Efectul extrem al inflației asupra consumatorilor
31 mai 2018 | Florin DĂNESCU
Florin Dănescu
Au fost 5 ani cu pierderi, 5 ani cu profit. În ultimii 10 ani, randamentul mediu a fost de 3,5% randamentul la capital. Nicio industrie nu are un randament atât de mic pe un termen lung. Această percepție, acest joc al acuzelor se bazează pe faptul că băncile câștigă foarte mult de la consumator, împotriva consumatorului. Și de aici apar aceste așteptări și expectații care sunt alimentate cu astfel de inițiative legislative de cele mai multe ori.
În momentul în care o bancă își structurează clienții după nivelul de risc, mai simplu spus – sunt clienți cu venituri mai mici și clienți cu venituri mai mari, sunt clienți cu un nivel al educației mai mare și cu nivel al educației mai mic – în felul în care noi comunicăm despre acest lucru, spunem clienți cu riscuri mai mari și clienți cu riscuri mai mici. În concluzie, acea categorie, acea pătură de clientelă care are venituri mai mici și o capacitate de rambursare mai mică, așa se face analiza de creditare, prin faptul că limitezi nivelul veniturilor pe care le poți obține, tu, practic, limitezi categoria de risc pe care o poți îngloba în cadrul clientelei tale. Adică limitezi categoria de clientelă. Și vei reduce, ce? Din volumul clienților pe care o bancă le are în portofoliu său? Pe cei cu riscuri mai mari, pe cei care au și ei nevoie de credite fără doar și poate, dar care nu-și vor mai permite un credit, cel puțin la nivelul băncilor.
Dacă continuăm judecata și la nivelul instituțiilor finainciare nebancare, chiar dacă le reprezint, vom împinge în aceeași judecată prin limitarea veniturilor incapacitatea de a prelua deservirea cu produse de creditare atât de bănci, cât și de IFN-uri pentru cei cu venituri mai mici, cu o capacitate de rambursare mai scăzută. Practic, îi împingem spre cămătărie. Și acesta este un efect și economic, și juridic, și pervers care poate fi folosit și la nivel de comunicare.
Dacă ne uităm în structura legii, vom vedea că sunt două elemente importante, esențiale. O abodare separată pentru creditele ipotecare și o abordare separată pentru creditele de consum. Creditele ipotecare au o patină specifică, specială. S-a spus de foarte multe ori că Europa deține astfel de comportamente și legi în acest domeniu. Nicio țară din Europa nu are o astfel de lege prin care dobânda la credite să fie legată de dobânda de intervenție a Băncii Centrale. Aceasta înseamnă că văduvești economia României de singurul instrument care poate combate inflația, pentru că în momentul în care legi dobânda băncilor de dobânda de intervenție a Băncii Centrale, fiind singurul instrument cu care combați inflația, practic pui o presiune psihologică asupra politicii monetare a țării. Clientela ar fi nemulțumită în momentul în care Banca Națională ar crește dobânda de intervenție. Și atunci aceasta pune o presiune psihologică pe decizia monetară a Băncii Centrale. În concluzie, inflația este un efect extrem de pervers și de puternic asupra tuturor consumatorilor cu credite sau fără credite în final.
Florin Dănescu
Președinte executiv ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A BĂNCILOR
*Opinie susținută în cadrul dezbaterii Competența de judecată și admisibilitatea recursului în unele litigii de drept bancar și reflecții pe marginea unor modificări viitoare în legislația viitoare, ediția 189 organizată de Societatea de Științe Juridice (SSJ)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
