TOP LEGAL
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

Print Friendly, PDF & Email

Studiu PwC: 42% dintre companiile din România au raportat că au fost victimele criminalității economice în ultimii doi ani

03.05.2018 | JURIDICE.ro

Potrivit editiei de anul acesta a raportului PwC Global Economic Crime and Fraud Survey, 42% dintre organizatiile din Romania au raportat ca au fost victimele criminalitatii economice in ultimii doi ani, un nivel usor mai mic decat cel raportat la nivel global (49%), sau regional (47%). Cu toate acestea, nu toate companiile sunt pe deplin constiente de riscurile de frauda cu care se confrunta, sau de consecintele acestora, cum ar fi impactul financiar, prejudicierea reputatiei si raspunderea penala, individuala sau la nivel de companie.

Ana Sebov, Liderul echipei de Servicii de Investigatii si Asistenta in Dispute din cadrul PwC Romania: ”S-ar putea trage concluzia ca infractionalitatea economica a atins un nivel record, nu doar in Romania, dar si la nivel global. Suntem insa de parere ca o rata ridicata de raportare a incidentelor de infractionalitate economica este generata de gradul de constientizare a riscurilor de frauda, dar si de imbunatatirea mecanismelor de preventie si detectare a fraudelor. Acestea au contribuit la cresterea capacitatii organizatiilor de a gestiona acest subiect sensibil.”

20% din organizatiile din Romania care au participat la sondaj estimeaza daune ca urmare a criminalitatii economice cuprinse intre 100.000 de dolari si 1 milion de dolari, in vreme ce 16% estimeaza daune mai mari de 1 milion de dolari. La nivel global, 19% dintre organizatii au raportat pierderi de peste 1 milion de dolari – iar 1% daune mai mari de 100 de milioane de dolari in ultimii doi ani. Costurile intangibile asociate cu frauda, asa cum sunt impactul negativ asupra moralului angajatilor si relatiilor de afaceri, daunele ireversibile asupra reputatiei si a brandului pot duce la majorarea costurilor totale ale infractionalitatii economice.

Costurile legate de incidentele de frauda pot fi semnificativ mai mari. Sumele cheltuite de 32% dintre organizatiile din Romania pentru investigatii sau alte tipuri de analize, au fost similare sau chiar mai mari decat pierderile rezultate ca urmare a infractionalitatii economice.

Principalele tipuri de infractiuni economice raportate de companiile din Romania sunt frauda comisa de consumatori (44%), infractionalitatea cibernetica (44%) si conduita neprofesionala (36%).

Criminalitatea informatica si rolul tehnologiei in combaterea fraudei

Respondentii din Romania au indicat infractionalitatea cibernetica ca avand cel mai mare impact negativ asupra activitatilor economice in ultimii doi ani. Potrivit studiului PwC, doua din trei organizatii din Romania au fost tinta atacurilor informatice in ultimele 24 de luni. Cele mai frecvente mecanisme folosite de hackeri au fost cazurile de phishing si malware, mentionate de 37% dintre companiile din Romania.

In contextul economic actual, in care cele mai multe infractiuni economice au devenit, intr-o oarecare masura digitalizate, iar sofisticarea tehnologica a infractorilor devine tot mai ridicata, investitiile in tehnologii noi de combatere a fraudelor (de exemplu: inteligenta artificiala sau instrumente avansate de analiza de date) au devenit o necesitate.

Ana Sebov: ”Cu toate acestea, fraudele au la baza o serie intreaga de motive si circumstante, din care doar unele pot fi prevenite cu ajutorul tehnologiei. Nu trebuie ignorate aspectele umane. Asa cum fraudele nu au o singura cauza, companiile trebuie sa gaseasca formula potrivita pentru a combina factorul uman, tehnologii, proceduri si procese pentru a preveni, detecta si combate riscurile de frauda.”

Profilul infractorilor economici si industriile afectate

Sondajul de anul acesta a evidentiat o crestere semnificativa (+6%, pana la 52%) a infractiunilor economice comise de persoane din interiorul organizatiilor. Cu toate acestea, exista diferente importante la nivel regional. In Europa de Est, desi cea mai frecvent raportata infractiune economica este cea comisa de persoane din interiorul companiilor (46%), diferenta dintre infractiunile comise de actorii interni si cei externi incepe sa se micsoreze. La nivel regional, 44% dintre incidentele de infractionalitate economica au fost comise de persoane din afara organizatiilor.

Ana Sebov: ”Potrivit concluziilor sondajului, majoritatea fraudatorilor din afara organizatiilor sunt de tip  „prieten-dușman”, fiind agenti, furnizori de servicii, vanzatori sau clienti ai companiilor. Este deci foarte important ca organizatiile sa elaboreze proceduri care sa previna si sa raporteze comportamentele frauduloase, dar si sa deruleze periodic evaluari ale riscului de frauda si controale de audit intern.”

In editiile trecute ale sondajului, sectorul serviciilor financiare a fost in mod traditional cel mai expus riscurilor de infractionalitate economica. Potrivit concluziilor editiei de anul acesta, sectorul asigurarilor (62%), cel al agriculturii (59%), sectorul comunicatiilor (inclusiv telecom) (59%), serviciile financiare (58%), retailul si sectorul bunurilor de larg consum (56%) si sectorul imobiliar (56%) au fost printre sectoarele care au raportat cel mai ridicat nivel de frauda.

Evaluarea riscului de frauda in organizatii

In ciuda unui nivel tot mai ridicat de intelegere si de raportare a cazurilor de frauda, exista in continuare zone vulnerabile in interiorul organizatiilor. Una din zece organizatii care au participat la sondaj au declarat ca nu au derulat niciodata o evaluare a riscurilor de frauda. Chiar daca rolul evaluarilor riscurilor de frauda este in continuare subestimat, se observa o evolutie incurajatoare fata de ultima editie a studiului, cand 24% dintre respondenti indicasera ca nu au efectuat niciodata o astfel de analiza de risc.

Ana Sebov: ”Intelegerea zonelor de risc este un prim pas esential pentru combaterea fraudelor. Acestea difera in functie de piata, sectorul de activitate si de companie. Chiar daca am vazut un grad sporit de atentie in ultimii ani pentru adresarea riscurilor de frauda, exista inca loc de imbunatatire. Mai ales daca luam in calcul contextul economic si geopolitic actual in continua schimbare precum si transformarile in domeniul tehnologiei.”

Editia de anul acesta a raportului arata ca alocarile bugetare pentru combaterea fraudei raman mai degraba conservatoare, doar unul din cinci respondenti din Romania a indicat ca intentioneaza sa creasca bugetul pentru investigatii si analize de conformitate cu cerintele de reglementare. Pentru a creste gradul de constientizare al companiilor in ceea ce priveste riscurile de frauda cu care se confrunta si pentru a le ajuta sa elaboreze un plan de gestionare a acestor riscuri, este nevoie de asistenta de specialitate.

Masurile pe care organizatiile ar trebui sa le ia cat mai curand pentru a combate riscul de frauda sunt:
1. recunoasterea riscurilor de frauda si identificarea fraudei atunci cand aceasta se produce;
2. adoptarea unei abordari dinamice si proactive pentru a fi cu un pas inaintea infractorilor economici;
3. folosirea potentialului tehnologiei pentru a lupta impotriva fraudelor;
4. investitiile in pregatirea oamenilor, nu doar in tehnologii. Nu uitati ca oamenii, nu tehnologiile, sunt cei care comit fraudele.

Ana Sebov: ”Sondajul nostru este menit sa ofere o imagine mai clara asupra criminalitatii economice, ce anume constituie frauda si a masurilor care pot fi luate de organizatiile din Romania pentru a preveni si a detecta aceste riscuri. Nu lasati identificarea fraudelor pe seama coincidentelor.”

Despre raport

Sondajul Global Economic Crime and Fraud Survey este ce mai mare raport de acest gen derulat la nivel global, avand peste 7.200 de respondenti din 123 de tari din intreaga lume. Sondajul este gandit nu doar ca sa descrie imaginea actuala a infractionalitatii economice, dar si sa identifice tendintele si perceptiile cu privire la riscurile viitoare. In Romania, 60 de companii din diverse domenii de activitate si-au impartasit experienta si perceptia asupra infractionalitatii economice, atat in privinta activitatii lor din Romania, cat si din restul lumii.

Organizatiile participante la sondaj provin din diverse sectoare economice, printre care sectorul financiar, industria prelucratoare, energie, utilitati si minerit, tehnologie, automotive, retail si produse de larg consum, precum si industria farmaceutica.

Editia pentru Romania a Global Economic Crime and Fraud Survey poate fi descarcata aici.

Editia globala a raportului poate fi descarcata aici.

Despre PwC

Misiunea PwC este de a construi incredere in cadrul societatii si de a contribui la rezolvarea unor probleme importante. Firmele din reteaua PwC ajuta oamenii si organizatiile sa creeze valoarea adaugata de care au nevoie. PwC este o retea de firme prezenta in 158 de tari cu mai mult de 236.000 de profesionisti ce ofera servicii de calitate in domeniul auditului, consultantei fiscale si consultantei pentru afaceri. 


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Oana Ispas


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan