Achiziţii publiceAfaceri transfrontaliereArbitrajAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiContencios administrativContravenţiiCorporateCyberlawData protectionDrept civilDrept comercialDrept constituţionalDrept penalDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiDreptul UEEnergieExecutare silităFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăLITIGIIMedia & publicitateMedierePiaţa de capitalProcedură civilăProprietate intelectualăProtecţia consumatorilorProtecţia mediuluiTelecom
 
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
Transmisiunile live, înregistrarile video şi transcripturile conferinţelor şi dezbaterilor JURIDICE.ro sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj şi Timiş. 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti şi membrii UNELM.
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Sesizare de neconstituționalitate ref. modificarea statutului magistraților și a Legii privind prevenirea şi combaterea terorismului. UPDATE: Sesizarea ref. Legea privind combaterea terorismului, admisă

28.06.2018 | JURIDICE.ro

Joi, 28 iunie 2018, Plenul Curții Constituționale a României s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecției de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 [cu referire la art. 1 ]; pct. 26 [cu referire la art. 32, partea introductivă a alin. (1) și literele b) și c)]; pct. 28 [cu referire la art. 32, partea introductivă a alin. (3) și litera b)]; pct. 31 [cu referire la art. 33, partea introductivă a alin. (1) și litera a)] și pct. 43 [cu referire la art. 40] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, potrivit unui comunicat.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi:

1. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sintagma „ansamblul relațiilor sociale” din cuprinsul dispoziţiilor art. I pct. 1 [cu referire la art. 1] și dispozițiile art. I pct. 26 [cu referire la art. 32, partea introductivă a alin. (1)], pct. 28 [cu referire la art. 32, partea introductivă a alin. (3)] și pct. 31 [cu referire la art. 33, partea introductivă a alin. (1)] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului sunt neconstituționale;

2. A respins obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că sintagmele „factorii materiali”,„relațiile internaționale ale statelor”,„securitatea națională sau internațională” din cuprinsul dispoziţiilor art. I pct. 1 [cu referire la art. 1 ] și art. I pct. 43 [cu referire la art. 40], precum și celelalte dispoziții criticate din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului sunt constituționale.

Cât privește soluția de admitere, Curtea a constatat că sintagma „ansamblul relațiilor sociale” din cuprinsul dispoziţiilor art. I pct. 1 [cu referire la art. 1] din legea criticată nu îndeplinește cerințele de calitate a legii, stabilite jurisprudențial și consacrate constituțional. În acest sens, Curtea a reținut că, reglementând în materia prevenirii și combaterii terorismului, prin folosirea unei sintagme având caracter de noutate în această materie, era necesar ca legiuitorul să îndeplinească obligația, stabilită în art. 25 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, de a configura, în mod explicit, noțiunea „ansamblul relațiilor sociale”, având în vedere sensul vast al acesteia și faptul că, față de materia în care este folosită, aceasta nu poate avea sensul comun și nici cel reținut de doctrină pentru o serie de infracțiuni specifice. De asemenea, Curtea a reținut că menținerea sintagmei „ansamblul relațiilor sociale” în definiția „terorismului”  – în afara unei interpretări oficiale, contextuale a acestei noțiuni – nu permite identificarea ariei de incidență a normelor de incriminare ale art. 32 alin. (1) și (3) și art. 33 alin. (1) din Legea nr. 535/2004, având în vedere că, potrivit art. I, pct. 26, pct. 27 și pct. 28 din legea criticată, acestea se vor completa cu „condițiile art. 1” în care fapta urmează a fi săvârșită.

Totodată, cu privire la art. I pct. 26 [cu referire la art. 32 partea introductivă a alin. (1)], pct. 28 [cu referire la art. 32 partea introductivă a alin. (3)] și pct. 31 [cu referire la art. 33 partea introductivă a alin. (1)] din legea criticată, Curtea a constatat că reglementarea normelor de incriminare a „actelor de terorism” și a infracțiunii de terorism, prevăzută în art. 33 din Legea nr. 535/2004, ca norme incomplete, nu este, în sine, nepermisă, însă procedeul folosit de legiuitor prin care face trimitere la definiția „terorismului”, iar nu la elementele unei alte norme de incriminare este contrar normelor de tehnică legislativă și, pe cale de consecință, dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Mai mult – în condițiile în care legiuitorul a configurat într-un mod foarte amplu noțiunea de „terorism”, prin adăugarea sintagmelor ”viața, integritatea corporală sau sănătatea oamenilor”, „ansamblul relațiilor sociale”, „factorii materiali”, „relațiile internaționale ale statelor”, „securitatea internațională”, alături de „securitatea națională”, ce pot fi  afectate prin „acțiuni, inacțiuni, precum și amenințări cu privire la acestea” care prezintă pericol public, sunt motivate politic, religios sau ideologic și sunt săvârșite în unul dintre scopurile enumerate la lit a)-c) ale art. I pct. 1 din legea criticată – trimiterea la „condițiile art. 1”, în care faptele prevăzute în art. 32 alin. (1) și (3), respectiv art. 33 alin. (1) din Legea nr. 535/2004 pot fi săvârșite, conduce, de asemenea, la neclaritatea, caracterul echivoc și imprecis al dispozițiilor art. I pct. 26 [cu referire la art. 32 partea introductivă a alin.(1)], pct. 28 [cu referire la art. 32 partea introductivă a alin. (3)] și pct. 31 [cu referire la art. 33 partea introductivă a alin. (1)] din legea criticată. Totodată, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor precitate determină și contrarietatea acestora cu prevederile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală referitoare la legalitatea incriminării, în condițiile în care Curtea a  statuat cu valoare de principiu că dispoziţiile art. 23 alin. (12) din Constituţie impun garanţia reglementării prin lege a incriminării faptelor şi stabilirea sancţiunii corespunzătoare şi, în mod implicit, obligaţia în sarcina legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerinţele de calitate ale acestora, care se circumscriu principiului legalităţii prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

***

Joi, 24 mai 2018, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, constituiți în Secții Unite, au decis sesizarea Curții Constituționale cu privire la exercitarea controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, potrivit unui comunicat al ICCJ.

:: Hotărârea nr. 3/2018 ref. statutul judecătorilor și procurorilor
:: Hotărârea nr. 4/2018 ref. Legea privind prevenirea și combaterea terorismului


Aflaţi mai mult despre , , ,

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan