Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALS
 
 
Opinii
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Pentru o nouă perspectivă în stabilirea pensiei de întreținere pentru creșterea minorului. Contribuția solidară a ambilor părinți la plata întreținerii. Proporționalitatea

03.05.2018 | Claudiu-Octavian ULICI
Licitatie Arta Juridica
Claudiu-Octavian Ulici

Claudiu-Octavian Ulici

ABSTRACT: Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să acorde întreținere copilului lor minor, contribuind la plata întreținerii, proporțional cu mijloacele pe care le au. Întreținerea este datorată de ambii părinți, ceea ce înseamnă că, se va suporta de către părintele la care nu domiciliază cu minorul, numai jumătate din nevoia copilului.

I. Generalități specifice pentru stabilirea proporționalității.

II. Precedent al instanțelor naționale.

III. Norme aplicabile.

I. Generalități specifice pentru stabilirea proporționalității

Deși abordarea prezentă va părea cu certitudine, a fi la prima vedere, inadmisibilă, am încercat să scot în evidență și o altă perspectivă în abordarea unui caz privind obligarea părintelui la întreținerea minorului și modul în care poate fi determinată proporționalitatea acestei obligații, raportat la venitul net al celui în sarcina căruia legea stabilește plata. Chestiunea nu ține atât de o noutate absolută, cât de încercarea de a calcula mai în detaliu echivalentul valoric al acestei contribuții.

Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti [529 alin. (1) Cod civil]. Așadar, pentru a determina proporția din venitul părintelui obligat la întreținere, în orice situație, se pleacă de la stabilirea nevoii minorului, pe cât posibil cuantificând această nevoie în bani, chiar dacă în tot sau în parte prestațiile sunt în natură.

Totuși nevoile unui minor aflat în întreținerea unor persoane ce beneficiază de venituri mari, va fi diferită de nevoile unui minor ai cărui părinți au venituri mici, sau chiar sunt lipsiți temporar de venituri. Prin urmare, atunci când se va cuantifica nevoia copilului, se va ține seama de posibilitățile reale ale părinților/părintelui obligat la întreținere, sau a altor persoane obligate la întreținere, cu stabilirea unui minim pentru hrană, îmbrăcăminte, timp liber sau mai ales educație.

Mai amintesc și că, dacă minorul locuiește la un părinte, această folosință de către minor a locuinței, ar trebui să fie și ea evaluată în bani și stabilită ca fiind contribuție prestată de acel părinte. La fel spre exemplu, pentru prestațiile mamei care țin de nevoile de hrană (preparare, achiziție etc.) sau toaletă ale minorului, sau ale tatălui în pregătirea școlară ș.a., se va stabili un echivalent valoric.

După ce se stabilește nevoia minorului, un prim termen pentru stabilirea proporționalității, se fixează cealaltă limită și anume cea legată de veniturile nete ale părinților și la această nevoie părinții vor fi obligați în solidar. Și aici pot apărea însă numeroase probleme, legate de veniturile nedeclarate, imobilele sau alte bunuri neexploatate, refuzul celui obligat la întreținere în a desfășura o activitate producătoare de venit ș.a.m.d.

Dacă minorul are un venit propriu, care nu este totuși îndestulător nevoilor sale, părinții au obligația de a-i asigura completarea pentru crearea condițiilor necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea sa profesională.

În ipoteza în care se stabilește o nevoie a minorului într-un anumit cuantum valoric, unul din părinții obligați în solidar nu poate satisface partea sa, iar celălalt părinte insistă pentru satisfacerea acestei nevoi ridicate a minorului, atunci părintele care o arată ca fiind necesară, va suporta întreaga diferență, în completarea celui cu venit mai mic. Nu consider că este justă punerea în executare a acestei diferențe de plată, în situația în care veniturile părintelui care nu a putut suporta plata au crescut și asta deoarece necesitatea minorului are un caracter imediat și nu poate fi justificată de fiecare dată o „educație pe credit”.

Acum, odată ce a fost stabilită nevoia minorului și ea a fost echivalată valoric, la această nevoie părinții vor fi obligați în solidar, prin urmare vor trebui luate în considerare și dispozițiile relative în privința solidarității.

Obligația este solidară între debitori părinți atunci când ambii sunt obligați la aceeași prestație în favoarea minorului, astfel încât fiecare poate să fie ținut separat pentru întreaga obligație, iar executarea acesteia de către unul dintre codebitori îi liberează pe ceilalți față de minor. Cu toate acestea, părintele care a executat obligația nu poate cere părintelui care nu a contribuit decât partea din datorie ce îi revine acestuia, chiar dacă el se subrogă în drepturile minorului. În plus părinții obligați solidar, sunt prezumați că trebuie să aducă o contribuție egală, cu observațiile de mai sus, deoarece din lege nu rezultă contrariul.

În concluzie, numai în ipoteza în care venitul părintelui obligat la întreținere este mic, este posibilă și necesară, în stabilirea proporționalității, limita plafonului maxim (1/4, 1/3, 1/2) din venitul net. În orice situație, se va suporta de către un părinte, numai jumătate din nevoia copilului, cealaltă jumătate revenind celuilalt părinte.

II. Precedent al instanțelor naționale Sursa aici.

1. Raportarea la salariul minim pe economie la stabilirea pensiei de întreținere. Debitor cu reședința obișnuită în străinătate. Decizie 173/A din 12.04.2017, pensie întreținere – majorare, 1890/336/2015.

Solicitarea de a se stabili pensia de întreținere raportat la salariul minim din România nu are nici o justificare. Se constată că apelantul este rezident în Spania, unde locuiește și se întreține încă din anul 2002. Posibilitățile apelantului, de a obține mijloacele necesare pentru plata pensiei de întreținere, raportat la locul în care locuiește efectiv, sunt determinate de acest ultim element, astfel că în mod normal raportarea la salariul minim aflat în plată trebuie să se realizeze la nivelul din țara în care locuiește efectiv, cu titlu permanent, debitorul întreținerii.

Având în vedere considerentele expuse anterior, instanța constată că salariul minim în Spania este de 655 euro (echivalentul a aproximativ 2903 lei, cursul euro-leu din data de 30.10.2015 data formulării cererii fiind de 4,4322 lei/1 euro), astfel că totalul pensiei de întreținere la care poate fi obligat apelantul este echivalentul a 1451 lei. Instanța a avut în vedere prevederile art. 529 alin. (2) C. civ.

2. Obligații de întreținere. Majorare pensie de întreținere. Condiții privind debitorul obligației de întreținere. Cuantumul obligației de întreținere

Codul familiei, art. 94 alin. (1) – (art. 529 Cod civil)

Potrivit art. 94 alin. (1) din Codul familiei (art. 529 Cod civil), întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti. Instanța a considerat, în mod corect, că, la calcularea cuantumului întreținerii, nu se iau în considerație decât veniturile obținute, nu și cele întâmplătoare.

Prin sentința civilă, Judecătoria Turnu Măgurele a admis acțiunea civilă pentru majorare pensie întreținere formulată de reclamanta împotriva pârâtului și a dispus majorarea pensiei de întreținere la care a fost obligat pârâtul prin sentința civilă nr. 132/9 februarie 2007 a aceleiași instanțe, de la suma de 50 lei lunar la suma de 161 lei lunar, începând cu data introducerii acțiunii și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 de ani.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit disp. art. 94 alin. (2) Cod. fam. (529 CC), instanța judecătorească va putea mări sau micșora obligația de întreținere după cum se schimbă mijloacele celui care dă întreținerea sau nevoia celui ce o primește.
La stabilirea pensiei de întreținere majorate, instanța a luat în considerare ca bază de calcul venitul pârâtului cu caracter de continuitate, respectiv pensia pe care acesta o obține și nu suma de bani obținută de acesta din vânzarea unui imobil moștenit (deci bun propriu) așa cum solicitase reclamanta, sumă ce nu are un caracter permanent.

3. Veniturile care iau în calcul la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere

Obligația legală de întreținere este îndatorirea impusă de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloacele necesare traiului , inclusiv pe cele necesare satisfacerii nevoilor spirituale, iar în cazul copiilor minori, mijloacele pentru educarea, învățătura și pregătirea profesională.

În ceea ce privește cuantumul obligației de întreținere, acesta se determină potrivit cu nevoia celui care o solicită și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. În stabilirea cuantumului întreținerii se are în mod exclusiv în vedere câștigul din muncă al părintelui ce acordă întreținerea.

La calcularea cuantumului întreținerii se vor lua în considerare numai veniturile obișnuite și constante, iar nu și cele întâmplătoare sau „posibile”. (Curtea de Apel CRAIOVA, 06.05.2008, Obligații de întreținere)

4. Pensia de întreținere. Modalitatea de stabilire a obligației de întreținere când nu se cunosc veniturile debitorului întreținerii 666/R/2009 Tribunalul MARAMUREȘ

Potrivit art. 94 alin. 2 din Codul familiei (529 CC), instanța va putea mări sau micșora obligația de întreținere sau hotărî încetarea ei, după cum se schimbă mijloacele celui care da întreținerea sau nevoia celui ce o primește.

Față de împrejurarea ca nu au putut fi determinate veniturile pârâtului, reclamanta necunoscând locul de muncă al acestuia, prima instanța trebuia sa aibă în vedere, ca baza de calcul pentru stabilirea obligației de întreținere, venitul minim pe economie, care, de la data de 1 ianuarie 2009, este în cuantum de 600 lei, conform H.G. nr. 1051 din 10 septembrie 2008.

Prin urmare, pensia de întreținere cuvenita celor doi minori aflați în întreținerea pârâtului este de 200 lei lunar, câte 100 lei lunar pentru fiecare minor.

III. Norme aplicabile. CODUL CIVIL

Traseu legislativ: CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (republicat, Legea nr. 287/2009), a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 15 iulie 2011, republicat în temeiul art. 218 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. Legea nr. 287/2009 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 24 iulie 2009, a fost modificată prin Legea nr. 71/2011 și rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 17 iunie 2011 și în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 8 iulie 2011.

Codul civil român
Articolul 499
Obligația de întreținere
(1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
(2) Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinții au obligația de a-i asigura condițiile necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea sa profesională.
(3) Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
(4) În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.

Articolul 513
Caracterul legal al obligației de întreținere
Obligația de întreținere există numai între persoanele prevăzute de lege. Ea se datorează numai dacă sunt întrunite condițiile cerute de lege.

Articolul 516
Subiectele obligației de întreținere
(1) Obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.
(2) Dispozițiile alin. (1) privind obligația de întreținere între rudele în linie dreaptă, precum și între frați și surori sunt aplicabile și în cazul adopției.
(3) Obligația de întreținere există între foștii soți, în condițiile prevăzute de lege.

Articolul 521
Pluralitatea de debitori
(1) În cazul în care mai multe dintre persoanele prevăzute la art. 516 sunt obligate să întrețină aceeași persoană, ele vor contribui la plata întreținerii, proporțional cu mijloacele pe care le au.
(2) Dacă părintele are drept la întreținere de la mai mulți copii, el poate, în caz de urgență, să pornească acțiunea numai împotriva unuia dintre ei. Cel care a plătit întreținerea se poate întoarce împotriva celorlalți obligați pentru partea fiecăruia.

Articolul 522
Obligația subsidiară
În cazul în care cel obligat în primul rând la întreținere nu are mijloace îndestulătoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanța de tutelă le poate obliga pe celelalte persoane îndatorate la întreținere să o completeze, în ordinea stabilită la art. 519.

Articolul 527
Debitorul întreținerii
(1) Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace.
(2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.

Articolul 529
Cuantumul întreținerii
(1) Întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
(2) Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
(3) Cuantumul întreținerii datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

Art. 1443
Solidaritatea dintre debitori
Obligația este solidară între debitori atunci când toți sunt obligați la aceeași prestație, astfel încât fiecare poate să fie ținut separat pentru întreaga obligație, iar executarea acesteia de către unul dintre codebitori îi liberează pe ceilalți față de creditor.

Articolul 1.456
Regresul între codebitori
(1) Debitorul solidar care a executat obligația nu poate cere codebitorilor săi decât partea din datorie ce revine fiecăruia dintre ei, chiar dacă se subrogă în drepturile creditorului.
(2) Părțile ce revin codebitorilor solidari sunt prezumate ca fiind egale, dacă din convenție, lege sau din împrejurări nu rezultă contrariul.

Avocat dr. Claudiu-Octavian Ulici


Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan