CCR pendinte: art. 2 lit. (c) din O.U.G. nr. 31/2002 – definiția persoanei vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război. UPDATE: dispozițiile din Constituție invocate
14 mai 2018 | Mihaela MAZILU-BABEL, Andrei Alexandru MARCU
Mihaela Mazilu-Babel
Andrei Alexandru Marcu
24.05.2018: În urma solicitării realizate în temeiul Legii nr. 544/2001, Tribunalul Dolj ne-a comunicat că autorul excepției a arătat că dispozițiile art. 2 lit. (c) din O.U.G. nr. 31/2002 ar încălca drepturile prevăzute de art. 1, art. 20 și art. 21 din Constituția României:
Art. 1 – Statul român
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Art. 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
Art. 21 – Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.
***
14.05.2018: În data de 10.05.2018 s-a constituit un nou dosar (682D/2018) pe rolul Curţii Constituţionale, urmând a fi analizate dispoziţiile art. 2 lit. (c) din O.U.G. nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război (cauza Cristina Horia).
Conform motorului de căutare de pe pagina Curții Constituționale, acesta este primul dosar în care această dispoziție formează obiectul unui control de constituționalitate.
Instanţa de trimitere este Tribunalul Dolj, care a hotărât să nu suspende judecarea cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate (adică nu a analizat posibilitatea de a aplica în mod direct o dispoziție CEDO pentru a înlătura de la aplicare dispoziția din Codul de procedură penală care-i interzice suspendarea până la soluționarea excepției de neconstituționalitate; pentru excepția de neconstituționalitate invocată în legătură chiar cu acea dispoziție din Codul de procedură penală, a se vedea aici – M.M.-B.).
Nici pe portalul instanței de trimitere, şi nici pe portalul Curţii Constituţionale nu se precizează în raport de ce dispoziţii din Constituţie se va realiza controlul de constituţionalitate.
Dispoziţiile criticate au următorul conţinut normativ:
Art. 2 (extras)
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă:
c) prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război se înţelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi persoana din conducerea unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale.
Andrei Alexandru Marcu (text și selecție)
Student, Facultatea de Drept, Universitatea „Ovidius” Constanţa
dr. Mihaela Mazilu-Babel (coordonator)
