Secţiuni » Arii de practică » Business » Banking
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
15 comentarii

Inventivitatea debitorilor în interpretarea dispozițiilor legale
24.05.2018 | Roxana Stanciu

Secţiuni: Banking, Drept civil, Opinii, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Roxana Stanciu

Roxana Stanciu

În cadrul contestațiilor la executare cu apelări de fond împotriva titlului executoriu, am văzut puține chestiuni inspirate și rar invocate de clienții băncilor. De regulă, clauzele abuzive sunt cele care au ținut capul de afiș. Și atunci de ce să încărcăm atât de mult rolul instanțelor cu niște clauze care pornesc de la premisa unei neexecutări culpabile a unei obligații contractuale, care nu fac altceva decât să amâne, în realitate, obținerea unui titlu executoriu și care nici măcar nu-și propune să încurajeze conduita contractuală corectă. Pentru instanțe, probabil, va fi un șoc din nou, depinde foarte mult acum de modul în care băncile vor înțelege să-și gestioneze aceste situații, sau situația ivită după adoptarea acestui text legal. Eu aș sugera tuturor celor care sunt interesați de acest domeniu să reflecteze asupra oportunității utilizării totuși a procedurilor speciale. Chiar dacă litigiile de drept comun, cele consumatoarea de timp și bani, sunt tentația imediată, procedurile speciale ar putea fi o cale. Este drept, nu exclud faptul că instanțele de regulă sunt reticente la a emite titluri executorii într-un astfel de cadru procesual, însă avem confortul dispozițiilor legale incidente, și mă refer aici la 1021 Cod procedură civilă, în care simpla contestație din partea-pârâtului debitor cu privire la cererea reclamantului-creditor este suficientă pentru a atrage după sine respingerea cererii. Deci s-ar putea ca acest tip de reglementare și acest tip de procedură să confere un confort suficient instanței, încât să accepte să soluționeze cauze pe acest tip de procedură. Dacă totuși se va ajunge, și probabil că s-ar ajunge, la litigii de drept comun, realist vorbind, volumul de activitate ale instanțelor va crește. Probabil că mai întâi într-un val mai mare, așa cum s-a întâmplat și la legea dării în plată, după care se va așeza, statistic vorbind, cam așa evoluează de fiecare dată genul acesta de efecte legislative. Totuși, pe schema actuală de personal din cadrul instanțelor, un astfel de șoc poate fi destul de mare. Și un astfel de șoc nu se poate traduce decât într-o durată mult mai mare de soluționare a cauzei, care nu este favorabilă nimănui.

Riscul este – de bine, de rău – debitorul este pus în gardă, că banca urmează să-l execute silit și dacă banca nu este suficient de diligentă încât să-și dubleze acțiunea. Dacă nu are garanții vorbim, dacă are garanții acolo este mult mai simplu și titlu executoriu, dacă avem ipotecă este perfect. Dar dacă totuși nu există nici măcar o garanție sau există o garanție, dar nu acoperă sau nu mai acoperă până la momentul soluționării cauzei debitul, atunci probabil că banca va fi nevoită, dacă va considera necesar. Eu aș considera necesar, chiar să recurgă la o măsură asigurătorie cu privire la bunurile debitorului. Nu este puțin lucru, să știi cu ceva ani înainte că urmează să fie executat silit. Acum, că o să fie executat cu 100 de mii de lei, sau cu 300 de mii de lei contează mai puțin în economia situației la acel moment. Pentru că ai timp să-ți înstrăinezi bunurile urmăribile și să-ți asiguri cvaz-insolvabilitate. Este poate o observație cinică, dar ține de realitate. Adică sunt chestiuni constatate în realitatea de zi cu zi a instanței. Indiscutabil, costurile pentru consumator vor fi mari la final, partea care cade în pretenție suportă costurile procesului.

Este inconstestabil faptul că pornim de la premiza unei neexecutări a obligațiilor contractuale, cel puțin în parte acțiunea se admite, doar dacă nu se invocă chestiuni absolut speciale și care, de regulă, sunt marginale ca și număr statistic. Ajungem pe executare silită pe sume mult mai mari după o durată destul de mare, probabil de la 3 ani în sus, în care debitorul fie a fost iute de picior și a scăpat de bunuri, fie are totuși un sechestru pus pe bunuri, dar totuși știe ce se întâmplat și poate să-și joacă astfel cărțile în raporturile cu banca. Va fi interesant de văzut din această perspectivă care va fi inventivitatea debitorilor noștri. Întotdeauna consumatorii și, în general, debitorii sunt foarte inventivi în ceea ce privește interpretarea, aplicarea dispozițiilor legale în favoarea lor.

Jud. Roxana Stanciu,
Tribunalul București

* Opinie susținută în cadrul dezbaterii Quid prodest? Contractul de credit și/sau titlul executoriu…, ediția 188, organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

15 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti