Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALS
 
 
Opinii
Înregistrările video sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj, Timiş, Prahova şi Sibiu. Se acordă 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti, membrii UNELM şi notarii Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

25 mai 2018: data de la care trebuie aplicat Regulamentul general privind protecția datelor. România este pregătită?

25.05.2018 | Irina ALEXE
Irina Alexe

Irina Alexe

Deși intrarea sa în vigoare a avut loc în urmă cu doi ani, la data de 25 mai 2016, mai ales în ultimele luni s-a vorbit tot mai mult și tot mai des, inclusiv în spațiul public din România, despre iminenta aplicare, începând cu data de astăzi, 25 mai 2018, a unuia dintre cele mai contradictorii acte legislative ale Uniunii Europene, Regulamentul UE 2016/679. Nu neapărat prin prisma faptului că cei care discută despre regulament au înțeles cu exactitate litera și spiritul acestuia, ci mai ales prin prisma regimului sancționator foarte sever pe care regulamentul îl instituie în sarcina operatorilor și/ sau persoanelor împuternicite de aceștia care nu își conformează activitatea pentru a proteja datele cu caracter personal ale persoanei fizice/ vizate sau pentru a-i respecta acesteia dreptul la viața privată, în conformitate cu dreptul european.

Termenul de doi ani de la intrarea în vigoare și până la punerea în aplicare a fost instituit tocmai pentru ca toate statele membre să aibă timpul necesar pentru a adopta acele măsuri necesare punerii în aplicare. Din experiența practică proprie se poate constata că interesat de dispozițiile regulamentului și de consecințele pe care acesta urmează să le producă este în mare parte sectorul privat din România și într-o mai mică măsură sectorul public.

Luând în considerare caracteristice esențiale ale unui regulament, ca act legislativ al Uniunii Europene (are aplicabilitate generală, este obligatoriu în toate elementele sale și are aplicabilitate directă în fiecare stat membru) acest regulament general conține câteva dispoziții prin care statele membre sunt obligate sau, după caz, pot decide să adopte în dreptul intern unele măsuri necesare pentru punerea sa în aplicare.

Care sunt acele reglementări naţionale la nivel de lege ce vizează aplicarea, în România, a Regulamentului general privind protecția datelor? Răspunsul pe care îl putem furniza astăzi, este, în egală măsură, simplu, tranșant și uimitor: nu există.

Există însă două proiecte de acte normative: o propunere legislativă[1] inițiată de doi senatori, care este susceptibilă să introducă discrepanțe majore între sectorul public și cel privat, și un proiect de lege[2] inițiat de Guvern. Ambele proiecte au fost inițiate în anul 2018 și au fost adoptate de Camera Deputaților în calitate de cameră sesizată. Propunerea legislativă se află încă în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Senatului, iar proiectul de lege a fost deja adoptat de Senat la data de 22 mai 2018. Din datele publice rezultă că termenele legale pentru procedurile ce mai urmează a fi parcurse până la promulgarea și, ulterior, intrarea în vigoare a proiectului de lege fac imposibilă intrarea în vigoare la 25 mai 2018[3]. De ce este important acest aspect? Pentru că proiectul conține mai multe dispoziții ce au ca reper data de 25 mai 2018, dispoziții retroactive care, prin natura lor, atrag neconstituționalitatea actului.

Una dintre aceste dispoziții retroactive vizează abrogarea expresă, la data de 25 mai 2018, a Legii nr.677/2001. Semnalăm acest exemplu în contextul în care în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.432 din 22 mai 2018 a fost publicată Decizia Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr. 99 din 18 mai 2018[4], ce prevede în preambulul său că, pentru emitere, a fost luat „în considerare proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se prevede abrogarea expresă a Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulație a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, de la data de 25 mai 2018, emis în aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor … raportat la necesitatea existenței unui cadru juridic predictibil şi clar, în concordanță cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”.

Apreciem că tocmai aceste prevederi ale Legii nr. 24/2000 au fost încălcate, întrucât actele normative de nivel secundar se emit pentru punerea în aplicare și în temeiul unor dispoziții legale pozitive, nu luându-se în considerare propuneri de reglementare cuprinse în proiecte de acte normative. Este cunoscut că art. 78 din Constituția României, republicată, instituie condițiile obligatorii pentru ca o lege să intre în vigoare, iar una dintre acestea este publicarea în Monitorul Oficial. În context invocarea unui proiect de lege în preambulul unei decizii a oricărei autorități este susceptibilă să ridice multiple întrebări.

Răspunsul la întrebarea din titlu poate fi identificat de fiecare dintre noi.


[1] Propunere legislativă privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulație a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general privind protecția datelor), disponibil la adresa https://www.senat.ro/legis/lista.aspx
[2] Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.102/2005 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr.677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulație a acestor date, disponibil la adresa https://www.senat.ro/legis/lista.aspx
[3] În conformitate cu dispozițiile art.VIII alin.(2) din proiect „prezenta lege intră în vigoare la 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor art. I pct.1și 6-11, art. VI și art. VII, care intră în vigoare pe data de 25 mai 2018”.
[4] Decizia Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal nr.99 din 18 mai 2018 privind încetarea aplicabilității unor acte normative cu caracter administrativ emise în aplicarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulație a acestor date.


Dr. Irina Alexe
Cercetător științific asociat Institutul de Cercetări Juridice ”Andrei Rădulescu” al Academiei Române


Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “25 mai 2018: data de la care trebuie aplicat Regulamentul general privind protecția datelor. România este pregătită?”

  1. Ioan PITICAR spune:

    „România este pregătită?”

    NU, nu este pregatita si nu a fost niciodata. De aceea a si obstructionat permanent adoptarea Reg. 679/2016.

  2. Cel mai mare pericol de diseminare a datelor personale este în România în domeniul public, nu la micile firme private.
    De ex.: Registrul comerţului, grefa instanţelor, primării, unde se depun cantităţi uriaşe de date personale, fără o justificare legală, care devin publice.
    De exemplu, Monitorul Oficial partea a IV-a conţine un număr enorm de informaţii private care nu ar fi trebuit niciodată solicitate de ONRC. Şi în prezent această instituţie creează un pericol major în ce priveşte datele private.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan