riscul ca textul trimis spre avizare către Consiliul Superior al Magistraturii și asupra căruia acest organism urmează să își dea avizul, să fie completat cu texte noi, necunoscute astăzi, care nu sunt prezentate corpului magistraților și față de care nu va exista o consultare reală, nici măcar juridică, în condițiile unei imposibilități obiective de analiză (există probabilitatea ca multe dintre texte să izvorască din dezbaterile ulterioare, la nivelul Parlamentului).

Deși avizul Consiliului Superior al Magistraturii este necesar și obligatoriu din perspectiva existenței sale, în cazul legilor în discuție, el nu poate fi dat în mod legal în această fază a procedurii, cu privire la texte care se vor naște în viitor și care nu îi vor fi prezentate niciodată spre analiză.

Asociația Forumul Judecătorilor din România și-a exprimat dezacordul și îngrijorarea în legătură cu proiectele legislative aflate în dezbatere publică, al căror conținut reprezintă o involuție în crearea unui sistem de justiție penală modern și adaptat noilor realități sociale, precum și o denaturare a scopului procesului penal și a politicii penale a statului, fiind evidentă schimbarea de paradigmă de la o justiție penală care protejează victimele infracțiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziție privilegiată.

Multe dintre modificările preconizate nu au nicio legătură cu scopul enunțat de legiuitor și se îndepărtează de la obiectivele avute în vedere, întrucât expunerea de motive și intervențiile legislative propuse conțin soluții inadecvate realităților juridice din România și standardelor de protecție a unor valori fundamentale de la nivel european și internațional, de natură să compromită înfăptuirea actului de justiție.

Scrisoare deschisă

Motto: Independența justiției nu este obiect de negociere, ci o axiomă. Se respectă și, atunci când este nevoie, se apără. Dreptatea se asigură prin independența justiției și prin legi drepte.

CĂTRE,

PLENUL CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Stimați colegi,

Având în vedere dispozițiile:

– art. 1 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, conform cărora Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei;

– art. 1 alin. 2 din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului;

– art. 6 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, conform cărora  judecătorii şi procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuţi la art. 3 lit. a), sunt aleşi în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor;

– art. 30 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea;

– art. 38 alin. 3 din din Legea nr. 317/2004, conform cărora Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti;

Ținând seama de faptul că:

orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat;

– formularea cu o suficientă precizie a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat;

– este dificil să se adopte legi redactate cu o precizie absolută, dar și cu o anume suplețe, însă caracterul mult prea general și, uneori, chiar eliptic nu trebuie să afecteze previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 25 noiembrie 1996, pronunțată în cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, par.40, Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în cauza Rotaru împotriva României, par.55, sau Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59),

– ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (2017)[1] recomandă expres, în cazul României, ”în vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate”, ca ”Guvernul și Parlamentul (…) să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă”;

– prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligația de a aplica acest mecanism și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție, în caz contrar orice reglementare este lovită de vicii de neconstituționalitate;

atunci când democraţia şi libertăţile fundamentale sunt în pericol, obligaţia de rezervă a judecătorului devine subsidiară obligaţiei de indignare.[2]

Constatând că:

instanțele judecătorești și parchetele au respins cvasiunanim modificările esențiale conținute de aceste proiecte;

– proiectele legislative aflate în dezbatere publică reprezintă o involuție în crearea unui sistem de justiție penală modern și adaptat noilor realități sociale, precum și o denaturare a scopului procesului penal și a politicii penale a statului, fiind evidentă schimbarea de paradigmă de la o justiție penală care protejează victimele infracțiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziție privilegiată;

– multe dintre modificările preconizate nu au nicio legătură cu scopul enunțat de legiuitor și se îndepărtează de la obiectivele avute în vedere, întrucât expunerea de motive și intervențiile legislative propuse conțin soluții inadecvate realităților juridice din România și standardelor de protecție a unor valori fundamentale la nivel european și internațional, de natură să compromită înfăptuirea actului de justiție;

votul de blam dat în adunările generale în raport de pozițiile exprimate public de unii membri ai CSM împotriva intereselor legitime ale magistraturii este similar unei revocări pentru fiecare dintre aceștia.

Asociația Forumul Judecătorilor din România vă solicită dumneavoastră, în calitate de membri aleși în Consiliul Superior al Magistraturii, să țineți cont de voința miilor de judecători și procurori care v-au ales și să avizați negativ proiectele depuse la Camera Deputaților privind Codul penal, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă.


[1] A se vedea pagina web [accesată ultima dată la 30 aprilie 2018].
[2] A se vedea Declaraţia privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, desfasurată la Londra în perioada 2-4 iunie 2010.


București, 2 mai 2018

Asociația Forumul Judecătorilor din România, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, asociație profesională a judecătorilor, își propune să contribuie la progresul societății prin acțiuni ce au drept scop realizarea unei justiții independente, imparțiale și performante, afirmarea și apărarea independenței justiției față de celelalte puteri ale statului, precum și prin inițierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea și realizarea de proiecte privind îmbunătățirea, modernizarea și reformarea sistemului de administrare a justiției.

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

19 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti