JURIDICE SELECTED
Înregistrările video sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj, Timiş, Prahova şi Sibiu. Se acordă 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti, membrii UNELM şi notarii Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

10 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept. UPDATE: 1861 susținători. Rezoluția, susținută de mai multe instanțe și parchete

29.05.2018 | JURIDICE.ro

29 mai 2018: Până la ora 18:00, 1861 de magistrați și-au manifestat susținerea față de Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept.

:: Lista

***

UPDATE 25 mai 2018: Joi, 24 mai 2018, până la ora 23:00, 1766 de magistrați și-au manifestat susținerea față de Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept.

:: Lista susținătorilor

***

UPDATE 24 mai 2018: Judecătoria Pitești a transmis următorul comunicat: „Prin Hotărârea nr. 4/23.05.2018 a Adunării Generale a Judecătorilor din cadrul Judecătoriei Piteşti s-a hotărât, cu majoritate (două abţineri), adoptarea dispozitivului Rezoutiei magistraților români pentru apărarea statului de drept din data de 19 mai 2018, astfel:

1. Solicităm insistent factorilor politici încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept şi a judecătorilor şi procurorilor din România. România este şi trebuie să rămână stat membru al Uniunii Europene şi al Consiliului Europei, iar nu un teritoriu al corupţiei şi fărădelegii.

2. Solicităm Preşedintelui României, Preşedintelui Senatului şi Preşedintelui Camerei Deputaţilor consultarea urgentă a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia ) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a Codului penal, Codului de procedură penală şi Codului de procedură civilă, precum şi unele aspecte conexe, fiind necesară suspendarea imediată a dezbaterilor Comisiei speciale comune până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneţia.

3. Solicităm amânarea luării oricăror decizii, din partea tuturor autorităţilor competente, în privinţa ”legilor justiţiei”, până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneţia şi până la punerea de acord a textelor de lege cu solicitările Comisiei Europene şi ale GRECO. Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existenţa unor anumite garanţii faţă de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independenţa şi imparţialitatea magistratului.

4. Solicităm consultarea reală a corpului magistraţilor cu privire la pachetele legislative care vizează activitatea lor, prin Adunările Generale din cadrul instanţelor şi parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă magistratura dacă ignoră punctul de vedere al miilor de magistraţi români. Propunerile legislative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovate netransparent şi nu pot reprezenta voinţa a 5-6 membri. Solicităm consultarea reală a societăţii civile, ale cărei reacţii trebuie să fie avute în vedere în cadrul dezbaterilor legislative.

5. Solicităm condiţii demne de muncă. Realizarea unui act de justiţie de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept şi a legislaţiei în continuă modificare, iar nu pronunţarea unor soluţii ce pot fi afectate de inadecvarea condiţiilor de lucru, de lipsa de timp şi supraîncărcare.

6. Solicităm Ministrului Justiţiei să se abţină de la acţiunile care intimidează procurorii şi afectează statul de drept şi independenţa justiţiei.

7. Solicităm Ratificarea Protocolului nr.16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013 şi care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale.

8. Solicităm membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să condamne imediat şi cu fermitate atacurile la adresa statului de drept şi a judecătorilor şi procurorilor din România. Implementarea unor criterii interactive de evaluare anuală, de către corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de membrii CSM, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora sunt imediat necesare.

9. Solicităm puterii legislative şi Consiliului Superior al Magistraturii să adopte măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independenţa justiţiei.”

***

UPDATE 24 mai 2018: Tribunalul Covasna a transmis următorul comunicat: „Magistraţii Tribunalului Covasna reafirmă independenţa lor faţă de celelalte puteri din stat şi nu intervin în procesul legislativ decât în cadrul solicitării punctului de vedere.

În data de 22 mai 2018 ora 13:00 s-a întrunit Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Covasna, care, văzând modificările legislative propuse Codului penal şi Codului de procedură penală, cu majoritate de voturi, a hotărât adoptarea Rezoluţiei magistraţilor români pentru apărarea statului de drept, emisă la Bucureşti, Palatul de Justiţie, în 19 mai 2018.”

***

UPDATE 24 mai 2018: Judecătoria Timișoara a transmis următorul comunicat: „Întrunită la data de 23 mai 2018, în temeiul articolului 17 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015, Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Timişoara a hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, susţinerea „Rezoluţiei magistraţilor români pentru apărarea statului de drept din data de 19 mai 2018”.

Judecătorii din cadrul Judecătoriei Timişoara subliniază importanţa respectării independenţei justiţiei şi solicită consultarea reală a corpului magistraţilor cu privire la pachetele legislative care vizează sistemul judiciar. Totodată reiterează necesitatea asigurării unui cadru legislativ previzibil şi coerent, care să respecte cerinţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.”

***

UPDATE 24 mai 2018: Miercuri, 23 mai 2018, până la ora 22:00, 1660 de magistrați și-au manifestat susținerea față de Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept.

Totodată, pe platforma facem.declic.ro, este deschisă o listă a susținătorilor care nu sunt magistrați și care înregistra, la data de 24 mai 2018, ora 10:30, 3688 de semnături.

:: Lista susținătorilor

***

UPDATE 23 mai 2018: Mai multe instanțe și parchete din țară și-au arătat susținerea față de Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept.

Astfel, Rezoluția este susținută de:
– procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța
– procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara
– procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna
– magistrații din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași și din cadrul Judecătoriei Iași.

***

UPDATE 23 mai 2018: Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Caransebeș a transmis următorul comunicat:

***

UPDATE 23 mai 2018: Marți, 22 mai 2018, până la ora 21:00, 1427 de magistrați și-au manifestat susținerea față de Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept.

:: Lista susținătorilor

***

22 mai 2018: Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 București a transmis următorul comunicat:

Întrunită legal astăzi, 22 mai 2018, în temeiul art. 17 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioară, Adunarea Generală a Magistraţilor din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti adoptă, cu majoritatea judecătorilor din instanţă, dispozitivul „Rezoluției magistraților români  pentru apărarea statului de drept din data de 19 mai 2018”, astfel:

1. Solicităm insistent factorilor politici încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România. România este și trebuie să rămână stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, iar nu un teritoriu al corupției și fărădelegii.

2. Solicităm Președintelui României, Președintelui Senatului și Președintelui Camerei Deputaților consultarea urgentă a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, precum și unele aspecte conexe, fiind necesară suspendarea imediată a dezbaterilor Comisiei speciale comune până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneția.

3. Solicităm amânarea luării oricăror decizii, din partea tuturor autorităților competente, în privința ”legilor justiției”, până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneția și până la punerea de acord a textelor de lege cu solicitările Comisiei Europene și ale GRECO. Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existența unor anumite garanții față de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independența și imparțialitatea magistratului.

4. Solicităm consultarea reală a corpului magistraților cu privire la pachetele legislative care vizează activitatea lor, prin Adunările Generale din cadrul instanțelor și parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă magistratura dacă ignoră punctul de vedere al miilor de magistrați români. Propunerile legislative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovate netransparent și nu pot reprezenta voința a 5-6 membri. Solicităm consultarea reală a societății civile, ale cărei reacții trebuie să fie avute în vedere în cadrul dezbaterilor legislative.

5. Solicităm condiții demne de muncă. Realizarea unui act de justiție de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept și a legislației în continuă modificare, iar nu pronunțarea unor soluții ce pot fi afectate de inadecvarea condițiilor de lucru, de lipsa de timp și supraîncărcare.

6. Solicităm Ministrului Justiției să se abțină de la acțiunile care intimidează procurorii și afectează statul de drept și independența justiției.

7. Solicităm Ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.

8. Solicităm membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să condamne imediat și cu fermitate atacurile la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România. Implementarea unor criterii interactive de evaluare anuală, de către corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de membrii CSM, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora sunt imediat necesare.

9. Solicităm puterii legislative și Consiliului Superior al Magistraturii să adopte măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției.”

***

Luni, 21 mai 2018, până la ora 17:00, 921 de magistrați și-au manifestat susținerea față de Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept.

:: Lista susținătorilor

***

REZOLUȚIA MAGISTRAŢILOR ROMÂNI PENTRU APĂRAREA STATULUI DE DREPT
București, Palatul de Justiție, 19 mai 2018

Subsemnații, judecători și procurori, magistrați asistenți și auditori de justiție, având în vedere:

– evoluțiile publice recente cu privire la modificarea ”legilor justiției”, care pun în grav pericol independența justiției și parcursul Statului Român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei, așa cum au constatat Comisia Europeană și GRECO;

– faptul că majoritatea covârșitoare a judecătorilor și a procurorilor români nu a acceptat proiectele de lege vizând activitatea sistemului judiciar, voința magistraților nefiind luată în considerare, evitându-se orice dialog cu aceștia în cadrul unui veritabil „experiment judiciar”, în lipsa oricăror studii de impact și prognoze;

– declarațiile Ministrului Justiției și ale reprezentanților puterii legislative prin care, contrar art. 11 din Constituție, se minimalizează Raportul GRECO, prin care s-a cerut ca România să se abțină de la adoptarea unor amendamente la legislația penală care să contravină angajamentelor sale internaționale și să-i submineze capacitățile interne în materia luptei împotriva corupției și se nesocotește necesitatea sesizării Comisiei de la Veneția (președintele Comisiei speciale comune pentru modificarea legilor justiției a afirmat că nici Curtea Constituțională nu va aștepta avizul Comisiei de la Veneția, aceasta fixând deja un termen pentru soluționarea obiecțiilor de neconstituționalitate la 30 mai 2018; în calitatea sa de membru al Comisiei de la Veneția, Ministrul Justiției trebuia să solicite public luarea în considerare a avizului Comisiei de la Veneția, iar nu subminarea activității sale);

– propunerile legislative aflate în dezbatere publică reprezintă o involuție în crearea unui sistem de justiție penală modern și adaptat noilor realități sociale, precum și o denaturare a scopului procesului penal și a politicii penale a statului, fiind evidentă schimbarea de paradigmă de la o justiție penală care protejează victimele infracțiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziție privilegiată;

– desfășurarea procesului de legiferare în materia Codului penal, a Codului de procedură penală și a Codului de procedură civilă, cu o procedură netransparentă și neprevizibilă, fără a putea aprecia în ce modalitate vor fi folosite observațiile formulate de sistemul judiciar, a cărui prezență pare doar a fi necesară pentru legitimarea modificărilor propuse, mimându-se un dialog;

– nesocotirea principiilor statului de drept, statutului magistratului și regulilor de transparență ce trebuie să caracterizeze procesul de consultare publică și încercarea de a intimida judecătorii și procurorii din România, prin transformarea unor abateri disciplinare cu grad de pericol social redus în infracțiuni cu pedepse având limite apropiate de cele prevăzute pentru infracțiunea de omor (spre exemplu, infracțiunile prevăzute la art. 280 indice 1 – Reaua credință și art. 280 indice 2 – Grava neglijență);

– ura viscerală împotriva autorității judecătorești prin plasarea judecătorilor și a procurorilor români în compania clanurilor infracționale, pe același nivel cu proxeneții și traficanții de carne vie, cu cămătarii și contrabandiștii, fiind imaginate infracțiuni pentru ”contracararea clanurilor, precum și a procurorilor și judecătorilor, în comiterea infracțiunilor specifice”;

– escaladarea fenomenului corupției, care reprezintă o amenințare serioasă pentru dezvoltare și stabilitate, cu consecințe negative la toate nivelurile de guvernare, și încercările repetate, pe multiple planuri, de anulare a eforturilor magistraților români de combatere a infracțiunilor de corupție;

– acțiunile de manipulare a opiniei publice și atacurile fără precedent la adresa a numeroși judecători și procurori care instrumentează inclusiv cauze de mare corupție, dar și a celor mai importante instituții ale statului, cu rol de apărare și siguranță publică, inclusiv Direcția Națională Anticorupție, ori a autorităților statului menite să-l reprezinte în fața partenerilor din Uniunea Europeană (a se vedea schimbarea arbitrară a Agentului pentru CJUE pentru refuzul de a aviza proiectele de acte normative în disprețul dreptului Uniunii Europene);

– lipsa unor proiecte concrete de efectuare a unei hărți judiciare și a asigurării unei infrastructuri corespunzătoare necesităților actuale de desfășurare a activității instanțelor și parchetelor, lipsa stabilirii volumului optim de activitate al magistraților români pe criterii obiective, lucrându-se constant intelectual 10-12 ore zilnic, lipsa oricăror preocupări a autorităților pentru funcționarea cât mai eficientă a Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri;

– concentrarea modificărilor legislative asupra bulversării sistemului de acces și promovare în profesie, fără studii de impact, încurajarea sau determinarea ieșirii definitive sau temporare din sistem a unor magistrați, reprimirea în profesie fără niciun fel de testare a foștilor magistrați cu 10 ani vechime, introducerea unui sistem de atragere a răspunderii materiale care ar târî magistrații în mod automat în procese pentru a dovedi că nu este vorba despre o eroare judiciară (de cele mai multe ori, legislație deficitară, neconformitatea legislației naționale cu dreptul european etc.), aspecte care nu par a avea ca scop creșterea calității actului de justiție, evoluția sistemului judiciar, ci „falimentarea” acestuia;

– multe dintre modificările preconizate nu au nicio legătură cu scopul enunțat de legiuitor și se îndepărtează de la obiectivele avute în vedere, întrucât expunerile de motive și intervențiile legislative propuse conțin soluții inadecvate realităților juridice din România și standardelor de protecție a unor valori fundamentale de la nivel european și internațional, de natură să compromită înfăptuirea actului de justiție;

– faptul că Ministrul Justiției își permite să atace public pe toți procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, speculând faptul că aceștia administrează probe cu încălcarea legii, apreciind asupra întrunirii elementelor constitutive ale unor infracțiuni, stabilirii vinovăției sau nevinovăției unor persoane, solicitând liste cu soluțiile de achitare pronunțate de instanțele judecătorești (numai în Uzbekistan numărul de achitări este zero,[1] în statele democratice achitarea reprezentând expresia unui sistem judiciar sănătos);

– faptul că Rapoartele MCV subliniază constant că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, aspecte ignorate cu obstinație de Statul român;

– prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, Statului român îi revine obligația de a aplica Mecanismul de cooperare și verificare și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție;

– faptul că, atunci când democrația şi libertățile fundamentale sunt în pericol, obligația de rezervă a judecătorului devine subsidiară obligației de indignare,[2]

ADOPTĂM URMĂTOAREA REZOLUȚIE:

1. Solicităm insistent factorilor politici încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România. România este și trebuie să rămână stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, iar nu un teritoriu al corupției și fărădelegii. Jos mâinile de pe justiție!

2. Solicităm Președintelui României, Președintelui Senatului și Președintelui Camerei Deputaților consultarea urgentă a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, precum și unele aspecte conexe, fiind necesară suspendarea imediată a dezbaterilor Comisiei speciale comune până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneția.

3. Solicităm amânarea luării oricăror decizii, din partea tuturor autorităților competente, în privința ”legilor justiției”, până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneția și până la punerea de acord a textelor de lege cu solicitările Comisiei Europene și ale GRECO. Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existența unor anumite garanții față de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independența și imparțialitatea magistratului.

4. Solicităm consultarea reală a corpului magistraților cu privire la pachetele legislative care vizează activitatea lor, prin Adunările Generale din cadrul instanțelor și parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă magistratura dacă ignoră punctul de vedere al miilor de magistrați români. Propunerile legislative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovate netransparent și nu pot reprezenta voința a 5-6 membri. Solicităm consultarea reală a societății civile, ale cărei reacții trebuie să fie avute în vedere în cadrul dezbaterilor legislative.

5. Solicităm condiții demne de muncă. Realizarea unui act de justiție de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept și a legislației în continuă modificare, iar nu pronunțarea unor soluții ce pot fi afectate de inadecvarea condițiilor de lucru, de lipsa de timp și supraîncărcare.

6. Solicităm Ministrului Justiției să se abțină de la acțiunile care intimidează procurorii și afectează statul de drept și independența justiției.

7. Solicităm Ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.

8. Solicităm membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să condamne imediat și cu fermitate atacurile la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România. Implementarea unor criterii interactive de evaluare anuală, de către corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de membrii CSM, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora sunt imediat necesare.

9. Solicităm puterii legislative și Consiliului Superior al Magistraturii să adopte măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției.

10. Adresăm un îndemn către toate adunările generale ale instanțelor și parchetelor să se întrunească imediat și să hotărască formele de protest pe care le consideră necesare.

11. Invităm pe toți cetățenii României să se alăture acestei Rezoluții, în calitatea lor de purtători ai unor speranțe și aspirații de însănătoșire morală a țării și de menținere a ei pe coordonatele Europei civilizate.


[1] A se vedea pagina web https://www.rferl.org/a/guilty-no-matter-what/29206669.html [consultată ultima dată la 19 mai 2018].
[2] A se vedea Declaraţia privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare, desfășurată la Londra în perioada 2-4 iunie 2010.



Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Au fost scrise până acum 10 de comentarii cu privire la articolul “Rezoluția magistraților români pentru apărarea statului de drept. UPDATE: 1861 susținători. Rezoluția, susținută de mai multe instanțe și parchete”

  1. Găsesc demersul magistraţilor detestabil.
    Este sub demnitatea judecătorilor să semneze Proclamaţii, Petiţii politice, Manifeste, rezoluţii pentru „apărarea statului de drept”, să manifeste şi să participe la demonstraţii.
    Judecătorii apără statul de drept prin hotărâri judecătoreşti drepte, prin aplicarea principiilor legale şi ale echităţii.
    Judecătorii care cred că rolul lor este să protesteze la propuneri legislative NU merită să fie judecători. Dacă insistă să fie politicieni, atunci să participe la alegeri, nu să fie bugetari.
    Aceste acţiuni arată clar faptul că judecătorii nu au cultura democraţiei. Acţiunile lor sunt clar politice.
    Semnatarii Rezoluţiei ar trebui înlăturaţi din justiţie. Activismul politic îi scoate pe magistraţi din sfera justiţiei şi a protecţiilor şi imunităţilor aferente profesiei de magistrat.
    Toţi magistraţii care au protestat sau semnat „rezoluţia” sunt descalificaţi şi nu mai pot participa la judecată.
    Ruşine mare! Cineva ar trebui să le amintească principiile eticii judiciare.
    Ce fac ei este un circ.
    CSM ar trebui să suspende pe toţi ASTĂZI!

  2. Matei MANIA spune:

    Demersul mi se pare ucigas de speranta.
    Domnilor judecatori, omul de rand, fara studii juridice, adesea fara carte, cand i se face o nedreptate spune „am sa-l dau in judecata”. Judecata judecatorului este ultimul resort al dreptatii din lumea aceasta. Nu il luati! Asociindu-va procurorilor, a caror credibilitate este la cote dezastruoase va face rau si dvs si cetatenilor. Cand omul e sfidat sau umilit sau amenintat sau santajat intr-o ancheta se gandeste la ziua la care va ajunge in fata dvs, spunandu-si „judecatorul imi va face dreptate”. Dvs trebuie sa fiti sinonimi cu dreptatea, cu mai presusul, deopotriva, de talentul oratoric al avocatului, dar si de practicile (mai conteaza oare daca frecvente sau rare?) abuzive ale multor procurori.Dvs trebuie sa faceti dreptate, atat! Si acest atat e imens. Si acest atat il stirbiti singuri, spre pierderea sperantei noastre si a demnitatii unice a dvs, prin asocierea cu un mecanism infernal,compromis,adesea abuziv, al parchetelor. Nu, instantele NU se pot asocia cu parchetele, NU pot solicita, nici primi si mai ales nici dori aceleasi lucruri. Scopul judecatorului, ratiunea sa de a fi, nu poate coincide cu cea a procurorului. Asta, daca nu cumva, ceea ce doriti este sub demnitatea care face oamenii sa se ridice, unii cu frica, altii cu speranta, cand dvs intrati.

    • Nu ați citit Infernul din Divina Comedie?!

      voi ce intrați, lăsați orice Speranță

      http://www.pruteanu.ro/Dante/cint03.htm

    • Amelia FARMATHY spune:

      Ați fost, dvs. personal, ”sfidat, umilit și sau amenințat” de procurori, ca să vă citez, sau doar vă uitați la TV?
      Și dacă da, de ce nu ați formulat, de îndată, plângere?

      Nu e nicio urmă de ironie în întrebările mele, ci doar o curiozitate, pentru că și pe ai mei îi aud fredonând aceeași melodie (tata mai des, mama, de o manieră mai reținută, ea are o treabă cu Johannis, nu e ”bun neamțul ala”, deși l-a votat:))))), cred că dusă un pic de un val pe care nu vâslește de regulă ) și știu sigur că nu au ajuns în contact cu niciun procuror pentru că, în calitate de fiică și magistrat, aș avea dreptul să îi asist.
      Dar știu sigur, în schimb, că se uită non stop la anumite posturi de televiziune, iar orice argument de bun simț aș aduce, nu ”bat” prime time news-ul, astfel încât nici nu mai încerc, doar mai ”înțep”, din când în când, cu o ironie.
      Din păcate, trăiesc dovada că propaganda e mai puternică decât adevărul, chiar adevărul acela imperfect, cu posibile derapaje punctuale, necesar a fi corectate cât mai rapid, dar, în niciun caz, sistemice.
      Adevărul e că au început a ancheta, e drept, deseori, foarte târziu, dar asta pentru că, înainte vreme, aveau grijă cei care se ocupau de numiri ca, în capul parchetelor, să așeze…… mobile.
      Cu tot polish-ul(a se citi CV-ul) de rigoare, dar….mobile.
      Drapați în propria importanță…… și cam atât.
      Și așa au trecut anii în care mai nimic nu s-a întâmplat.
      Și, când a ajuns a se întâmpla, a venit reacția: ”abuz”, ”intimidare” etc.
      Acum, sosesc și achitările, vorba avocatului Mateuț, și achitarea e o soluție pe deplin legală, fiind dovada că sistemul de justiție funcționează și se autoreglează, în condițiile în care, încă puțin, și din deciziile Curții Constituționale se va face un nou Cod Penal sau de Procedură Penală.
      Și, apropo de asta, nu văz pe nimeni să îi ia de guler pe cei care au încasat sute de milioane pentru că și-au dat duhul profesional_acela discutabil, după cum s-ar putea concluziona din deciziile CC_ ”desenând” Codurile Penale.
      Vă asigur că nu erau judecători și procurori majoritari în acele comisii, cu excepția a vreo 2 sau 3 agățați în aproape orice comisie din care mai iese, la final de ”creație”, un bănuț în plus față de simbria lunară a colegilor.

      Eu nu ies nici pe trepte, nici în marș căci nu am pentru ce sau pentru cine – dovada o găsesc chiar în familia nucleu, ca să zic așa.
      În plus, chiar cred că nu e cazul să apelez la astfel de mijloace de-a dreptul disperate pentru a nu face altceva decât să obțin fix reacțiile de tipul celei de mai sus – asta în cazul cel mai bun, căci mesajul, dramatic fiind, e sincer, ceea ce e înfricoșător pentru uzul pragmatic al rațiunii – agresive/arțăgoase verbal (cred că ați citit cu toții anumite tipuri de postări inclusiv pe acest site, nu e greu să bănuiesc că nu va fi ”ratat” nici comentariul meu), ba, uneori, chiar și fizic.
      Ei, dragi colegi, ce sacoșe ați mai primi în cap de la vreo persoană din aceea care are program de la orele serii până-n crucea nopții în fața TV-ului dacă, în locul scărilor de la CAB, v-ați amplasa prin alte părți!
      Eu, în asemenea circumstanțe, aș invoca forța majoră și i-aș indica pe colegii procurori:)))))) drept țintă a sacoșelor.
      Chiar credeți că merită să vă expuneți unor astfel de interacțiuni?
      M-am resemnat, uneori mă și distrează, știți acel umor negru, că e posibil – nu exclud să greșesc – să trăiesc între oameni ușor impresionabili, toleranți la infracțiune (mai ales la furtul din banul public pe care nu îl percep ca furt, probabil pentru că nu are un caracter prea concret, nu e ca și cum i s-ar fura găina sau tricoul de pe sârmă), extrem de ușor de manipulat din multiple cauze (frustrări personale de ordin economic ori social, educație precară, lipsă de timp pentru a discerne între informații și ”discuții” despre informații prezentate trunchiat etc.), bigoți, xenofobi în esență (2014 s-a petrecut datorită/din cauza faptului că s-a participat din afara granițelor și că cei de regulă neimplicați – mă refer la o anumită parte a electoratului care nu așteaptă să i se ”Dea”, ci să (se) ”Facă” – s-au implicat) și pentru care democrație este, vorba unui cunoscut jurnalist, despre a avea, nu despre a fi.
      Singurul lucru pe care îl regret sincer (în afara faptului că nu m-am ”cărat” la timp, să o iau de la 0, iar nu să trăiesc gravitând în jurul a ceva ce tinde spre 0) e că și fiu-meu e și el aici. Deocamdată.
      Dar e încă prea mic să realizeze absurdul.
      Când citesc apeluri din acestea despre cum trebuie să fie judecătorii, adică ”ultima speranță”, îmi dau seama cât de mult mai avem până a realiza că judecătorul nu salvează pe nimeni, el doar aplică și interpretează legea.
      Atât.
      Nu e Mesia, nu salvează pe nimeni pentru că nimeni nu are nevoie să fie ”salvat” dacă lucrurile, respectiv toate instituțiile cărora omul ajunge să se adreseze spre exemplu, ar funcționa cum trebuie.
      Iar când se începe a se verifica ”pe bune” de ce lucrurile nu funcționează… iată ”abuzul” procurorilor.
      Cât despre salvatorul ”te dau în judecată”, după 17 ani de profesie, mă înfior de-a dreptul, căci am văzut suficiente inepții, încăpățânări care nu au de-a face cu elementara logică, refuzul acceptării faptului că nu ai dreptate (respectiv că ai pierdut un proces), ca să nu îmi dau seama că și această ”salvare” e cea care îi transportă spre instanțe în special pe procesomani.
      Restul evită pe cât posibil.
      Acest probabil sincer, dar indus ”înec” pe care îl citesc printre rândurile comentariului de mai sus e doar rezultatul celor care vă bagă, doamnelor și domnilor, capul sub apă, de unde nici măcar judecătorul nu mai reușește să vă scape căci Înecul a fost imprimat Sinelui și de acolo e al naibii de greu de evacuat.
      O viață întreagă nu ajunge.

      • Razvan Nicolae MICUL spune:

        În democrație oricine se poate uita la ce posta de televiziune dorește. Orice formă de diseminare de informație implică o doză de manipulare, de propagandă. Un articol recent pe această temă poate fi citit aici: https://www.jpost.com/Opinion/MEDIA-COMMENT-The-European-bias-558202
        Contextul și limbajul conflictului sunt evident politice. Puterea judecătorească (în sens larg, includ aici și parchetele) este nemulțumită de planul puterii politice. Conflictul politic vizează modul de distribuire al puterii în stat, în limitele constituției, la rândul ei supusă interpretării și aplicării in concreto de către CCR.

        • Amelia FARMATHY spune:

          Firește… după preferințele (ca să nu mai zic de abilitățile) intelectuale.
          Vrei (exprimarea e una cu caracter general) să te hrănești/consolezi/ ori să îți domolești frustrări personale cu inepții/mistificări/informații trunchiate, cetățene,_ai televiziune_ vrei să începi să Gândești cu propriul cap, Omule, – ai telecomandă.
          Nu e nevoie de articole – de pedanterie mi s-a cam acrit – pentru a se înțelege asta.
          Cât despre CCR… NDB.
          Mai mult, cu alte ocazii.

          • Razvan Nicolae MICUL spune:

            Chiar și dvs. sigur vă hrăniți/consolați cu anumite lucruri, ține de natura umană. E un aspect prezent la noi toți. Acum, că unii o fac citind Chekhov și alții uitându-se la Taraf TV, este o chestiune de gusturi. Cu inteligența te naști, nu este o decizie personală cât ești, sau nu ești, de inteligent. Este o loterie genetică, o chestiune dincolo de voința noastră. În esență, eu doream să punctez că în acest conflict între puteri, componenta politică are un avantaj net față de puterea judecătorească. Eu vă tot spun aici pe forum, de vreo 3 ani, că puterea justiției este dată de încrederea populației. De ce nu mai are populația încredere în justiție, bănuiesc că trebuie să decantați și stabiliți chiar cei din sistem motivele. Eu unul, cu certitudine, nu pot fi bănuit de vreo simpatie pro PSD. Am reprezentat ținta acestui partid încă din anii facultății. De altfel eu nici nu îi spun PSD, FSN, PDSR, ci doar ”partidul”, pentru că asta este. În mod obiectiv însă, relativ la decizia CCR și ceea ce se petrece în următoarele luni găsesc grăitoare această imagine https://www.cia.gov/news-information/featured-story-archive/2015-featured-story-archive/images/vietnam-lagueux/Saigon-Famous_Image2.jpg/image.jpg

  3. De ce oare, judecătorii nu se solidarizează niciodată cu AVOCAŢII în protestele lor?
    Nu am văzut vreodată rezoluţii de solidaritate cu avocaţii.
    Un lucru este clar: judecătorii şcoliţi la INM nu îşi cunosc rolul în societate, în sistemul de drept.
    Judecătorilor NU le este permis să îşi exprime opinii publice, extrajudiciare, cu privire la proiectele de lege ale Parlamentului. Judecătorii nu au voie să dea consultanţă sau să susţină/dezaprobe public proiecte de legi.
    Dacă o lege este neconstituţională, judecătorii o pot cenzura în cadrul unui proces, DUPĂ ADOPTARE, în niciun caz nu pot dicta/recomanda parlamentarilor ce să adopte.

    Având în vedere că JUDECĂTORII sunt singurii care pot explica/interpreta LEGEA, şi sunt singurii care DECID dacă este aplicabilă sau este IGNORATĂ, nu înţeleg aceste demersuri care au clar un iz politic, nu juridic.

    Dacă Parlamentul edictează o lege stupidă, Justiţia o poate invalida imediat, prin hotărâri.

    Codul civil, penal, procedurile sunt, toate, lăsate la interpretarea liberală a judecătorului.

    Aşa se întâmplă când judecătorii nu se pronunţă prin sentinţe, nu au încredere în propria lor putere. Aşa se întâmplă când puterea precedentului este ZERO în România.

  4. Darius MARCU spune:

    Departmentul de justiție american nu încalcă statul de drept? 🙂
    Din Manualul procurorilor americani, despre confidenţialitate şi politica de contacte cu media (Google translate)

    1-7.610 – Preocupările de prejudecăți
    Deoarece eliberarea anumitor tipuri de informații ar putea aduce atingere unei proceduri judiciare, personalul DOJ ar trebui să se abțină de la a dezvălui următoarele, cu excepția cazului în care este adecvat în procedură sau într-un anunț DUPĂ constatarea vinovăției:
    – observații despre caracterul unui pârât sau al partidului;
    – declarații, admiteri, mărturisiri sau alibiuri care pot fi atribuite unui pârât sau unei părți sau refuzului sau incapacității acuzatului de a face o declarație;
    – trimiterea la proceduri de investigare, cum ar fi amprentele digitale, examinările poligrafice, testele balistice sau serviciile medico-legale, inclusiv testarea ADN sau refuzul pârâtului de a se supune acestor teste sau examinări;
    – declarații privind identitatea, mărturia sau credibilitatea martorilor potențiali;
    – declarații privind dovezi sau argumente anticipate în cauză; și
    – orice opinie cu privire la vinovăția pârâtului sau la posibilitatea unei cereri de vinovăție pentru infracțiunea percepută sau posibilitatea unei pledoari pentru o infracțiune mai mică.

    Personalul DOJ nu trebuie să încurajeze sau să asiste media în fotografierea sau televiziunea unei persoane ținute în custodie. Personalul DOJ nu trebuie să dezvăluie în mod voluntar o fotografie a unui inculpat decât dacă servește unei funcții de aplicare a legii sau dacă fotografia nu face deja parte din dosarul public în cauză.

    Sursa: https://www.justice.gov/usam/usam-1-7000-media-relations#1-7.500

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan