BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Contravenţii
CărţiProfesionişti
Print Friendly, PDF & Email

RIL admis. Subiectul activ al contravenţiei constând în fapta de a circula fără rovinietă valabilă

09.05.2018 | Andrei PAP
Abonare newsletter
Andrei Pap

Andrei Pap

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 7 mai 2018 a fost publicată Decizia nr. 4/2018 privind examinarea sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj cu privire la „interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 8 alin. (1), raportate la cele ale art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii subiectului activ al contravenției ce constă în fapta de a circula fără rovinietă valabilă, în cazul în care se face dovada, cu un înscris înregistrat cu dată certă la o instituție publică, că vehiculul a fost înstrăinat anterior datei constatării contravenției”.

I. Obiectul recursului în interesul legii

Recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj vizează interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 8 alin. (1), raportat la art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, în sensul stabilirii subiectului activ al contravenției ce constă în fapta de a circula fără rovinietă valabilă, în cazul în care se face dovada că vehiculul a fost înstrăinat anterior datei constatării contravenției.

II. Optica jurisprudenţială

Invocând considerentele Deciziei nr. 43 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al instanței supreme, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea Tribunalului Caraș-Severin, în partea având ca obiect aceeași chestiune de drept, autorul sesizării arată că examinarea jurisprudenței la nivel național a relevat faptul că instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar în ceea ce privește problema de drept supusă dezbaterii, existând două orientări jurisprudențiale, după cum urmează:

A. Într-o orientare, majoritară, s-a considerat că subiect activ al contravenției prevăzute de dispozițiile art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 este utilizatorul, astfel cum este acesta definit de art. 1 alin. (1) lit. b) din același act normativ, dar în cazul în care se face dovada, cu un înscris înregistrat cu dată certă la o instituție publică, că vehiculul a fost înstrăinat anterior datei constatării contravenției, fostul proprietar nu poate fi subiect al răspunderii contravenționale.

În sprijinul acestei orientări s-au reținut următoarele argumente:

-în condițiile în care contractul de vânzare-cumpărare al autovehiculului a dobândit dată certă, conform dispozițiilor art. 278 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu se poate reține răspunderea contravențională a vânzătorului în temeiul art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002;

-o asemenea situație de fapt atrage admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție contestat, ca urmare a netemeiniciei acestuia, pentru lipsa vinovăției persoanei sancționate;

-persoana răspunzătoare pentru încălcarea prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 – în cazul în care vehiculul a fost înstrăinat de către persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare, printr-un contract cu dată certă, în baza art. 278 din Codul de procedură civilă, anterior comiterii faptei de a circula fără rovinietă valabilă – este persoana ce utilizează autovehiculul, una din condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 nemaifiind îndeplinită;

-nu este vinovată de săvârșirea contravenției persoana indicată în certificatul de înmatriculare, în cazul în care contractul a dobândit dată certă anterior datei săvârșirii contravenției;

-în situația în care, în momentul constatării contravenției, utilizatorul înscris în certificatul de înmatriculare nu mai este proprietarul autovehiculului și nu deține niciun alt titlu care să îi confere folosința autovehiculului, acesta nu are calitatea de subiect activ al contravenției reținute în sarcina sa, faptul că nu s-a procedat la radierea autovehiculului de pe numele său și nu s-a procedat la consemnarea acestei radieri în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne – Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor (D.R.P.C.I.V.) neînsemnând că utilizatorul a rămas proprietarul autovehiculului, întrucât, potrivit art. 1.273 din Codul civil, drepturile reale se constituie și se transmit prin acordul de voință al părților;

-subiect activ al contravenției în discuție este persoana care îndeplinește două condiții cumulative, respectiv să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să aibă în proprietate autovehiculul înscris în România;

-răspunderea contravențională este înlăturată în condițiile existenței unui act translativ de proprietate ce poartă dată certă;

-persoana răspunzătoare pentru încălcarea prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, în cazul în care vehiculul a fost înstrăinat de către persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare printr-un contract cu dată certă anterioară comiterii faptei de a circula fără rovinietă valabilă, este noul proprietar al vehiculului, întrucât prin înstrăinarea autoturismului dreptul de proprietate a fost transmis cumpărătorului la data încheierii contractului, iar, prin urmare, toate obligațiile ce decurg din utilizarea autoturismului revin noului proprietar, inclusiv obligația de a achiziționa rovinietă după dobândirea bunului.

Se observă că una din consecințele acestei interpretări este aceea că între momentul primirii de dată certă a înscrisului constatator al transmiterii dreptului de proprietate și momentul, incert, al înscrierii transmiterii acestui drept în Registrul național de evidență fapta de a circula fără rovinietă valabilă nu întrunește elementele constitutive ale contravenției în discuție, deoarece în acest interval nici noul proprietar și nici vechiul proprietar nu îndeplinesc condițiile pentru a fi considerați utilizatori și, deci, pentru a răspunde contravențional: dobânditorul nu îndeplinește condiția de a fi înscris în certificatul de înmatriculare, iar transmițătorul nu mai îndeplinește condiția de a fi proprietar sau de a folosi vehiculul în baza unui „drept legal”.

Această consecință este rezultatul definiției legale a noțiunii de „utilizator”, coroborată cu împrejurarea că dispozițiile legale nu prevăd nicio sancțiune în cazul în care noul proprietar nu își îndeplinește obligația de a solicita autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului în termen de 30 de zile de la data dobândirii, conform art. 11 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002.

B. Într-o altă orientare s-a apreciat că răspunderea pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 revine fostului proprietar al autoturismului, în situația în care nu s-a procedat la radierea autovehiculului de pe numele său și la consemnarea acestei radieri în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne – D.R.P.C.I.V.

S-a argumentat, în sprijinul acestei orientări, că:

-persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare a autovehiculului îi revine responsabilitatea achitării rovinietei, indiferent dacă ea este sau nu cea care conduce autovehiculul;

-vânzătorul este persoana răspunzătoare pentru încălcarea prevederilor supuse analizei, existența datei certe nefiind în măsură să înlocuiască omisiunea transcrierii/radierii din baza de date.

III. Opinia Curții de Apel Cluj

În opinia Colegiului de conducere al Curții de Apel Cluj, răspunderea contravențională pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 aparține persoanei înscrise în evidențele Ministerului Afacerilor Interne ca fiind proprietarul autovehiculului.

IV. Opinia Procurorului General al PÎCCJ

Prin Adresa nr. 2.676/C/4859/III-5/2017 din 21 februarie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat punctul de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul sesizării, potrivit căruia, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 8 alin. (1), raportat la art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, răspunderea contravențională pentru fapta de a circula fără rovinietă valabilă revine persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, până la momentul transcrierii transmiterii dreptului de proprietate în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate.

V. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului, pronunţând următoarea soluţie:
„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Cluj și, în consecință, stabilește că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 8 alin. (1), raportat la art. 7 și art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare:

-în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra vehiculului, fostul proprietar pierde calitatea de utilizator și de subiect activ al contravenției constând în fapta de a circula fără rovinietă valabilă;

-dovada transmiterii dreptului de proprietate se face potrivit dreptului comun.

 Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

 Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 martie 2018.”

Andrei Pap
Avocat colaborator SVS & PARTNERS

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week