Secţiuni » Arii de practică » Business » Banking
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti

Decizia nr. 369/2017 a CCR și dezechilibrul în urma înlăturării pragului valoric
01.06.2018 | Cătălina DICU

Secţiuni: Banking, Drept civil, Opinii, Procedură civilă, Selected
JURIDICE - In Law We Trust
Cătălina Dicu

Cătălina Dicu

Anterior pronunțării Deciziei nr. 369/2017 de către Curtea Constituțională, lucrurile erau oarecum echilibrate, în sensul că prin instituirea acestui prag valoric numai o anumită categorie de litigii ajungea să fie soluționată în recurs de către Înalta Curte de Casație și Justiție, și, prin urmare, era o legătură firească cu dispozițiile art. 483 alin. (3) din Codul de procedură civilă în conformitate cu care recursul urmărește să supună Înaltei Curți examinarea în condițiile legii a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

În momentul de față, pronunțându-se Decizia Curții Constituționale și înlăturându-se acest prag valoric, s-a creat, practic, un dezechilibru, pentru că avem, pe de o parte, înlăturarea pragului valoric, pe de altă parte, însă, există, în continuare, firesc, această dispoziție de la art. 483 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Și, de aici bulversarea, în sensul că în momentul de față s-a ajuns la situație care este de natură să bulverseze activitatea Înaltei Curți. Toate litigiile de clauze abuzive ar urma să fie soluționate în recurs de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aplicând această dispoziție a art. 483 alin. (3). Și, în acest context, într-adevăr, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost nevoită să găsească soluții care sunt legale, procedurale.

În acest sens, a apelat la o altă dispoziție din materia competenței: la dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. k) și dispozițiile art. 97 care prevăd că recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție este soluționat de către instanța supremă în situația în care obiectul recursului formează o hotărâre pronunțată de o Curte de Apel. Dezavantajul în momentul de față este acela că Înalta Curte pronunță soluțiile de declinare de competență în fiecare dosar în parte. Practic, în fiecare dosar se ajung la Înalta Curte, astfel că se pune problema declinării și atunci după ce instanța supremă se pronunță prin încheiere dosarul ajunge la instanța competentă stabilită prin această declinare, respectiv la Curtea de Apel.

Avocat Cătălina Dicu
Senior Partner STOICA & Asociații

*Opinie susținută în cadrul dezbaterii Competența de judecată și admisibilitatea recursului în unele litigii de drept bancar și reflecții pe marginea unor modificări viitoare în legislația viitoare, ediția 189,organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti